Page 24 - 1964-04

R oqionfl'â
H ur.ednarn-D cv'n
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. VNIT1-VÂI Primirea de către tovarăşii Ohoorghe Gheorghiu-De]
Un colectiv tfnâr
şi Ion Gheorghe Maurer a vicecancelarului
Aldh/ri dc manie agregate side­
rurgice din Combinatul hunedorean Austriei, dr. Bruno Pittermann
sc ir\scric si uzina cocsochimicH.
Aici, din rezidurile pină mai ieri ne­ Preşedintele Consiliului dc Stat, externe, Pompiliu Macovei, adjunct al
valorificate, se extrage o gamă va­ Gheorghe Gheorghîu-Dcj şi preşedintele ministrului afacerilor externe, şi Mircea
riată de produse chimice folosite ca
ingrâsămînt în agricultură, sau des­ Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Ochcană, ambasadorul R.P. Romînc la
tinate altor scopuri. Maurcr, au primit marţi la amiază, la Vicna.
Ulilală cu agregate şi instalaţii de Palatul R.P. Romînc, pc dr. Bruno Pît- Au luat parte dr. Paul Wctzler, am­
înaltă tehnicitate, secţia chimică a termann, vicecancelarul Austriei. basadorul Austriei la Bucureşti, precum
uzinei este deservită de un colectiv La întrevedere au participat Gheor­ şi dr. Robcrt Fischcr, consilierul vice­
tinăr, entuziast, ce stăpîneşle şi con­ cancelarului Austriei.
duce cu pricepere complexele pro­ ghe Gaston Marin, vicepreşedinte al
cese tehnologice. Recipientele, con­ Consiliului dc Miniştri, Grigorc Gca- întrevederea s-a desfăşurat într-o at­
densatoarele, turnurile de răcire, mănu, secretarul Consiliului dc Stat, mosferă cordială.
păienjenişul dc conducte inlorlo- Corncliu Măncscu, ministrul afacerilor (Agcrprcs)
chiate în cele mai ciudate loimc.
sint lucruri obişnuite ce tin de zes­
trea uzinei. Operatorii chim işti: loan Convorbirile de la Consiliu! de Miniştri
Pctraşcu, loan Diaconcscu, Romeo
Bezdedeanu, Chcorghe Pieră şi alt ii, Marţi, la Consiliul dc Miniştri al R P. adjunct al ministrului minelor şi ener­
gici electrice, Vasilc Alcxandrcscu, ad­
Romînc au început convorbirile cu dr.
 c t iv if a t e a e c o n o m îc o - au înţeles să-şi ridice necontenit Bruno Pittermann, vicecancelarul Au­ junct al ministrului industriei construc­
calllicarea. Astăzi, pe oricare din el
fl vei întreba îţi vor explica cu lux striei. ţiilor dc maşini, Mircea Ochcană, am­
firaaraciară a G. Â . S. de amănunte schimbările ce au loc La convorbiri au luat parte Gheorghe basadorul R.P. Romînc la Vicna.
In sinul materiei intr-o fază sau alta
Dîn partea austriacă au participat dr.
a procesului tehnologic. Gaston Marin şi Constantin Tuzu, vice­ Paul Wetzler, ambasadorul Austriei (a
Calitatea produselor stă in atenlia preşedinţi ai Consiliului dc Miniştri, Mi- Bucureşti, precum şi consilieri şi condu­
p o a te f i m u lt îm bunătăţită ' fiecărui om. Dorinţa unanimă de a itail Florcscu, ministrul indusmei pe­
lucra azi mai bine decît ieri si mii- trolului şi chimici, Ion Marincscu, mi­ cători dc întreprinderi industriale din
ne moi bine decît azi, a fost moti­ nistrul industriei metalurgice, Pompiliu Austria caic îl însoţesc pc vicecancelar
Biroul Comitetului regional de partid Datorită specificului pe caic îl arc vul multor inovalii şi raţionalizări Macovei, adjunct al ministrului afaceri­ în vizita sa în ţara noastră.
a analizat, la sfîrşitul lunii martie, regiunea noastră, producţia sectorului cc au făcut să crească indicii de Jc
activitatea trustului regional ai gospo­ zootehnic arc ponderea cea mai marc utilizare a agregatelor peste nivelul lor externe, Mihail Petri, adjuncc al mi­ Scara, la Teatrul C CS. din Capita­
dăriilor de stat. In cadrul dezbateri­ şi în gospodăriile dc stat. Efectivele de proiectai. nistrului comerţului exterior, Gheor­ lă a avut loc un spectacol de gală în
lor au fost subliniate rezultatele ob­ animale au crescut în mod simţitor, Numai prin integrarea In fluxul ghe Cioara, secretarul Comisiei guver­ cinstea vicecancelarului Austriei, dr.
ţinute pe linia îmbunătăţirii activităţii an dc an. In anul 1964, numărul total tehnologic a unui deshidrator, con­ namentale dc colaborare economica şi Bruno Pittermann.
I de producţie şi cconomico-financiarc a al bovinelor va creşte faţă dc anul 1963 ţinutul de apă In benzen a scăzut tehnico-ştiinţifici, Nicolac Ghcorghtu, (Agcrprcs)
gospodăriilor de stat, s-au scos în c- cu aproape 1.000 capete, iar al vacilor considerabil. 'Asemenea îmbunătăţiri
videnţă unele deficienţe şi s-au stabilit cu peste 700 capete. Rezultate însem­ au lost aduse şi ailor instalaţii, spo•
măsurile necesare pentru înlăturarea nate au fost obţinute şi în ce priveşte rindu-le caixicitatea şi ridiclnd caii
lor. sporirea producţiei dc lapte. Dar şi aici lalea produselor.
S-a apreciat că unităţile trustului există mari rezerve ncfolositc, lucru Efortul colectiv se oglindeşte, In Capitală au început lucrările Reuniunii
G A.S. din regiunea noastră au fost an ilustrat dc obţinerea unor rezultate di­ cum c şi firesc, in rezultatele ob­
de an dotate cu tractoare, maşini şi ferite în condiţii asemănătoare. G.A S. ţinute. Şi chimiştii au cu ce se internaţionale a oamenilor de teatru
utilaje de înaltă tehnicitate, cu cadre Gclmar a realizat anul trecut cu 600 mîndri. In primul Irimestru ol anu­ . * A * 1 w T a L . ..
i
I n r f . f i i t i i l t i i
dc specialişti, cu tot ceea ce le este ne­ litri lapte pe cap dc vacă furajată peste lui, planul secfiel a lost lndeptinnit In Capitală au început marţi lucră­ Loghin, prorectorul Institutului dc Artă
cesar pentru buna organizare şi des­ sarcina dc plan, în timp ce G.A.S. Min­ • integral la toate sortimentele. La rile Reuniunii internaţionale a oameni­ Teatrală şi Cinematografică „I. L. Ca-
făşurare a procesului dc producţie. Mo­ tia a realizat cu 223 litri pc cap dc produsele de bază: benzen şi toluen. lor dc teatru cu tema „Formarea pro­ ragialc" din Bucureşti, a prezentat re­
bilizaţi dc către organizaţiile dc partid, vaci furajată mai puţin decît prevede produse cu întrebuinţări multiple, fesionala a tînărului actor", ^ găzduită feratul „Principalele caracteristice ale
procesului dc pregătire profesională a
muncitorii, inginerii şi tehnicienii din planul. G.A.S. Orlea, deşi arc condiţii au lost date in plus 350 tone şi res- dc Comitetul Naţional Romîn pentru
G A.S. se străduiesc să folosească cît mai slabe decît alte gospodării din re­ jXîdiv 12 tone. Institutul internaţional dc teatru (I.T.I.) actorului. Locul improvizaţiei în cadrul
acestui proces", regizorul Mîchcl Saint
mai deplin condiţiile create pentru spo­ giune. a reuşit totuşi sa Ic întreacă, de­ + Cuvîntul dc deschidere a fost rostit Dcnis (franţa), a prezentat referatul
rirea producţiei în toate sectoarele de păşind planul atît la producţia dc lap- La ieşirea din uzină, cfteva cis­ dc artistul poporului, Radu Bcligan, „Improvizaţia — mijloc dc formare a
activitate Acest lucru este ilustrat dc rc pc cap de vacă furajată cît şi la pto- terne fncărcote purtau destinaţia : preşedintele Comitetului Naţional Ro­ aptitudinilor fizice şi psihice ale stu­
faptul că în anul 1963 s-au livrat la ducţia globală. Dc asemenea, a livrat combinatul chimic Ocna Mureş, Bra­ mîn pentru I.T.I, membru în Comi­ dentului", artistul poporului al U.R.S.S.,
fondul centralizat al statului cu 23 la statului cu 125 tone carne pescc sar­ şov, Bacău etc. In drumul lor, cis­ tetul Executiv al I.T.I. V. O. Toporkov a prezentat referatul
sută mai mult lapte şi cu 21 la sută cina dc plan. Exemplul G.A.S. Orlea ternele duc munca si entuziasmul Rosamond Gildcr, preşedintele I.T.I.,
mai multă carne faţă dc anul 1962. trebuie să mobilizeze consiliile tuturor ţinerilor operatori chimişti. a adus reuniunii salutul conducerii „Rolul improvizaţiei în realizarea sce­
Gospodăriile dc stat care şi-au orga­ gospodăriilor de star din regiune la o Aspect din timpul lucrului la laboratorul fizico-chimic al LC.E.M.I.N. Pe­ T. OV1DIU I.T.I. nică a caracterelor interpretate".
nizat bine munca şi au aplicat măsurile numcă mai bine organizată, să lc de­ troşani. Constanţa Crăciun, preşedintele Co­ Lucrările reuniunii au continuat după-
agrotehnice recomandate, au reuşit să termine sa-şi sporească preocuparea mitetului dc Stat pentru Cultură şi amiază cu discuţii pc marginea refera­
obţină producţii mari la unitatea dc pentru folosirea tuturor rezervelor dc Artă a salutat pc oaspeţi adrcsîndu-lc telor prezentate.
suprafaţă. Există însă şi gospodă­ creştere a producţiei şi dc reducere a urări dc bun venit şi succes deplin în
rii care, deşi dispun dc aceleaşi con­ preţului dc cost al produselor. desfăşurarea lucrărilor reuniunii. Lucrările reuniunii continuă.
diţii, obţin producţii mai mici şi ia Dacă la creşterea efectivelor dc bo­ In continuare, regizorul Gh. Dem. (Agcrprcs)
un preţ dc cost mai ridicat. G A.S. vine s-au obţinut rezultate bune, la
Galda de Jos a realizat 2.457 kg. po­ porcine planul nu s-a realizat. Aceasta
rumb boabe la ha. la un preţ dc 802 din cauză că unele gospodării printre Expoziţie cu modele Sesiune ştiinţifică, stu d en ţească
lei tona, în timp ce G.A.S. Pctrcşti, care se numără cele din Călan, Galda Pielăriilor patriei a w
ca re dispune dc aceleaşi condiţii, a dc Jos şi altele nu şi-au respectat pla­ noi de inca minte Recent a avut loc la Institutul de tica a acestora au imprimat o mare
realizat numai 2.185 kg. porumb boabe nul dc livrare a grăsunilor. In aceste In cursul primului trimestru din accsc an, colectivul de mine din Petroşani sesiunea ştiinţifică valoare lucrărilor prezentate.
la ha. şi la un preţ de cost de 1.028 lei gospodării există posibilităţi pentru a munca dc la Prcparaţia Pctrila şi-a intensificat eforturile D i n iniţiativa ţară al cooperaţiei meşteşugăreşti. a cercurilor studenţeşti. Lucrările se­ Multe dintre lucrările studenţilor au
tona. Asemenea comparaţii se mai pot se recupera numărul grăsunilor neli­ pentru colectarea fierului vechi. Numai în luna martie pre­ U C.E.C O.M. Bucu­ Cu această ocazie membrii coopera­ siunii s-au încheiat cu un bilanţ rodnic. fost apreciate şi răsplătite cu premii.
face şi între alte gospodării dc stat din vraţi prin depăşirea planului la fătarî. paratorii pctrilcni au expediat oţclăriilor peste 80 tone fier reşti şi cu sprijinul tori din regiunea noastră care lucrea­ Cele peste 40 dc lucrări expuse în ca­ Aşa au fost lucrările : „Studiu tehnico-
regiune, iar în cadrul lor între brigăzi. Pentru aceasta va trebui să sc acorde vechi. Dc la începutul anului şi pînă în prezent au colec­ U.R.C.M. Huncdoa- ză în această ramură, au fost invitaţi sa drul sesiunii în faţa auditorilor, lucrări cconomic privind exploatarea stratului
Cauzele acestor producţii diferenţiate, o îngrijire deosebită, atît scroafclor- tat şi trimis oţelăriilor peste 150 tone fier vechi. ra-Dcva, astăzi s-a vadă aceste modele, făcînd astfel un care au format şase secţii dc speciali­ 17 la E.M. Lupeni", „Studiul organizării
obţinute în condiţii asemănătoare sînt mamc cît şi purecilor, în scopul creş­ d e s c h i s în sala schimb util de experienţă. tate, au constituit o vie expresie a in­ săpărilor rapide a puţurilor", „Amena­
cunoscute. Unde s-a însămînţat la timp terii prolificităţii şi a înlăturării mor­ La acţiunile dc strîngcrc a fierului vechi au participat „Cooperatorul" din Vizicînd expoziţia, populaţia va pu­ tensificării muncii dc cercetare ştiinţifi­ jarea unui puţ dc extracţie cu schip",
şi la un nivel calitativ corespunzător, talităţii. cu regularitate, tovarăşii loan Pleci, loan Szakacs, Gheor­ Deva o expoziţie tea lua cunoştinţă dc cele mai reuşite că a studenţilor. Dc relevat este faptul „Studiul potenţialului iogaritmic în
unde s-au făcut lucrările necesare dc O cauză care a făcut ca în unele gos­ ghe Rad, Sighismund Gonczi, Constantin Miu, Iosif Filî- cu coate modelele creaţii realizate dc cooperatorii din în­ că lucrările prezentate au fost strîns le­ Tehnica lucrărilor dc geofizică" şi al­
întreţinere a culturilor şi s-a respectat podării dc stat să nu sc realizeze pro­ mon, Şccfan Doboş. Petru Baciu, Miha Ncgrcan, Gheor­ de încălţăminte pen­ treaga ţară. gate dc problemele practice ale pro­ tele.
densitatea corespunzătoare, rezultatele tru copii, femei şi La acest concurs, cooperativa „Mo­ gresului tehnic în industria minieră. Numeroşi studenţi au fost felicitaţi
au fost bune, iar unde nu s-a făcut acest ducţia planificată dc came şi lapte, iar ghe Iscratc, Şccfan Hoţea, Octavian Oltcanu. Petru Stan- bărbaţi, care au fost ţul" din Brad a obţinut o menţiune. Ex­ Abordarea cu curaj a unor reme luate şi premiaţi pentru bogata lor activita­
preţul dc cost să fie ridicat, o consti­
lucru, ele sînt slabe. Gospodăriile de tuie Jipsa unei cantităţi corespunză­ ciu şi alţii. selecţionate şi pre­ poziţia va fi deschisă în zilele dc 8, 9 în studiu pentru prima oară în ţara te dc cercetare ştiinţifica.
stat din Bîrcca şi Mintia au obţinut o toare dc furaje. Printr-o mai bună în­ C. BADUŢA miate la cel dc al şi 10 aprilie a.c. noastră, priceperea de a folosi mate­ VA SILE DRÂGAN
producţie slabă de cartofi şi la un preţ treţinere şi folosire a păşunilor şi fînc- corespondent III-lca concurs pc GH. ŞANDREANU matica în rezolvarea unor probleme student
de cost ridicat datorită faptului că nu ţelor naturale, prin sporirea producţiei corespondent complexe, precum şi aplicabilitatea prac­ Institutul dc mine Petroşani
au însămînţat Ia timp. Poate fi numi­ pc suprafeţele ocupate, .cu culturi fu­ P rieten i prin corespondenţă^
tă aceasta oare o cauză obiectivă? Nici­ rajere. prin însilozarca unor cantităţi
decum. Dacă ar fi existat mai mult in­ sporite dc porumb, diferite ierburi sau Accsta-i numele cer­ aceste corespondenţe, Recent, membrii cer­
teres pentru efectuarea la timp a lu­ subproduse şî prin buna gospodărire a cului celor 30 dc elevi pionierii trim it şi pri­ cului „Prieteni prin co­
crărilor, situaţia producţiei ar fi fost care participă la activi­ mesc ilustrate cu cele respondenţă" din Pe­
furajelor s-ar fi putut acoperi în cea
incomparabil mai bună. mai marc măsură necesarul dc nutre­ tăţile educative cc sc mai frumoase privelişti troşani au primit din
Este adevărat că condiţiile atmosfe­ ţuri, iar preţul dc cost putea fi mult desfăşoară la Casa pio­ ale patriei noastre, tim­ partea pionierilor din
rice din anul trecut nu au fost su­ redus. Unele organizaţii dc partid şi nierilor din Petroşani. bre, albume, leagă prie­ Miercurea Ciuc un al­
ficient de favorabile culturilor a- consilii ale G A.S. nu au avut însă în Membrii acestui ccrc co­ tenii, îşi scriu despre
gricolc. Dar cu tot timpul ne- centrul atenţiei lor aceste proble­ respondează cvi 17 cer­ noutăţile care intervin bum care cuprinde cele
la-orabil, acolo unde s-a mun­ curi dc corespondenţi în activitatea cercurilor mai frumoase privelişti
me. Pc viitor aceste deficienţe pot
cit bine şi rezultatele sînt bune, iar şi trebuie să fie înlăturate. Va din ţară printre care sînt din cadrul caselor dc din Miercurea Ciuc şi
unde nu s-a acordat atenţia cuvenita cele din Ploieşti, T. Sc- pionieri, despre noile o- împrejurimi.
unor lucrări ca : fertilizarea solului, a- trebui să sc înţeleagă că lupta pentru vcrîn, Brad, Miercurea bicctive social-culturalc
râturi adinei, însămînţatul în epoca asigurarea necesarului dc furaje nu în­ Civic, Abrud, Constanţa, cc sc construiesc în dife­ A. SLABII
optimă, întreţinerea culturilor ecc., nici cepe în vară, o dacă cu recoltatul. Este Orăştic şi Jimbolia. Prin rite oraşe. corespondent
un luciu cert că dacă nu sameni în pri­
nu se puteau să se obţină producţii măvară nu ai ce recolta toamna. Dc Magazin de galanterie şi mercerie
mari. Rău este că unii tovarăşi, atît
din conducerile G A.S. cît şi dc la aceea este necesar să sc acorde cea Filmul Zilele trecute în centrul oraşului Orăştic a fost dat în
mai marc atenţie felului în caic sînt
trust, încearcă să-şi justifice lipsurile folosinţă un nou magazin dc galanterie şi mercerie. Noul
punînd vina pe seceră. Dar ori ce ar îmămînţatc suprafeţele destinate cultu- „T u d o r" magazin este înzestrat cu mobilier adecvat şi vitrine spa­
rîlor furajere precum şi felului în care
spune ci, rezultatele bune, obţinute în sînt întreţinute aceste culturi, să sc ţioase pentru prezentarea mărfurilor.
acele locuri unde s-a acordat atenţia la Cui
cuvenită tuturor lucrărilor, constituie execute cu toată grija lucrările dc cu­ Aprovizionat cu un bogat sortiment dc articole pen­
răţare, fertilizare, supraînsămînţarc şi
o dovadă dc netăgăduit care ne arată In comuna Cut, tru adulţi şi copii, noul magazin c vizitat zilnic dc un
că avem mari rezerve pentru sporirea folosirea păşunilor. Problema recoltării timp dc două zile, marc număr dc cumpărători.
producţiei chiar şi în anii sccctoşi. la timpul optim a furajelor şi depozi­ în faţa a peste 740 NICOLAE STOICA
tarea lor în bune condiţiuni trebuie
In faţa organizaţiilor dc partid dîn spcccarori a rulat strungar
G A S. stă sarcina dc a populariza ex­ să frămîntc în mai marc măsură con­ noul film romînesc
ducerile G.A.S.
perienţa bună obţinută dc unităţile „Tudor". 0 nouă cursă TAROM
fruntaşe, folosindu-se în acest scop dc Faptul că nu s-a acordat atenţia cu­ Inccpind cu ziua dc 8 upa
comparaţii între brigăzi sau gospo­ venită executării la timp şi la un ni­ Despre impor­ aprilie, pe distanţa Bucu­ miercuri şi vineri, după
următorul program : ple­
dării caic au aceleaşi posibilităţi însă vel agrotehnic ridicat a lucrărilor dc tanţa filmului a reşti—Deva şi retur, ‘ cu carea din Bucureşti la o-
obţin producţii diferite. In acelaşi timp vorbit iov. loan rele 11, sosirea la Deva
urbuic combătută cu tărie tendinţa însămînţări şi dc întreţinere a culturi­ Constantin. escala la Sibiu, va fi pusă la 12,55, înapoierea în a-
unor tovarăşi care încearcă să-şi ascun­ lor, slaba preocupare pentru asigurarea în circulaţie o nouă cursă cccaşi zi cu plecarea din
dă lipsurile după paravanul „condiţiilor V. GALAŢA aeriană TAROM. Cursa va Deva la orele 13,15 şi so­
atmosferice nefavorabile". (Continuare In pag. 2-a) corespondent circula în zilele de luni, sirea la Bucureşti la 15,10.
A venit primăvara. O dală
cu ca, cetăţenii au început ac­
ţiunile de Inlrumuscfare. Dorin­
In canwania Alt terminat ţa lor esle sd iacă localităţile,
frumoase ca zilele însorite de
A din epoca l-a primăvară şl vată,
primăvară /.V CLIŞEU: Locatarii blocu­
TEIUŞ : Folosind timpul prielnic dc ccrnă în cultura pură şi 6 ha. cu bor­ lui nr. 5 din Vulcan, au înce­
lucru, colectiviştii din Teiuş, au reuşit ccag. La G.A.S. din Sintămăria au tosc put să pună primele Hori. Anul
ca zilele trecute să termine însămînţă- însămînţate pînă acum 528 ha. cu ovăz, acesta vor ca in lata blocului
borceag şi mazăre furajeră,
la
iar
Urgentarea plantării pomilor Lucrări pe păşuni şi fînefe rilc din prima epoca. Astfel aici au fost G.A.S. din Pctrcşti s-au însămînţat 104 lor, zonele verzi şi rondourile
însămînţate 80 ha. cu trifoi, 45 ha. cu
sfeclă dc zahăr, 35 ha. cu borccag, 25 ha. cu ovăz şi borccag. de Hoţi să fie frumoase, aşa
Paralel cu efectuarea lucrări­ La data de 4 aprilie situaţia plantarii Ziua dc duminică a fost mai puţin favorabilă muncilor agricole din actuala ha. cu lucerna şi 15 ha. ev» floarca-soa- GH. CRĂCIUN cum n-au /ovf ntcioda!â.
lor menite să contribuie la ob­ pomilor era următoarea : campanie. Cu toate acestea, în unele pa rţi ale regiunii, din iniţiativa organelor şi rclui. corespondent Foto: V. ONOIU
ţinerea unor producţii sporite organizaţiilor dc partid au avut loc ac ţiuni dc muncă patriotică pentru cură­ AUREL LAZĂR HAŢEG : $î colectiviştii din Haţeg,
L dc cereale, plante tehnice, legu­ ţatul arboretului dc pc păşunile şi fîne ţele naturale. Cu bune rezultate s-a soi­ corespondent au terminat dc însămînţat culturile din
M me şi furaje, în perioada actua­ Deva 119 % dat, mal ales acţiunea organizată în sa tul Ţăraţcl din raioim] Brad. G A S. ALBA, ORLEA, PETREŞTi : epoca I-a. Pînă ieri. de pildă, ci au în­
la o acţiune deosebit dc impor­ Încă din primele orc ale dimineţii au venit aici, pc Valea Ţărăţclului, peste Tot- pînă ieri, printr-o bună organiza­ sămînţat 4 ha. cu mazăre. 8 ha cvi bor­ La concrcî
tantă căreia trebuie să i sc a- 250 de colectivişti, muncicori dc la At clicrelc centrale Criscior, gospodine şi re a muncii, lucrătorii din gospodăriile ccag şi un hectar cu sfeclă furajeră. Dc flLSfRaawsuBtDsaB
O cordc o atenţie sporită o con­ Sebeş :oo% tineri din localitate. Sc aflau aici colcc tivîştii Achim Avram, Voichiţa Birna, agricole dc stat Alba, Orlea şi Pctrcşti asemenea, ci au trecut la plantatul car­ Bunca Rusan şi Lă’.ău NicoUe
stituie plantatul pomilor. loan Faur, Augustin Pavclcscu, muncit orii loan Dolga, Pompiliu Bulcu, Adam au terminat însămînţările din prima , tofilor, rcn!izîndu-sc pînă în prezent 11
r< Huned din satul Bucurcşci, raionvil Brad,
Potrivit sarcinilor dc plan 89,5% Bcnonc şi mulţi alţii La sfîrşitul celor 5 ore dc muncă, bilanţul activităţi; lor epocă. Astfel la G.A.S. din Alba s-au ha. din cele 25. planificate. au sacrificat un viţel în greutate
0 stabilite, în această primăvară, a fost rodnic. Ei au curăţat arboretul dc pc 15 ha. păşune. însămînţat 159 ha. cu ovăz, 84 ha. cu lu- MARIA MEDREA ele 30 kg. Pentru aceasta ci şi-au
1 pentru valorificarea mai deplină OrAştie 61,3% corespondentă primit pedeapsa cuvenită.
a terenurilor situate în pantă,
N sc vor înfiinţa livezi noi pc o Alha 57,4 0' <0 Pentru viitoarele
E suprafaţă dc 503 ha. Prcocupîn-
du -sc cu multă răspundere de Haţeg 55,6% | plantaţii de vii
A desfăşurarea acestei acţiuni, con­
siliile dc conducere ale multor Iha 19,6% In vederea folosirii cît mai chibzuite
gospodării colective, avînd spri­ a pâmîiuului, colectiviştii din Şibot, ra­
jinul şi îndrumarea organizaţii­ ionul Orăştic, vor planta în toamnă 10
lor dc partid au mobilizat mase ha. cu viţă de vie pc terenuri care în
largi dc colectivişti la săpatul Analîzînd posibilităţile existente sc prezent sînt neproductive. Pentru acea­
L gropilor şi plantatul pomilor, poate constata că sînt create condiţii sta s-a trecut din plin la desfundarea
E reuşindu-se astfel ca în unităţile pentru ca planul să fie realizat în în­ terenului. Cu sprijinul primit din par­
respective să se realizeze în în­ tregime. tea S.MT. Orâştie s-avi desfundat pînă
la data dc 3 aprilie 5 hectare.
tregime prevederile planurilor Timpul este destul dc înaintat. Orice
stabilite. Pot fi evidenţiate în îniîrzicre nu poate fi decît păgubitoa S. MURESAN
corespondentă
această privinţa exemplele ic, daca avem în vedere faptul ca peste
oferite dc către gospodăriile colective puţini vreme pomii vor porni în ve­
din Tciuş, Sebeş, Cioara, Bcrghin, Hc- getaţie. Iată dc cc este necesar ca în ra­ La gospodăria dc stat din Oar­
nig şi altele. ioanele în care se conseată rămîncri în da dc Jos, una din preocupările
Cu toate accsrca însă, trebuie arătat urma, organizaţiile dc partid să deter­ actuale ale lucrătorilor o consti­
că acţiunea dc plantare a pomilor este mine conducerile G.A.C. să organizeze tuie curăţatul viilor.
rămasă în urmă mai ales în raioanele cît mai judicios munca, astfel îneît IN .FOTOGRAFIE: Echipa
Ilia, Haţeg, Alba şl Orăştic. Datorită pînă la jumătatea acestei luni sa flc Neţinind seama că ţelul
condusă dc Maria lvan lucrînd la
acestui fapt pe regiune au mai rănus terminată acţiunea de plantare a pomi­ curăţatul viilor. E sd ocrotim septetul,
Au rîvnlt la carne macră :
de plantat cu pomi peste 150 ha- lor. Dulce-a lost — acum e... acră.