Page 29 - 1964-04

Pag. 4 Drumul socialismului Nr. 2887

Conferinţa regională

a femeilor

La b aza socceseS©!* —
O contribuţie de seamă la realizările obţinute de oamenii muncii
din regiunea noastră pe linia înfăptuirii sarcinilor trasate de cel de-al
///-/ea Congres al P.M.R. au adus-o femeile de la oraşe şi sate. In in­ biasfia orgaeiizare a mume»
dustrie şi agricultură, in institufn/c de învăţămint şi cultură, în uni­
tăţile sanitare, femeile desfăşoară o activitate rodnică, entuziastă. Dîn lucrările conferinţei a reieşit că arăta ca munca organizatorica s-a îm­ Orăştie şi Haţeg pentru a urmări felui
Insignele de fruntaş in întrecerea socialistă şi de fruntaş în gos­ în ultimul timp comitetele şi comisiile bunătăţit^ în raionul Haţeg. Ea a apre­ cum sc pregătesc şi cum sc desfăşoară
podărirea oraşelor şi satelor, ordinele şi medaliile cu care au fost dis­ dc femei au obţinut unele rezultate ciat metodele folosite dc comitetul re­ adunările dc dări dc scamă în G.A.C.,
tinse multe femei sînt nu numai dovada înaltei preţuiri a muncii ci şl bune. Acestea s-au datorat îndrumării gional dc a trimite la raioane şi comu­ iar alte colective s-au deplasat în ora­
a contribuţiei importante pe care o aduc femeile în producţie şi în permanente dată comitetelor şi comisi­ ne brigăzi care să sprijine concret mun­ şele Petroşani şi Dcvn cu scopul dc a
ilor dc femei dc către organele şt or­ ca. Asemenea metode a folosit şi comi­ îndruma activitatea lectoratelor de cul­
activitatea obştească.
îndrumate de către organizaţiile de partid, comitetele şi comisiile ganizaţiile de partid. De asemenea, sti­ tetul raional al femeilor din Haţeg. tură generală.
Tov. brănişteanu a arătat însă că în
de femei din oraşele şi satele regiunii au reuşit sa-şi îmbunătăţească lul şi formele dc muncă ale comitetelor activitatea Comitetului raional I Iaţcg îmbunătăţirea muncii organizatorice
şi comisiilor dc fentei s-au îmbunătă­
activitatea, sa desfăşoare o muncă susţinută de educare în rîndul fe­ ţit. Planurile dc muncă ale comitetului «-au manifestat şi unele deficienţe. Nu în ultimii doi ani a avut un rol însem­
meilor. Despre succesele obţinute s-a vorbit cu mîndrie la Conferinţa regional au fost mai judicios întocmite toate membrele comitetului regional au nat în lărgirea bazei de masă a mişcă­
rii dc fentei. Numărul sporit dc femei
regională a femeilor, unde au participat peste 400 de delegate şi in- şi dezbăturc în şedinţele dc birou şi în parcicipat cu regularitate la şedinţe şi cate au participa: la acţiunile întreprin- •
vitr-ie. plenarele sale. Acest lucru a fost im­ nici n-au venit cu propuneri concrete se în această perioadă dovedesc că pu­
In pagina de faţă redăm cîleva aspecte şi probleme dezbătute în primat tuturor comitetelor şi comisi­ dc îmbunătăţire a activităţii. Dc aseme­ terea dc cuprindere a comitetelor şi co­
cadrul conferinţei regionale. ilor dc femei. Plenarele şi şedinţele dc nea, comisiile femeilor pc probleme de misiilor de femei a crescut simţitor. I a
birou au fost pregătite mai bine şi ţi­ pc lîngă comitetul regional trebuiau sa alegerile care au avut loc au participat
nute cu regularitate. Problemele dezbă­ sprijine mai mult comisiile pc proble­ aproape 200 mii femei.
tute în şedinţe au fost alese cu mai me la nivelul raioanelor.
Pentru viitor, conferinţa a stabilit
Rod al hărniciei mult disccrnămînt. S-a analizat în mod Lucrările conferinţei au scos în evi­ noi măsuri dc îmbunătăţite a formelor
deosebit activitatea cultural-cducativă. denţă şi alte deficienţe. Deşi sc stabi­ şi stilului dc muncă atc comitetelor »’ '
Un grup de delegate la conferinţa regională a femeilor, discut!nd colectivistelor preocuparea comisiilor dc femei pentru lesc măsuri bune care să ducă la îmbu­ comisiilor dc fentei. S-a stabilit, bun
intr-o pauză. mobilizarea colectivistelor la întărirea nătăţirea muncii ele nu sînc aplicate în­ oară ca instruirea tovarăşelor alese
cconomico-organizatorică a G.A.C., an­ totdeauna în practică. Pentru realizarea comitetele şi comisiile de femei să sc-
Dacă vîzicezi acum gospodăriile agri­ mai marc a femeilor la toate lucrările trenarea femeilor la acţiuni obşteşti, s-a multiplelor sarcini ce-i stau în faţă co­ facă cu mai multă regularitate, activi
Cu entuziasm la îndeplinirea cole colective prin care n-ai mai fost agricole. Drept urmare, tot mai multe analizat stilul şi metodele dc muncă ale mitetul regional a acordat atenţie for­ voluntar să fie mărit, munca cu comis:
de un an, doi rămîi plăcut surprins dc
colectiviste depăşesc minimum dc zile
mării unui Jarg activ obştesc care «ă
comitetelor şi comisiilor dc femei ctc.
noul pe care-1 întîlncşti la tot pasul. muncă stabilit. Pentru a întări răspunderea faţa dc ajute biroul regional, birourile raionale ile pe probleme să fie îmbunătăţită; în­
treaga activitate să fie orientată spre
sarcinilor de plan Construcţii zootehnice în lucru sau abia In multe gospodării colective sînc muncă, membrele comitetului regional şi orăşeneşti precum şi munca femeilor mobilizarea ntai activă a femeilor la
date în folosinţă, livezi dc pomi şi tru­ colectiviste care au efectuat într-un an au fost repartizate pc probleme şi ra­ din circumscripţii, gospodării agricole
puri dc vie încă ncintratc pc rod, răsad­ cîte 200 şi chiar 450 zilc-muncă, aşa ioane. colective, sate şi comune. In comisiile îndeplinirea planului dc stat pc anul
Printre 2ccilc de delegate la confe­ tre fruntaşii în întrecerea socialistă. Ele niţe dc legume pc mari suprafeţe — cum sînc la Pricaz, Cîlnic, Duccrdca şi Despre stilul şi metodele dc muncă pc probleme dc pc lingă conticccclc re­ 1964, antrenarea colectivistelor la exe­
rinţa regionala a femeilor se aflau în ►înt preocupate permanent de a-şi ri­ semn că grădinile s-au întins pc zeci în alte gospodării. La început, în secto­ folosite dc comitetele şi comisiile dc gional, raionale şi orăşeneşti au fost cu­ cutarea lucrărilor agricole, desfăşurarea
sală şi numeroase muncitoare, fruntaşe dica nivelul cunoştinţelor profesionale. dc hectare — şi multe altele vorbesc de rul zootehnic lucrau puţine femei. În­ fentei au vorbit mai multe participante prinse 802 femei. Mai multe colective unei activităţi cultui il-educativc şi
în producţie, din întreprinderile regiu­ Numai în ultimul timp au urmat cursu­ la sine despre succesele obţinute an dc drumate dc către organizaţiile dc partid la discuţii. Tovarăşa Măria Brănişteanu s-au deplasat în raioanele Sebeş, Alba, sportive mai susţinute.
nii noastre, dîn cooperativele meşteşu­ rile dc ridicarea calificării 72 femei. De an dc colectivişti pc drumul dezvoltă­ însă, comitetele şi comisiile dc femei au
găreşti, din comerţul socialist ctc. Ele asemenea, a fost apreciată activitatea rii şi întăririi cconomîco-organizatoricc dcsfăşurac o muncă susţinută în rîndul
au ascultac cu mîndnc rezultatele ob­ desfăşurată dc muncitoarele de la fabri­ a gospodăriilor lor. Şi în toate aceste colectivistelor pentru a le atrage să lu­
ţinute de oamenii muncii în producţie ca „Vidra" Orăştie, „Ardeleana" Alba realizări, în creşterea avuţiei obşteşti şi creze în acest sector aducător de nuri
şi pe faţa fiecăreia se putea citi bucu­ (ulia, fabrica chimică Orăştie şi altele. a fondului dc bază dc la fiecare unitate venituri. Şi, numărul femeilor ce lu­
ria. Acest lucru este firesc. Muncitoare­ Muncind cu însufleţire pentru înde­ este cuprins şi rodul muncii, al hărni­ crează în zootehnic a crescut dc la un
le din regiunea noastră au participat cu plinirea angajamentelor luate în între­ ciei femeilor care participă în număr an la altul. Dacă în anul 1962 erau
rezultate bune la îndeplinirea planului cerea socialistă, numeroase femei dîn re­ coc mai nurc la lucrările agricole şi numai 847 dc îngrîjitoarc-mulgătoarc,
de producţie pe anul 1963. In cadrul giunea noastră s-au menţinut lună dc chiar la conducerea treburilor gospodă­ astăzi se ocupă dc creşterea animalelor
conferinţei au fost date multe exemple lună evidenţiate. Datorită acestui lucru, riilor colective. 1.233 dc colectiviste. La gospodăria co­
de femei care şi-au adus o importantă 595 muncitoare din întreprinderile re­ In prezent pc ogoarele regiunii lu­ lectivă din Prîcaz, aşa cum arăta tov.
contribuţie la realizarea multiplelor sar­ giunii au primit insigna dc „Fruntaş în crează peste 60.000 colectiviste. Din Didina Costca. în sectorul zootehnic lu­
cini din toate domeniile de activitate. întrecerea socialistă" pe anul 1963 Mun­ rîndul lor 48 tovarăşe conduc cu pri­ crează 85 dc temei. Tov. Lucrcţia Cos­
In cuvîntul lor, delegatele din parcea citoare fruntaşe ca Ana Moldovan dc la cepere activitatea brigăzilor, 789 sînt ta, preşedinta G A.C. din Lăpuşnic a
comisiilor de femei din întreprinderile fabrica „Ardeleana" Alba Iulia» Floriei şefe dc echipe, iar peste 200 colectivis­ evidenţiat faptul că şi în gospodăria pc
şi instituţiile regiunii noastre, multe Stricatu dc la fabrica „Sebeşul", Mano te sînt membre ale consiliilor dc con­ care o conduce femeile lucrează cu bune
din ele fruntaşe în producţie, au vor­ ducere. La Cîlnic, dc exemplu, 8 din rezultate în sectorul zootehnic. Aici,
bit pe larg despre aceste realizări ară- Ve)iciu şi Niculiţa Răducanu de’la Com­ cele 12 echipe sînt conduse de femei. din cei 30 dc membri ai brigăzii zoo­
tînd concret care este contribuţia fe­ binatul siderurgic Hunedoara constituie Multe din delegatele la conferinţa re­ tehnice 12 sînt femei. La fel, în gospo­
meilor. Ele au scos în evidenţă formele exemple în activitatea de producţie. gională a femeilor au vorbit cu mm- dăriile agricole colective din Cîlnic şi
şi metodele bune folosite de comisiile Toate aceste succese, participarea din dric despre munca lor în diferitele ra­ Vingard în zootehnic muncesc multe fe­
de femei în antrenarea muncitoarelor muri ale gospodăriilor colective, des­ mei In majoritatea gospodăriilor, co­
la îndeplinirea planurilor de produc­ ce în ce mai activă a femeilor la în­ pre contribuţia tuturor colectivistelor lectivistele sînc acelea care se ocupă de
ţie, la creşterea productivităţii muncii deplinirea planurilor dc producţie şi a la sporirea producţiilor dc cereale şi creşterea păsărilor.
şi la reducerea preţului de cost. ruturor sarcinilor trasate de partid, do­
animaliere, şi, pc această calc, la obţi­ Hotărîrca conferinţei regionale dc
Sub conducerea organizaţiilor de vedesc că majoritatea comisiilor dc fe­ nerea Jc mari venituri băneşti. Elena partid prevede ca în anul 1964 efecti­
partid, au arătat multe vorbitoare, co­ mei din întreprinderi şi instituţii şi-au Topîrceanu. brigadieră la gospodăria vul dc păsări matcă să ajungă la 170 000.
misiile de femei din întreprinderi aju­ îmbunătăţit continuu activitarca. agricolă colectivă dîn Ciugud, raionul Dc aceea, comitetul regional al femei­
tate de comitetele sindicatelor au reu­ Alba şi preşedintă a comisiei dc femei lor a orientat activitatea comitetelor şi
şit să desfăşoare o muncă politică şi Conferinţa a scos în evidenţă şi uncie din gospodărie, a arătat că în 1963, pes­ comisiilor dc femei din G.A.C. spre
cuiiural-educativă mai susţinută. deficienţe manifestate în ultimul timp, te 80 la sută din lucrări au fose efec­ această ramură, le-a îndrumat să se ocu­
Sute de femei îndrumate de către mai ales în rîndul lucrătoarelor din coo­ tuate dc femei. Cele 40 hectare dc gră­ pe mai mult dc ridicarea nivelului de
membrele comisiilor de femei au frec­ peraţia meşteşugărească şi comerţul so­ dină, unde lucrează brigada sa, au adus cunoştinţe profesionale al crescătoare­ Aspect din sala testiva a Sfatului popular regional în tim pul desfăşurării lucrărilor conferinţei.
ventat cursurile de călificare şi de ridi­ cialist. Mai sînc uncie cazuri cînd coo­ gospodăriei un venit dc 320.000 lei. lor dc păsări. Pentru aceasta au fost or­
care a calificării organizate în între­ Asemenea exemple au fost date şi dc ganizate şi se vor organiza în continua­
prinderi, însuşindu-şi temeinice cunoş­ peratoarele execută lucrări de slaba ca­ la gospodăriile colective din Vinerea, re schimburi de experienţă, consfătuiri Sarcini de viitor
tinţe profesionale. De asemenea, mun­ litate şi amina mereu comenzile. Dc Lăpuşnic, Deva, Miceşti unde colecti­ şi alte acţiuni menite să contribuie la
citoarele au fost mobilizate la ciclurile asemenea uncie vînzăioarc din comerţul vistele şi-au adus contribuţia la reali­ pregătirea colectivistelor pentru a de­
de conferinţe profesionale şi la alic veni bune crescătoare dc păsări. Luînd cuvîntul în încheierea lucră­ duselor, la creşterea productivităţii mun­ .Femeile care îşi desfăşoară activitatea
expuneri pe teme educative. Rezultatul socialist nu se străduiesc să asigure o zarea a cîte 15.000-20.000 lei la hecta­ rilor conferinţei, tovarăşa Maria Groza, cii şi la reducerea preţului dc cost. în domeniul social-cultural, în învăţă-
rul cultivac cu legume. Aceste realizări
se vede astăzi, cîndj la locurile lor de deservire la nivelul cerinţelor. Partici­ In lucrările conferinţei s-au arătat secretară a Comitetului Naţional al Fe­ Comitetul regional al femeilor, comi­ mîntul dc stat şi unităţile sanitare, sînt
muncă, aplicînd în practică cele învă­ pantele la conferinţă s-au angajat sa oglindesc şi preocuparea comitetului re­ multe din realizările la care şi-au adus meilor, după cc a evidenţiat unele re­ tetele raionale şi orăşeneşti în colabo­ chemate să muncească cu toată rîvna
ţate. muncitoarele îşi depăşesc cu regu­ elimine deficienţele care s-au mai mani­ gional al femeilor, care pc baza indica­ contribuţia colectivistele. S-a arătat însă zultate obţinute dc femeile din oraşele rare cu comitetele sindicatelor trebuie pentru ridicarea nivelului cultural al
laritate sarcinile dc plan cxecurmd pro­ festat astfel ca activitatea dc producţie ţiilor primite dîn partea comitetului re­ şi faptul că nu peste tot femeile par­ şi satele regiunii noastre a subliniat să îndrume comisiile dc femei din în­ maselor, pentru îmbunătăţirea procesu­
duse de cablate superioară. La Com­ gional de partid a avut în atenţia sa ticipă în aceeaşi măsură la lucrările din sarcinile mai importante care stau în treprinderi în mobilizarea muncitoare­ lui instructiv educativ în şcolile dc toate
binatul siderurgic Hunedoara lu­ să se îmbunătăţească mereu. pregătirea celor aproape 6.000 dc colec­ gospodăriile colective. Mai sînt multe faţa organizaţiilor dc fentei. lor la toate acţiunile organizate în sco­ gradele şi ocrotirea sănătăţii celor cc
crează multe femeî în calitate de su­ In cinstea celei dc a XX-a aniversari tiviste ce lucrează în sectorul legumi­ colectiviste care nu realizează nici mă­ In viitor, comitetul regional, comi­ pul calificării şi ridicării nivelului pro­ muncesc.
dori. bobinatori, macaragii, electricieni a eliberării patriei, oamenii muncii din col. Comitetele şi comisiile de femei au car minimul dc zilc-muncă stabilit, iar tetele raionale şi orăşeneşti ale femei­ fesional, sa organizeze ntai multe ma­ In întîmpinarca celei dc a XX-a ani­
mobilizat pc colectiviste la consfătui­
şi laboranţi care luptă pentru îndeplini­ întreprinderile şi instituţiile regiunii rile organizate de consiliile agricole pc numărul colectivistelor ce lucrează în lor, trebuie să sprijine organizaţiile sin­ nifestări cultural-cducativc specifice fe­ versări a eliberării patriei, comitetele şi
rea angajamentelor luate în întrecerea teme dc Icgumicultură şi au sprijinit sectorul zootehnic este încă mic. dicale în îmbunătăţirea muncii comisi­ meilor care să contribuie la dezvolta­ comisiile dc femei trebuie să desfăşoare
socialistă. Rezultate deosebite în pro­ noastre şi-au luat angajamente mobili­ conducerile G A.C. în întreţinerea gră­ Dc aceea, comitetele şi comisiile dc ilor dc femei din întreprinderi pentru rea atitudinii socialiste faţă de muncă, o susţinută muncă de informare a fe­
ducţie au obţinut şi cele peste 900 fe­ zatoare. La îndeplinirea lor o contribu­ dinilor. femei din gospodăriile agricole colecti­ ca acestea să sc ocupe mai mult dc an­ Ia' îmbunătăţirea cunoştinţelor dc cul­ meilor cu problemele actuale ale politi­
mei dc la fabrica „Sebeşul" din Sebeş. ţie însemnată o aduc şi femeile. Dele­ ve trebuie ca în viitor să aibă în aten­ trenarea în întrecerea socialistă a femei­ tură generală. cii partidului şi guvernului nostru, de
Membrele comisiilor au fost reparti­
Cu participarea lor, în anul 1963, au gatele la conferinţa regională s-au an­ ţia lor aceste probleme şi să desfăşoare lor din fabricile şi uzinele regiunii. Sarcini importante revin femeilor popularizare a realizărilor obţinute în
zate pc brigăzi şi echipe pentru a aju­ care muncesc în sectorul socialist al
fost realizate peste plan 103.300 perccbî gajat să muncească mai bine, mai cu ta concret la mobilizarea colectivistelor o susţinută munca pentru a face ca roa­ Atenţie deosebită trebuie acordată atra­ agriculturii. Sub îndrumarea organiza­ regimul democrat-popular. In această
ciorapi din bumbac şi fibre sintetice şi spor pentru ducerea la îndeplinire a şi în acelaşi timp, prin exemplul lor să te colectivistele să participe la întrea­ gerii muncitoarelor, inginerelor şi tch- ţiilor dc partid, comitetele şi comisiile direcţie, comitetul regional al femeilor
34.400 tricotaje din bumbac. Angaja­ sarcinilor ce le revin. influenţeze participarea într-un număr ga activitate a gospodăriilor colective. mcicnclor la îmbunătăţirea calităţii pro- dc femei trebuie să atragă masa colecti­ trebuie să îndrume comitetele raionale
şi orăşeneşti în organizarea dc simpozi­
mentul muncitoarelor dc la fabrica vistelor la toate muncile din unităţile oane, în centrele muncitoreşti, cu te­
„Sebeşul" dc a executa numai produse agricole socialiste, să le mobilizeze la me cum sînt: „20 dc ani dc nureţe
sporirea producţiilor agricole vegetale
de calitatea l-a, este tradus cu succes şi animale, la dezvoltarea şi sporirea realizări", „Hunedoara zilelor noastre",
în viaţă. Iată dc ce produsele fabricii A ctiv ită ţii cu ltu ra !-ed u ca tiv e — toată avuţiei obşteşti. Femeile dc la sate au „Lupta femeilor pentru apărarea păcii"
f f ctc. Dc asemenea în colaborare cu co­
sînt mult apreciate de cumpărători. posibilitatea dc a-şi spori aportul la îm­
O problemă mult dezbătută în lucră­ une să sc organizeze periodic programe Pentru ridicarea nivelului cultural al tura şi Artă şi dc Ministerul Sănătăţii. mitetele pentru cultură şi artă vor tre­
— Rezultatele obţinute dc noi — bunătăţirea aprovizionării oraşelor şi bui organizate la toate căminele cultu­
rile conferinţei regionale a femeilor a speciale pentru femei care cuprind pro­ femeilor du la oraşe, sub îndrumarea Apreciate au fost broşurile editate dc
spunea în cuvîntul său tov. Măria Ado- fost şi aceea referitoare la activitatea bleme politice, economice, social-sani- organelor de partid s-au organizat lec­ Consiliul Naţional al Femeilor cum sînt: centrelor muncitoreşti cu un belşug de rale din regiune seri literare pe diferite
produse agi o-alimcntarc şi de a contri­
rcanu dc la fabrica „Sebeşul", se dato- cultural-educativă. După cum s-a sub­ tarc şi culturale, urmate dc programe torate dc cultură generală. In cadrul „Oraşul nostru, mîndria noastră", „Bo­ bui în acelaşi timp la creşterea bună­ teme în caic să sc facă cunoscute mă­
resc îndrumării permanente date de că­ liniat în darea dc seamă şi în discuţiile artistice, diafllmc şi filme. acestora gospodinele audiază lecţii des­ găţiile patriei noastre", „Participarea stării familiilor lor. Pentru aceasta, co­ reţele succese obţinute dc poporul nos­
tre organizaţiile de partid, grijii pen­ purtate, munca dc educaţie a fost ori­ S-a remarcat în conferinţă faptul că pre politica internă şi externă a parti­ activă a colectivistelor la continua în­ mitetul regional, comitetele raionale şi tru după eliberarea patriei.
entată să contribuie la îmbogăţirea cu­ munca dc educaţie desfăşurată a atras dului nostru, îşi însuşesc cunoştinţe des­ florire a G.A.C." ctc. Comitetele şi comisiile dc femei . t
tru continua ridicare a calificării noas­ orăşeneşti ale femeilor au datoria să în­
noştinţelor politice, economice şi de în rmdurilc formaţiilor artistice dc ama­ pre dezvoltarea economică a ţării, în­ In cadrul unor cercuri, la cererea fe­ drume permanent comisiile dc femei dc satele regiunii au datoria dc a desfăşu­
tre, entuziasmului cu care se munceşte. cultură generală, la formarea şi dezvol­ tori tot mai multe femei. In cel dc al vaţă cum să sc ocupe dc educarea co­ meilor au fost prezentate recenzii de la sate, să Ic ajute ntai ntult în plani­
Vreau să arăt că 76 muncitoare din fa­ tarea conştiinţei socialiste a femeilor. VJI-lca concurs al formaţiilor artistice piilor şi cum să apere sănătatea fami­ cărţi printre ca re : „Cordovanii", „Des­ ficarea muncii, în orientarea activităţii ra o susţinută muncă dc educaţie i
brica noastră au fost declarate fruntaşe îndrumate de către organizaţiile de de amatori s-au încadrat peste 10.000 fe­ liei. Aici femeile primesc o educaţie ce­ făşurarea", „A venit un om-, „Risipi­ lor, spre atragerea femeilor la sprijini­ rîndul colectivistelor pentru a dczvoL.,
în întrecerea socialistă pc anul 1963. partid, comitetele şi comisiile du femei mei. Tovarăşa Măria Dumitrcscu din tăţenească, nouă. In prezent funcţionea­ torii" şi altele. rea consiliilor de conducere ale gospo­ dragostea şi interesul acestora faţă dc
dm regiunea noastră au folosit în mun­ oraşul regional Petroşani arăta că în for­ ză 42 dc lectorate. Bine organizate au Cursurile „Şcoala mamei" şi „Sfatul dăriilor colective în problema creşterii munca, pentru a atrage un număr toc
O activitate rodnică au desfăşurat şi gospodinei" care cuprind peste 8 000 fe­
ca dc educare diferite forme, care au maţia dc amatori a clubului din Pctri- fost majoritatea lectoratelor din Petro­ păsărilor, a animalelor şi în sporirea mai nurc dc femei care să lucreze în
muncitoarele dc la I.I.S. „Viscoza" Lu- fost apreciate dc marea masă a femei­ la caic a pus în scenă opereta „Vînt dc şani, Hunedoara, Deva, Drad şi Sebeş, ntei, sînt dc asemenea forme cc sc bu­ producţiei Ia grădinile dc legunte şi zar­
peni unde lucrează peste 60 la sută fe­ lor. Au fost organizate numeroase ex­ libertate" participă 32 de femei, iar la Cercurile dc citit constituie o altă cură dc aprecierea femeilor. zavat. sectorul zootehnic al unităţilor soci
Jn total, în regiunea noastră la for­
mei. In prezent clc luptă pentru înde­ puneri politice cu teme ca : „Viitorul Uricani în componenţa echipelor dc formă a muncii cultural-cducativc care mele cultural-cducativc cu caracter per­ In scopul pregătirii colectivistelor, or­ liste.
plinirea angajamentului dc a produce aparţine păcii şi comunismului", „Patria amatori au intrat 25 dc tovarăşe. a dat bune rezultate. In raionul llia, manent. participă aproximativ 100.000 ganizaţiile dc femei trebuie să generali­ Un accent deosebit va trebui pus pe
noastră în cifre şi fapte", sau simpozi­ Comitetele regional, raionale şi orăşe­ aşa cum spunea în cuvîntul său tov. Mă­ antrenarea şi participarea unui număr
1 000 kg. mătase exera fără rebut. Des­ de tovarăşe, restul femeilor avînd şi zeze experienţa dc ntuncă a unor cres­
oanele „Dezvoltarea regiunii Hunedoara neşti ale femeilor, în colaborare cu co­ ria Mitrofan, vicepreşedintă a comitetu­
pre rezultatele obţinute dc muncitoare­ în anii puterii populare", „Femeia în mitetele dc cultură şi artă, trim it lunar lui raional al femeilor, îşi desfăşoară ac­ ele o buna participate Ia conferinţe, cătoare dc păsări, îngrijitoarc-mulgă- mai marc dc femei la învăţămmtul
le dc la I.I.S. „Viscoza" au vorbit cu munca politică, culturală şi ştiinţifică" conferenţiari care fac expuneri în faţa tivitatea 400 cercuri dc citit. Preocupa­ simpozioane, seri literare şi alte activi­ toarc sau legumicultoare care au obţinut agrozootehnic cu durata dc 3 ani, la
mîndrie iov. Ana Taborsky, maistru la şi altele. femeilor. In ultimii 2 ani s-au re faţă dc această formă au manifestat tăţi. producţii sporite, să organizeze vizite cu ciclurile dc lecţii pc teme dc sericicul­
Munca politică şi cultural-cducativă
această întreprindere. Ea s-a angajar Activitatea tot mai bogată desfăşu­ ţinut aproape 3,000 dc conferinţe majoritatea comitetelor şi comisiilor dc desfăşurata, îşi găseşte expresia în par­ caracter de schimb dc experienţă în uni­ tura şi Icgumicultură, cît şi la ciclurile
rată în căminele culturale, la casele dc la care au participat peste 230.000 femei, fapt oglindit dc numărul marc dc conferinţe pc teme agrozootc z
«a muncească şi mai bine împreună cu dc cercuri dc citit organizate. în satele ticiparea tot mai activă a femeilor în tăţile fruntaşe. Dc asemenea, este bine
cultură şi cluburi a atras la manifestă­ femei. In faţa femeilor dc la sate s-au
celelalte femei, pentru îndeplinirea rit­ rile culturale un număr din ce în ce făcut expuneri pe teme ca : „Munca iz­ şi oraşele regiunii — 3.600 — Ia care producţie şi în activitatea obştească, în ca în colaborare cu consiliile agricole din cadrul căminelor culturale.
mică a sarcinilor de producţie. mai marc de femei. Aceasta şi datorită vor dc bunăstare şi fericire", „Fondul participă circa 70.000 dc fentei. La contribuţia din ce în cc mai mare pc regional şi raionale să sc organizeze Din lucrările conferinţei s-au dcspr.ns
care acestea şi-o aduc la îndeplinirea
— Nu întîmplător, arăta tov. Ana faptului că în colaborare cu comitetul de bază în G.A.C.", „Contribuţia fe­ aceste cercuri sînc prelucrate diferite sarcinilor crasate dc cel dc al lll-lca consfătuiri cu legumicultoarele şi cres­ şi alte sarcini pentru îndeplinirea că­
Hencgar, muncitoare la U. M. Cugir, fe­ dc cultură şi artă s-a reuşit ca la ma­ meilor la apărarea şi păstrarea avutului materiale din reviste şi ziare, broşuri Congres al Partidului Muncitoresc Ro- cătoarele dc păsări în raioanele unde rora trebuie să militeze comitetele şi
meile din uzina noastră sc situează prin­ joritatea instituţiilor culturale din regi­ obştesc în G.A C." şi altele. editate dc Comitetul dc stat pentru Cui- niîn. aceste ramuri sînt mai dezvoltate. comisiile dc femei.
iO)!EIL!E<&/%¥îE J L /% C O N F E R I N Ţ A

ANA TABORSKY, SUSANA MARCU, ILEANA FLORINCAŞ, RAFILA ARDELEAN, MARIA CONSTANDĂ, FLOAREA MUNTEANU MARIA DREGHICl,
maistru la I.I.S, „Viscoza" din colectivista Ia G.A.C. Boşorod, preşedinta comitetului comunal medic pediatru în circumscrip­ colectivistă din Răhău, raionul preşedinta comitetului de femei muncitoare la secţia poligrafică
Lupeni raionul Haţeg al femeilor — Ghelar ţia sanitară Balşa, raionul Orăştie Sebeş din Fizeş, raionul llia din Alba lulia