Page 3 - 1964-04

Diumul socialismului Pag. 3
Kr. 2880

Ie învăţămîitul de partid — Decada propagandei
tehnice

un studii aprofundat La fabrica „Sebeşul" din oraşul
Sebeş s-a organizat, începînd
din
ziua de 19 martie, din iniţiativa co­
Cabinetul de partid din Hunedoa­ se remarc prin acordarea unei a- mai bine pregătiţi cursanţi au stu­ misiei inginerilor şi tehnicienilor de
ra, sub îndrumarea directă □ comi­ tenţii spote activităţii cursanţilor. diat bibliografia indicată de propa­ aici „Decada propagandei tehnice".
tetului oiaseiiL'sc de partid, a avut Cu o ca a seminarului cu tema gandist, care constă din documente­ Cu acest prilej s au popularizat o
mereu în atenţia sa asigurarea unui „Productjiaten muncii şi căile spo­ le celui de al III-lea Congres al serie de metode noi de muncă,
conţinut cîl mai bogat învâţâmîntu- ririi ei hoţolârii", s-a prezentat un partidului, hotărîri ale partidului, li­
lui, a unui studiu activ, cu o efica­ referat espre metodele aplicate in tera tură de specialitate, studierea u- procedee tehnologice înaintate, uti­
citate sporită. vederea esterii productivităţii mun­ nor aspecte concrete de la locurile laje de mare randament, Printre ex­
Aşa după cum se ştie, un rol im­ cii în olăria M artin nr. 2 de la de muncă. Referatul întocmit dea- punerile prezentate se numără „Po­
portant în buna desfăşurare a în- C.S.H. jfcraiul a reuşit să antre­ cest colectiv avînd un conţinut bo­ sibilităţi de reducere a preţului de
văţâmîntului de partid îl are propa­ neze cnnnţii la discuţii, cu refe­ gat şi fiind completat cu propuneri cost", „încadrarea în consumul spe­
gandistul. Buna pregătire a acestuia, riri prese la definirea noţiunii de şi discuţii vii, a contribuit la îmbu­ cific la faza croit de la secţia len­
cunoştinţele sale, procedeele şi meto­ producdialea muncii, Ja sarcinile nătăţirea planului M.T.O. întocmit în jerie", „Prelucrarea buletinului de
dele pe care le loloseşte în expune­ reieşitglin Documentele celui deal cadrul secţiei. Realizarea m ăsurilor. informare tehnico-ştiinţificâ” şi al­
rea temelor, conducerea s e m in ţii­ 111-lea-ongres a! Partidului şi la propuse, a condus Ja reducerea con­ tele. Tot cu acest prilei 5-a organi­
lor, influenţează asupra nivelului de căile «crete de creştere a produc- siderabilă a consumului de cocs la zat „Ziua maislrului" şi o expozjţie
studiu al cursanţilor. Ţinînd scama tjvîiăţ muncii. Ca urmare a apli­ furnale.
dc acoastă problemă, cabinetul de cării lorva dintre măsurile propu­ Cu rezultate bune se aplică meto­ cu canea tehnica.
partid se preocupă în permanenţă de se in-i'c, cum sînt menţinerea greu­ da referatelor şi la cercul de filozo­ Printre coi care şi-au adus con­
perfecţionarea metodelor de muncă tăţii mstante n şarjelor, reducerea fie anul II de Ia secţia termotehniru tribuţia la reuşita primelor acţiuni*
ale propagandiştilor, de lărgirea ori­ timpui de staţionare, reducerea a CS.H. — propagandist lacob din cadrul decadei propagande'
zontului lor politic, ideologic şi cul­ timeui de reparaţii la cald, s-a reu- Cheorghe. La acest cerc se acordă o
tural. Întreaga activitate pe care o marc atenţie studierii bibliografiei tehnice se numără iov Ileana Bo
desfăşurăm cu propagandiştii este din clasicii mnrxism-leninismului, a dan, tehniciană, Ch. Părcaşiu, r*
p'itfunsă de grija ca acestora să lise DU EXPERIENŢA documentelor de partid, ceea ce asi­ Irit şi Liciniu Manîu.
imprime preocuparea pentru proble­ gură aprofundarea temeinică a pro­
mele ce stau în centrul atenţiei parti­ cabinetelor ds partid blemelor. Astfel, cu prilejul semina­ C. 10r
dului si stalului nostru, pentru pro­ rului la tema „Marxism-leninismul
blemele care preocupă in mod cu­ despre război şi pace", discuţiile au
rent organizaţiile de partid. şită se aducă o contribuţie impor- fost interesante şi legate de aspecte­ Reuşind să pună 1q dlspozi-
le actuale ale situaţiei internaţiona­
Pentru rezolvarea cu succes a a- toă la depăşirea planului dc pro­ le. Referatul expus în cadrul acestui fia cititorilor lol ce apare nou
cestei sarcini, am pornit de la consi­ ci ţie pe luna februarie, tind acest seminar „Despre importanţa Trata­ în Editura i)cntra literatura ro-
minâ şi universală, biblioteca
derentul că propagandistul trebuie sâ cecliv si-a realizat prevederile de tului de la Moscova privind interzi­ clubului muncitoresc din Gu- ------- (Bifaliâteea imslafă
cunoască bine lecţiile pe care le pre­ p/i in proporţie de 109,23 la sulă. cerea experienţelor nucleare în cele
dă şi să aibă o cit mai bogată cul­ Jn alt exemplu îl poate constitui trei medii", a dat o amploare mai rabarza $i-a ciştir/at mul fi prie­
tură în toate domeniile. In scopul ticul de economie concretă de la mare discuţiilor în care a fost in teni. Colectivul de aici mani­ Biblioteca. şcolară arc un rol deo­ dc profesori şi învăţători, Caragialc, I. Creangă, Gr. Alcxan
pregătirii propagandiştilor in aceas­ siţia agiomeralorul nr. I (propa- mod deosebit relevat şi rolul cres- festă interes şi pentru organi­ sebit dc important în instruirea şi care Moisin Elena, Oancca drcscu ctc,, au stimulat interesul c-
tă direcţie, am folosit diverse meto­ gidist lîperjesi Koloman). La tema cîml a Republicii Populare Romîne zarea diferitelor acţiuni cu educarea elevilor. Ea ajuta la lărgi­ lin şi Alba Elena, care să ,r .c la lcvilor pentru cunoaşterea vieţii şi
de. Printre acestea, a fost expunerea tu li la tea agîomeraiiilui şî influenţa pe arena Internaţională. cartea tehnică, politică, ştiinfi- rea şi consolidarea cunoştinţelor că­ desfăşurarea activităţii cu caftea în operelor scriitorilor noştri, gustul
unor lecţii ca : „Importanta creşte­ gstuia asupra mersului furnalelor", Dispunem de posibilităţi si resurse pătate la clasă, la aprofundarea unor nudul elevilor. Acest colectiv întoc­ pentru literatură. Toc la această şcoa­
rii producţiei de oţel şi fontă'1, „Ca­ opagandistul împreună cu biroul bogate pentru ca să ridicăm eficien­ lică şi beletristică, topi ce ct­ probleme ştiinţifice, literare, dc fi­ meşte liscc bibliografice cu recoman­ lă a fost înfiinţată o cutie poşcală
racterul ştiinţific al politicii parti­ ■ganizaţiei de bază a stabilit dez- ţa invăţămintului de partid pe o itorie noi şi noi cititori. lozofie etc. dările dc cărţi conform programei în care elevii pun răspunsurile lor
dului nostru", „Despre cibernetică", aterca in cadrul seminarului a ti­ treaptă şi mai superioară. Ajutaţi şi De ta începutul anului şi Dacă în trecut iui sc putea vorbi şcolare. Tot la această şcoală (biblio­ la întrebările privind diferite ope­
„Chipul comunistului oglindit în li­ ni referat privind importanţa citor- îndrumaţi de comitetul orăşenesc de pi na in prezent, in cele 470 despre existenţa unor biblioteci şco­ tecară tov. Rodica Ştefan), în pla­ re literare studiate.
teratură". S-au făcut informări asu­ a locuri de muncă „cheie" pentru partid, vom face totul pentru a va­ lişc de cititori au (ost trecute lare în mediul sătesc, astăzi, în sa­ nul dc muncă cu cartea estfc prevă­ In comuna Balşa. sub îndrumarea
pra sarcinilor de plan ce revin unor imeliorarea variaţiilor conţinutului tele raionului Orăştic aceste biblio­ zut a sc realiza un panou cu citi­ profesorului Noja Roman, pc Ungă
întreprinderi pe anul J11134, asupra u- :1c" fier şi bazicităţii, cît şi pentru lorifica din plin aceste posibilităţi şi aproape 4.000 volume. teci numără peste 13.000 volume. La torii fruntaşi ai bibliotecii şi o ex­ organizarea unor acţiuni culturale
resurse, astfel ca rezultatele obţinu­
nor probleme actuale ale situaţiei in­ îmbunătăţirea granulaţiei aglome­ te sâ fie dîn ce în ce mai bune. IN FOTOGRAFIE: Bibliote­ Dalşa, o comună dc munte, unde cu poziţie caic să cuprindă cărţile ce­ în juiui cărţii literare, elevii Jc o-
ternaţionale etc. Am căutat in ace­ ratului. Necesitatea dezbaterii aces­ MOZGŞ GEZ/\ cara Pauta Micuţa completea­ ani în urmă majoritatea copiilor erau rute în bibliografia concursului „Iu­ cupă şi de culegerea folclorului
laşi timp să ajutăm propagandiştii tor probleme, a izvorît ca urmare a ză o nouă li.şă, cea de-a 47l-a. ncşcolarizaţi, există în prezent o bi­ biţi cartea". Tot aici, se organizea­ popular local.
şi din punct de vedere metodic. In unor rezultate nesatisfăcătoare obţi­ di'-wtor al cabinetului dc partid bliotecă şcolară cu peste 1.200 vo­ ză diferite acţiuni dc masă, ca seri Dar, munca bibliotecilor şcolare nu
Hunedoara
acest scop au fost organizate consfă­ nute la aceşti indicatori importanţi, lume ; la şcolile din oraşele Orăştic şi literare, simpozioane ctc., D des­ sc limitează numai la activitatea din
tu iri metodice pe diverse teme. In ­ pentru îmbunătăţirea indicilor de u- Cugir fondul dc cărţi al bibliotecilor făşurarea cărora sînt antrenuţi nu­ şcoală. Prin intermediul elevilor a-
teresantă şi utilă s-a dovedit a f tilizare a furnalelor. a ajuns la 21.606 volume. meroşi elevi. Tov. prof. Moisin Ele­ ccnsta sc continuă şi în rîndul pă­
consfătuirea organizată cu propagau A tît referatul cit şi discuţiile pur­ Acţiuni intense Nunul în anul financiar 1964 s-a na a organizat cu elevii clasei a rinţilor. Un exemplu concludcnc în
dişlii de la cercurile de economi tate an scos în evidenţă necesitatea alocat la buget, pentru procurări de VII-a o scară literară pe temă „Via­ accsc sens nî-1 oferă tov. prof. Vo
concretă. In cadrul acestei consf; respectării disciplinei tehnologice, a- ds m uncă patriotică cărţi, suma dc peste 25.000 Ici. A ţa şi opera iui G. Coşbuc". Cei mai culcscu Oprea caic conduce ar-“
tuiri au fost analizate unele refer plicării unor măsuri de tehnică nouă crescut şi preocuparea faţă dc folosi­ activi cititori ai bibliotecii au pic- taica bibliotecii dc la Şco*’
te care au fos: expuse in cercuri. ît- şi îmbunătăţirii tehnologiei. rea cîc mai bună a acestui fond. în­ zcncat cu accsc prilej referate, au ani din Sibîşcl. Acesta, I
terialele prezentate si discuţiile c£ In cercul de economie concretă de In anii regimului democrat-popu- Valeria Socacl, loan Furdui, Ştefan drumarea lecturii elevilor, prin orga­ pregătit tablouri dramatizare şi ?.u părinţilor, repartizează cu
s-au purtat pe marginea acestora,ti la secţia lurnale din cadrul uzinei lar, prin grija partidului şi guvernu­ Losko, Petru Cimpeanu, loan Ocoli- recitat poezii din opera poetului. tatc cărţi din fondul bibl‘
constituit exemple de felul cum -• „Victoria" Călan — propagandist lui, oraşele si satele patriei noas­ ţan şi m ulţi alţii. nizarea unor manifestări cu cartea, O activitate frumoasă pc linia în­ Ia re.
buie să fie întocmite referatele hi Pilly Nicolae — pentru seminarul pe tre şi-au schimbat mereu înfăţişa­ Pe baza experienţei acumulate cît care să dezvolte gustul pentru lec­ drumării lecturii elevilor sc desfă­ Acum nc aflăm î»
rea. Printre acestea se află si oraşul
cercuri şi cursuri. tema „Preţul de cost al foniei şi căi­ Călan. Sfatul popular al oraşului ra­ şi a propunerilor cetăţenilor, pentru tură, indicaţiile îi dc 2Î date elevi­ şoară şi la Şcoala modic din Cugir, ţci dc primî*-
Pentru relevarea acestui aspeoviâ le de reducere a acestuia la furnale­ ional Călan, sub conducerea Comi­ anul 1964 au fost stabilite noi mă­ lor din partea profesorilor, au făcut unde activeaza ca bibliotecară tov. Icvii dispun
voi referi la activitatea concrd a le de la Călan", s-a pregătit si pre­ tetului orăşenesc de partid şi cu spri­ suri de înfrumuseţare a oraşului şi ca numărul cititorilor la bibliote­ Zidurcanu Maria. Biblioteca şcolii care poate
dispune dc 5.700 volume şi 750 de
unor cercuri. zentat referatul „Rezerve interne jinul organizaţiilor de masă a an­ satelor aparţinătoare. Planul de cile şcolare să crească an dc an. Di­ cititori. Cu elevii claselor I—IV sc
Cercul dc economie concretă din privind reducerea consumului speci­ trenat numeroşi oameni ai muncii la măsuri a fost supus spre aprobarea tru oi’g»
secţia O SiM. nr. 2 de la C.S.H.mde fic de cocs la furnale". Pentru în­ acţiuni de înfrumuseţare a oraşului cesiunii sfatului popular. S-a stabilit rectori dc şcoli ca Tition Elena (Şcoa­ organizează aici săptămînal dimineţi In ac
ca valoarea lucrărilor din acest an
este propagandist iov. Ion Iviciuc tocmirea referatului, trei dintre cei ţii satelor aparţinătoare, la întreţine­ să se ridice la suma de 642,487 lei. la dc 8 ani Orăştic), Bcrian loan de basm, iar cu . elevii claselor mai şi b-
rea şi conservarea fondului locativ. Sîntem pregătiţi încă de pe acum (Şcoala dc 3 ani Cugir), loan Socol mari : simpozioane literare, rcccty/
In scopul conducerii mai operative eâ executăm o serie de lucrări ca (Şcoala medic din Orăştic) şi alţii, şi prezentări dc cărţi ctc. Expcsziţi
a lucrărilor, oraşul Călan a fost îm­ amenajarea grădinii căminului cul­ şi-au prevăzut sarcini concrccc în Ic organizate dc biblioteca şcolii p
părţit in trei sectoare şi anume ora­ tural din satul Bariz, repararea dru­
şul vechi, oraşul nou şi satele apar­ mului din satul Smcrai, construirea planul anual şî trimestrial privind temele „Prin ştiinţă la adevăr", ,,S.Î
ţinătoare. In fiecare sector a fost re­ unui cămin cultural şi a unei şcoli desfăşurarea activităţii bibliotecilor ne cunoaştem patria", „Oameni dc
partizat un salariat al sfatului popu­ elementare în satul Călanul Mic, pie­ şcolare. Conducerea Şcolii medii „Au­ scamă ai ştiinţei noastre", albumele
lar caic să asigure executarea lucră­ truirea rlrnmuluî din satul Valea rel Vlaicu" a alcătuit un colectiv
rilor precum si cîte un membru al Sîngeorgiului, amenajarea străzilor 1 cu viaţa şi opera scriitorilor I. L.
comitetului executiv care să ţină le­ 7 Noiembrie, Gării, Cîmpului, Victo­
gătura permanentă cu deputaţii şi riei şi Lacului, amenajarea de zone
comitetele de cetăţeni. verzi şi plantări de arbori în ora­
Lucrările planificate au fast izvo- şul vechi şi oraşul nou, amenaja­
rîte clin propunerile făcute de oa­ rea a două pieţe şi multe altele. Pentru sporirea producţiei â
menii muncii, dornici de a contribui Pentru a crea locuri cît mai plăcute
la înfrumuseţarea şi gospodărirea o- de joacă copiilor vom amenaja mai
raşului. Au fost prevăzute construc­ multe solare. O atenţie deosebită se înlocuite, cvitîndu-sc astfel golurile în mp
ţii, reparaţii şi întreţineri de străzi va acorda pl i vi tul vii şi udatului zo­ Vom asigura o densiiale cultură. Dc menţionat că întregul ră­ m'
şi trotuare, întreţineri ş.i extinderi nelor verzi. corespunzătoare sad a răsărit >i se dezvoltă bine, iar
de spaţii verzi, construcţii de cămi­ Este cunoscut faptul că rezultatele acum aşteptăm timpul prielnic pentru
ne culturale etc. In afara acestor lu­ In anul trecui, colectiviştii din Alba a începe plantarea Ini în cîmp. Aş •
crări au mai fost făcute din partea In această direcţie depind de modul lulia au obţinut dc la grădina de le­ să mai amintesc şi faptul că s-a’
alegătorilor 44 propuneri care în cum cetăţenii participă la executa­ gume un venit -de peste 380 000 lei. uncie măsuri şt în ceea ce privr
rea lucrărilor si de felul cum sc ur­
parte au fost traduse în viaţă. Pen­ măreşte ducerea lor la îndeplinire. Acest lucru sc datoreşte în marc par­ r.i!i7.ar,ca terenului destinat gr;
tru realizarea sarcinilor, Comitetul Pentru aceasta comitetul executiv va te şi faptului câ încă tic la plantarea legume. In accsc scop, pînă
executiv al Sfatului popular Călan în cîmp a răsadurilor s-a asigurat o s:au transportat peste 600
şi-a întocmit un plan de acţiune eşa­ urmări în permanenţă modul de rea­ dc grajd, s-au administrat
lonat pe trimestre. Totodată a stabi­ lizare a obiectivelor stabilite. Desi­ densitate corespunzătoare dc plante pc îngrăşăminte chimice ctc.
lit şi formele de legătură care sînt gur că o mare contribuţie trebuie unitatea de suprafaţă. Pentru ca şi în NICOI.AE n
sâ-si aducă deputaţii care au sarcina
mai eficiente în antrenarea maselor accsc an producţia dc Jcgumc şî zar­ grădinar la G.A.C. d
de cetăţeni la muncile patriotice. să mobilizeze cetăţenii la acţiunile zavaturi să fie pc măsura posibilită­
Atît membrii comitetului executiv patriotice In scopul stimulării celă- ţilor şi cerinţelor, consiliul dc condu­
cit şi membrii comisiilor permanente ţenilor vom organiza întreceri între cere a luat o seamă dc măsuri. Culfun irâgafe p
circumscripţii si comitete de blo­
au fost instruiţi asupra modului cum Pentru producerea răsadului necesar c j î rr*
trebuie sâ antreneze cetăţenii la curi. iar periodic celor mai bune le cultivării celor 40 de hectare destina­
acţiunile de muncă patriotică. Tn- vom Acorda drapele. te grădinii dc legume s-au însămînţat In fiecare an <
ilată ce timpul a permis s-a pornit Toate obiectivele propuse în pla­ pînă acum în răsadniţe peste necesar niturile gospod
la treabă. Ca urmare au fost execu­ nul de măsuri vor începe sâ fie tra­ i 03 m. p O asemenea măsură nc va din Miccşci, si
tate majoritatea lucrărilor prevăzute. duse în viaţă chiar in aceste zile, da posibilitatea ca şi în accsc an să rificarca legi*
Astfel, în oraşul vechi Călan au fost contribuind astfel la continua înfru­ putem asigura o densitate corespunză­ Acum nc pre
amenajate spaţii şi zone verzi, s-au museţare a oraşului nostru. toare de plante pc unitatea dc supra­ varca celor 1 1
reparat drumurile, au fost plantaţi MARIN SM AR AN DACII G faţă. mficatc penm
uomi. Acelaşi luciu l-am făcut şi în preşedintele Comitetului executiv Pc dc alt.ă parte, existenţa unui sur­
C. S. H .1 Aspect de la încărcarea cuptoarelor Martin cu oraşul nou. La acţiunile amintite al Sfatului popular al oraşului plus dc răsad nc va permite ca plan­ producţia la h
fontă lichidă. ji-au adus contribuţii! deputaţi ca Călan tele care nu sc prind să fie imediat am luac dîn th
In acest an, dc ,
dc suprafaţa iriga
Iu. mai mult dce
Pentru transpunere
DE PE Ş A N T I E R E A D U N A T F asemenea măsuri s
tclc necesare, un
timpul va pcpmti
rea şanţurilor.
De ia Petrila şi pînă la Tot aici, în cartierul Aeroport, construcţii, într-un vîrf de bâţ cineva d n conducerea grupului, sau sâ mal creadă. Cir,e-o fi vinovatul? Ta toate aceste
Lupeni, h cinci localităţi conducerea grupului nr. 2 şi-a ame­ stă înfiptă o tăbliţă cu semn in­ in cel mai nefericii raz preţul de $i încă un exemplu, în faţa blocu­ fcptul că întreag;
ale Văii Jiului, construc­ najat un ţarc pentru depozitarea ma­ dicator, pc rate scrie: „Spre locul cost al lucrărilor executate. lui El, din cartierul Aeroport al grădinii a fost în
torii T.RC.I-I. îşi continuă terialelor. Numai că felul de depo­ ele alarmă". Probabil indică locul de oraşului Petroşani, este locul de grajd, iar răsadul
şi în accu an activitatea. zitare oferă contraste, aproape la tot unde se poate interveni, în caz de Folosind „raţional" muncă al fierari betonişiilor Horvaih fel încîc o dată
Vor trebui ca în 1964 să pasul. Dintre toate se pare că sche­ Ludovic şi Adrian Câlugăru. Aici cîmp si nu avem
fie date în f o lo s in ţ ă lele metalice sînt cele mai vitregite. defecţiuni. Asta contează mai puţin, materialele... peste tot. "fierul este împrăştiat, arun­ PETR
interesant este altceva. In poziţia în
1.666 apartamente. Este o Din noroi, clemele de legare ale care se află, tăbliţa indică un ţarc cat prin noroi. brigadier Ia
cifră pentru a cărei reali­ acestora abia îsi mni scot capelele. ou o înfăţişare puţin agreabilă, ame­ In general pe toate şantierele se Forma de depozitare a parchetului
zare se cere un efort susli- Do ce stau aşa? Răspunsul — nu najat cu intenţia de a depozita unele duce o luptă permanentă pentru re­ în vrac este pe cît de „nouă", pe Repicăm
iJP nut, o mintă entuziastă, cel mai nimerit — vine repede: Nu materiale. Aici a rămas numai gar­ ducerea preţului de cosi. Pe blocuri atît de contra indicată. Maistrul Ga-
I prestată zi de zi. mai sînt bune piuliţele. Dacă şi pînă dul, deoarece intenţia s-a risipit ca au fost afişate panouri cu chemări vrîlă I'eleky ştie atest lucru. $i to­ In vederea obţine
Preocuparea constructori- anim tot aşa au fost depozitate. e de altfel şi materialele aruncate în mobilizatoare. E un lucru bun. Dc tuşi a tolerat-o. Probabil parchetul sporite dc legume ş,
or nu s-a canalizat hsă numai spic explicabil. Dar schela ce arc? Ni­ ţarc. Tnmburi pentru cabluri elec­ pildă pe blocul IC2 din Petrila stă depozitai, astfel se mai găseşte şi .r. um duce cîc mai timpur
ideplinirea planului fizic, ci şi spi»* mic! Atunci de ce stă aşa? Nimeni trice stau peste rămăşiţe ele plăci fi- scris pe un panou: „Constructori, fo­ mlr-unul din spaţiile tuinploxu'ui satul Aurel Vlaicu, .
Mimarea preţului do cost ai lu n i­ nu răspunde. Nu se ştie prec is cine bro-lemnonse, re/iduri de sticlă po losind raţional materialele contri­ comercial din Lupeni. preocupă intens dc
lor. Şi fi» această privinţă o calc a pus-o aici. Aşa că... se caută vi­ sub diverse ambalaje, vată dc sticlă, buiţi la reducerea preţului de cost rialului săditor nccct
nponnnlă o prezinlă folosirea ni- novatul. material lemnos, toate de-a valma. al «parlamentelor". Mulţi, foarte în loc de concluzii dc 28 martie, s-au ci
onal.i a mal'.inc lei or, depoxilnivn Aici se găsesc şi cei patru recipient), mulţi constructori au răspuns prin
r în cele mai bune condiţii ini. Ror- Aii răsărit primii îngropaţi de jumătate în pămînl. ce fapte acestei chemări. Raidul întreprins pe şantierele
nd do la această idee, zilele iro- aparţin I C.l.h. din Simcriu (tovară­ Sii vedem cum işi mobilizează maia
I; am elen nat un rnitl-anchciă p* „ghiocei" şii de la 1C.I.L. credeau că sînt ai truI Picu Stan oamenii din subor­ aparţinătoare grupurilor din Petro­ ■
mierele T.RC.H, aparţinătoare dine, pentru îndeplinirea acestei che­ şani şi Lupeni a scos Ia iveală o
ipurilor nr. 2 din Petroşani si nr. 3 După o iarnă lungă si destul de unei întreprinderi din Bucureşti). mări. Dar să vorbească şi aici mai seamă de neglijenţe, preocuparea scă­
i Lupeni. In vizita întreprinsă nm ce .i «i venii pi imăvara. In Valea Jiu­ Tăbliţa, fără voia ci. a nas un bine laptele. Lingă şi pe ea lua de ru­ zută manifestată de unii maiştri in
uInii multe aspocte bune. dar şi lui s-u făcut deja simţită. „Ghioceii" semnal de alarma. Dar nimeni n-a lare a macaralei, muici ialul lemnos
ele ncf/lijenţe. Sâ lăsăm faptele sâ au începui să lăsara si in tranzitul băga t-o în scamă. Ai trebui s-o facă sta împrăştiat, cărămizile sînt „depo­ privinţa gospodăririi materialelor. în
rbească. din Livezcni al grupului de şantiere zitate" la iot pasul, pămîntul rezultat viilor conducerile celor două grupuri
or. 2 din Petroşani. După o iarnă măcar constructorii. (directori ing. V. Eadea şi respectiv
Se ca»ta vinovatul iniunecoirăi cî’.eva capete dintr-o la săpături încă n-a fost evacuai. mg. N, Beluiu) şi ale şantierelor, sub
cantitate considerabilă dc lirr-beton Cu „autoservire" Sa luăm alt exemplu. Casa de cui.
/i.'ita pc şantierele celor douâ grn- au ieşit la ziuă. Amorţite dc lunga tură clin Petroşani. In una din în­ îndrumai ea birourilor organizaţiilor
> clin Petroşani şi Lupeni oioi.i hibernare, jenate parcă, însă totuşi Se pare că în oraşul Lupeni, în căperi instalatorii au dăltuit o por­ de bază, vor trebui să ia măsuri ime-
'rima impresie: pe alocuri se în- eliberate de greaua povara a balas­ dreptul blocului C2, aflat în construc­ ţiune de zid. Totul, inclusiv cărămi­ diaie pentru înlăturarea aspectelor
e.şie dezordine in gospodărirea si tului, cele i i leva capele — trimisele ţie. între două blocuri executate mai zile întregi rezultate în urma aces­ semnalate. Ar li foarte bine dacă s-ar
bai ea materialelor. Pe ici, pe „speciale" la ziuă ale fierului beton
\ sc mai găsesc rămăşiţe, vnsil- — au încercat să curme nepăsarea, demult, conducerea grupului de şan­ tei operaţiuni au căzut pc 12 radia­ constitui în cadrul fiecărui şantier o
ale lucrărilor nu demult termi- tiere nr. 3 din arest oraş a deschis toare. S-or li spart? Pot răspunde mi­ comisie dc control, care o zi pe săp-
. In faţa blocului 29, clin cartie- lungă de cîteva luni, a tovarăşilor o unitate cu „autoservire". Aici se mai caloriferiştii cinci vor avea ne­ tămînă să urmărească şi felul cum
din coti ducerea grupului nr. 2.
Aeroporl, stau împrăştiate în no- găseşte fier-beton. Nu se ştie piecis voie de ele. Alături, la numai ciţiva sînt gospodărite materialele. Astfel
creo 7 plăci prefabricate din be- dimensiunea. Cantitatea repartizată paşi, un morman de vată minerală va domni mai multă ordine, cmă- i Swsar;
„Spre locul de alarmă“
La început au fost confecţiona­ reprezintă 1—2 tone. Asa că poate se „odihnea" înlr-o băltoacă. La in­ ţeniu, preţul de cost nu va aven de l i f i p
ţi intenţia precisă de a servi la Livezeni. Lingă sosea constructorii să ia oricine si oiicît, inclusiv con­ sistenţele cuiva a fost mutată şi suferit, iar şantierele vor fi mai
orirea canalelor termice. Acum finisează un nou obiectiv. Un­ structorii. Pînă se termină. Cheltu­ aruncată lot... într-un mediu umed. chibzuit gospodărite. Si cu siguranţă
ele acoperă noroiul. deva in marginea curţii acestei ielile de despăgubire le va suporta Maistrul Constantin Albu nu „(lift re le va sta mai bine.