Page 32 - 1964-04
P. 32
Dr. Bruno Pitfermann, îşi continuă
PROter^RI D /fl rO ^TB JMRItB. o n it i-v ă i Lucrările Reuniunii
internaţionale
^ ; R T D
vizita în fara noastră
Am X\v Conlinuîndu-şi vizita în oraşul Bra tului popular regional. Apoi a fost vi a oamenilor de teatru
Joi, în cea dc-a treia zi a lucrărilor
şov, dr. Bruno Pittennann, vicecance
torul ing.
Oltcanu şi ceilalţi
Bujor
larul Austriei, împreună cu persoanele zitată rafinăria dc la Brazi. Aci, direc Reuniunii internaţionale a oamenilor
dc teatru, găzduite dc Comitetul naţio
Y# k k Ă t'sr T ifl $ care-1 însoţesc, au fost joi dimineaţa membri ai conducerii rafinăriei au dat nal romîn pentru I.T.I., în continuarea
ample explicaţii.
oaspeţii colectivului dc muncă al uzinei
de autocamioane „Steagul roşu". După După-amiază vicecancelarul Austriei discuţiilor pe marginea spectacolului cu
fragmente din „Harnlct", prezentat de
ce a înfăţişat un scurt istoric, precum s-a înapoiat în Capitală. studenţii Institutului dc artă teatrala
şi dezvoltarea şi preocupările actuale In timpul vizitelor, dr. Bruno Pit- şi cinematografică „I. L. Caraginlc" din
ale uzinei, directorul general, ing. Mir- termann a fost însoţit de Pompiliu Ma- Bucureşti, a luat cuvîncul artista Beate
eca Bilă a condus oaspeţii prin princi covci, adjunct al ministrului afacerilor Frcdanov.
palele secţii dc montaj, motoare, forjă
I f e S l ! s şi vopsitoric unde aceştia au luat cu externe, Ştefan Constantinescu, adjunct Universitatea din Kansas, a expus mo
Prof. Jack Thomas Brooking, dc la
metalurgice,
al ministrului industriei
noştinţă de procesul dc producţie. Îna
inte de a părăsi oraşul s-a vizitat noul Mihai Marincscu, adjunct al ministru dul în care este organizată şcoala de
americană,
teatru într-o universitate
cartier dc locuinţe ridicat pentru cci lui construcţiilor dc maşini, Mircea după care studenţii americani au pre
J ANUL XVI. Nr. 2888 | VINERI, 10 APRILIE 1964 | 4 pagini, 20 bani | ce lucrează la această uzină. Ocheadă, ambasadorul R.P. Rominc U zentat cx’crciţii dc improvizaţie. La dis
In aceeaşi zi oaspeţii au ajuns la Plo Vicna, precum şi de dr. Paul Wctzlcr, cuţiile asupra cxcrciţiilor studenţilor a-
ieşti, unde au fost salutaţi de reprezen mericani, au luat cuvintu) Takis Musc-
tanţi ai organelor locale dc stat în frun ambasadorul Austriei la Bucureşti. nidis (Grecia), Enriquc Bucnavcnfura
te cu Ghcorghe Stan, preşedintele Sfa (Agcrprcs). (Columbia). Jcan Darcancc (Franţa),
Rămpile de încărcare — Ruggicro Jacobbi (Italia), dr. Fcrcnc
Hont (R.P. Ungară), Alfonsc
Goris
Recepţia oferită de vicecancelarul Austriei (Belgia). Jacqucs Lccocq, directorul
aprovizionate ritmic Vicecancelarul Austriei, dr. Bruno meni de artă, ştiinţă şi cultură, ziarişti. scolii „Mima Thcaerc" din Paris, a vor
bit despre metodele şcolii sale şi a pre
Pîttcrmann, a oferit joi scara o recep Au fost de faţă ambasadorul Austriei zentat un spectacol dc mimă.
In continuarea lucrărilor au ţinut ex
cu masă lemnoasă ţie cu prilejul vizitei pe care o face la Bucureşti, dr. Paul Wctzlcr, şefii al puneri asupra rolului improvizaţiei în
tor misiuni diplomatice acreditaţi în
în ţara noastră.
Au participat Gheorghc Apostol, R. P. Romînă, membri ai ambasadei formarea tînărului actor, regizorul Ta
kis Muscnidis (Grecia), dr. Mario Ro-
Lucrătorii forestieri din regiunea noa ficaţi circa 15 funicularişci şi 25 trac prim-viccprcşedintc al Consiliului de Austriei şi alţi membri ai corpului di driguez Alcman (Cuba), dr. Lakshmi
stră au încheiat primul trimestru cu torişti.
Miniştri, Ghcorghe Caston Marin şi plomatic. Nanain Lei (India).
rezultate bune. Pînă la 28 martie toate Pe lîngă mecanisme, la operaţiile dc Constantin Tuzu, vicepreşedinţi ai Con Au luat parte consilieri şi conducă ★
întreprinderile forestiere şi-au îndepli scos şi apropiat au fost folosicc 120 siliului dc Miniştri, Corncliu Măncscu, tori de întreprinderi industriale aus In cursul aceleaşi zile, studenţii străini
nit planul producţiei globale şi marfa. perechi atelaje, şi au fost angajaţi apro ministrul afacerilor externe, membri ai triece care însoţesc pe vicecancelarul s-au întîlnic cu studenţii din Capitală,
Jn cursul acestei perioade s-au dat peste ximativ 330 cărăuşi. Consiliului de Stat şi ai guvernului, oa- Austriei. au vizitat Expoziţia dc scenografic a
sarcinile de plan 1.000 m.c. buşteni din După cum era şi firesc, din scocul Recepţia s-a desfăşurat într-o atmos Institutului dc arte plastice „Nicolac
răşinoasc pentru gater,. 500 m c. buşteni creat în primul trimestru a fost tran feră cordială. Grigorcscu" şi au asistat (a un specta
col prezentat dc colegii lor romîni.
din fag pentru gater, 2.800 m.c. bu sportat zi dc zi un volum marc de (Agerpres) (Agcrprcs)
şteni din fag pentru derulaj, 4.000 m.c. masă lemnoasă. Pentru a asigura înde O delegaţie a oraşului
lobde industriale, 700 m c. lemn din plinirea lună dc lună a planului, condu Galaţi, a plecat
fag pentru celuloza ccc. De subliniat cerea D R.E.F. Hunedoara-Dcva şi con Angajamentul socialist
faptul că pe D.R.E.F. Hunedoara — ducerile I.r.-unlor s-au preocupat îndea spre Anglia
Deva numai la un singur sortiment nu proape dc aprovizionarea ritmică a
Joi, o delegaţie a oraşului
Calaţi,
a fost îndeplinit planul. rămpilor dc încărcare cu material lem condusă dc Stan Alccu, preşedintele Co cuvînt de onoare
La obţinerea acestor succese au con nos. S-a urmărit în permanenţă propor mitetului executiv al Sfatului popular
tribuit mai mulţi factori Unul, deose ţia înlocuirii lemnului transportat din al acestui oraş, a plecat spre Anglia. Pe graficul întreceri»: eliberării patriei cu realizări cît mai
bit dc important, a constac în aprovi accscc locuri cu cel fasonat în parchete. Delegaţia va vizita oraşul Covcntry în frumoase. Antrenaţi în întrecerea so
zionarea ritmică a lămpilor dc încăr Apoi, ficc.uc loc dc producţie a fost rezultate tot mai bune cialistă, ci extrag zi dc zi şi expediază
cadrul acţiunii dc înfrăţire între cele
care cu material lemnos. In toamna asigurat cu numărul necesar dc braţe două oraşe. Sub îndrumarea organizaţiilor dc la „ziuă" cantităţi însemnate dc cărbu
TERMOCENTRALA PAROŞENI
anului trecut, conducerile întreprinde dc muncă. In primul trimestru din acest curentului electric. Vedere din staţia do transformare a (Agcrprcs) partid, muncitorii, inginerii şi tehnici ne peste plan. In luna martie, colecti
Foto : V. ONOIU
vul dc aici a extras peste prevederi
rilor forestiere au luat o scrie de mă an, sectoarele dc exploatare au fost enii din cadrul Prcparaţici cărbunelui 3.907 tone cărbune, reuşind să-şî înde
suri pentru asigurarea rămpilor de în înzestrate cu încă 60 fierăstraie meca Pctrila, antrenaţi în întrecerea socialis plinească sarcina lunară cu o zi mai
cărcare cu stocuri dc masă lemnoasă ne nice, H tractoare, 6 funiculare de tip tă, obţin lună dc lună rezultate tot mai devreme. De remarcat ca dc la începu
cesară îndeplinirii planului în timpul Wjsscn şi aice mecanisme. Acestea au bune. In luna martie, dc pildă, colecti tul anului ci au extras peste plan 5.632
perioadei dc iarnă. Locurile destinate permis să se execute fasonarea, scosul şi vul de aici şi-a depăşit sarcinile dc plan tone cărbune.
pentru stocarea lemnului au fost am apropiatul unei suficiente cantităţi de cu 9.800 tone, dintre care numai la căr S. NAGY
plasate şi amenajate judicios. In vede masă lemnoasă. Pe fiecare fază de lu bune brichete cu 3.446 tone. corespondent
rea scoaterii şi apropierii buştenilor fa cru a existat în fiecare zi din cele trei La obţinerea acestor realizări trebuie Lingoîtere de calitate
sonaţi, în parchete au fost instalate fu- luni ale primului trimestru un stoc Noi utilaje Cei mai buni din regiune subliniat aportul schimburilor conduse tot mai bună
nicularc dc tip Wjsscn şi Mîncciu. Nu constant dc material lemnos. Cele mnî dc maiştrii Pop Emil şi Iosif Filimon, dc
la secţia spălătorie, care au reuşit să
mai în trimestrul IV al anului trecut au pentru mecanizatori Colectivul staţiei C.F.R. Simcria a obţinut anul trecut importante suc Antrenaţi în întrecerea socialistă,
fost montate şi puse în funcţiune 12 fu- bune rezultate le-au obţinut I. F. cese. Planul anual a fost îndeplinit la toţi indicatorii cu 15 zile mai devre sporească productivitatea la instalaţiile muncitorii, inginerii şi tehnicienii dc (a
niculare. In afară dc aceasta, tot pen Sebeş, I. 1\ Orăştic, I. F. Hunedoara şi Constructorii dc maşini au trimis me, în depline condiţii de regularitate şi siguranţă a circulaţiei. dc preparare cu IU tonc/oră faţă dc turnătoria dc lingoticrc a uzinei „Vic
tru crearea stocurilor de material lem I. F. Dobra. mecanizatorilor dc pe ogoare noi utilaje plan. toria" Călan au obţinut rezultate bune
şi piese dc schimb, produse dc ci în Pentru contribuţia adusă la obţinerea acestor rezultate unui număr de 16 în muncă. In luna martie cî şi-au depă
nos necesare primului trimestru, sec Aceste măsuri sînt menire să asigure muncitori le-au fost înmînatc zilele trecute insigna dc „Fruntaş în întrecerea P. GĂINA, C. BADUŢA
toarele dc exploatare au fost înzestrate in viitor o aprovizionare ritmică a primul trimestru al anului. Printre a- socialistă pe anul 1963“ , iar turele nr. 2 şi 3 au fost distinse cu diploma dc corespondenţi şit sarcinile dc plan cu 0,91 la sută, au
în ultimele trei luni aic anului trecut ccstca sînt circa 4.400 grape stelate şi redus procentul planificat dc rebut cu
rămpilor de încărcare cu material lem cu colţi ficşi, 3.200 sape rotative şi pră- turc fruntaşe în întrecerea socialistă po anul trecut. 0,05 la sută.
cu 16 tractoare, care au fost utilizate întrunind cele mai bune rezultate din regiune, staţia C.F.R. Simcria-că- Cu o zi mai devrem e Pc primul trimestru planul a fost de
nos — condiţie hotărîtoarc în realiza şîtoarc, 600 tăvălugi inelari, 1.900 ma
Minerii dc !a E. M. Lonca au început
din plin. In scopul unei cît mai bune rea planului dc producţie. şini diverse pentru combaterea dăună lători a fost distinsă zilele trecute cu „Diploma dc întreprindere fruntaşă in noul an dc activitate cu dorinţa dc a păşit cu. 3,49 Ja sută, iar calitatea lin-
deserviri a mecanismelor, au fost cali D. LUPAŞCU torilor, 400 dc maşini pentru împrăştiat întrecerea socialistă, ramura transpor întîmpina cea dc a XX-a aniversare a goticrclor s-a îmbunătăţit cu 0,07 la
la sută,.
îngvăşăntinte. turi feroviare, pc regiunea Hunedoara".
Premiera filmului romînesc
„Un surîs în plină vară“
feri, in salu „Patria'' de cinema, Seboslian tă, în cursul zilei dc
din Oc\n a avut toc Papaiani, interpretul e- ieri, a avut toc $i la
premiera festivă a Ul roului principal al Iii- llia.
mului rominc st in fur inului, car o a vorbii a- Premiera festivă a
turi „Un suris în plină ccstora despre rolul sau
vară". Spectatorii de Si noua realizare cmc- filmului „Un suris in
veni s-au intitnil cu maloqralică romineascu. plină vară" s-a bucurat
Nu peste mult acest prilej cu actorul de mult succes.
Omp „ciupercile" O asemenea premie-
instalate pe slilpi Excursie
vor scălda seara I n o v a ţ i i
qoilc cvartale cu La E.M. Lonca. muncitorii, inginerii şi tehnicienii sc educativă
blocuri zvelte in- preocupă tot mai mult dc introducerea noului în produc* Prin grija comi
tr-o lumină diafa- tetului sindicalului
nă. ţie, prin inovaţii şi raţionalizări. Pînă acum, la cabinetul de In I.G.O, Ouiş-
lo to : V. ONOIU tehnic de aici s-au înregistrat 11 inovaţii, din care 8 au şi tie, un qrup dc
fost aplicate. Printre cele nui voloroasc sc numără : „Adap muncitori, fruntaşi
tarea sondezei în subteran la carotajul continuu" — autor si evidenţiaţi in
ing. Rcmus Pctrian, „Dispozitiv pentru încălzirea conduc întrecere au făcui
tei dc aer comprimat necesar frînclor dc aer din circuitul o Irtimoaşă şi in
puţului principal Lonca III" — prezentată dc Moldovan structivă excursie
Ludovic şi Mihai Gaboş, „Modificarea carcaselor vagoane cu autocarul ONT
lor de 10 tone prin introducerea unor siguranţe, care nu „Carpali" pe itine-
rariul: Orăşlic, Si
permit înroarccrca lagărelor" şî altele. biu, Braşov, Valea
Propuneri valoroase au mai făcut Mihai Vachod, Alexan Prahovei şl Mu
dru Dchcleanu, Yraian Bogdan şi alţii. zeul Doltana.
S. NAGY T. LÂZĂRESCU
. corespondent corespondent
In campania popular, oraşul Hunedoara s-a
deniocrat-
In anii regimului
de primăvară i dezvoltat mult. Aici au fost con
struite numeroase blocuri dc lo
cuinţe şî edificii sociai-culcurale.
La parterul multor blocuri au
celor 3 mecanizatori permanentizaţi la tă a lucrărilor au fost scoşi pomii răz
gospodărie s-a pregătit aproape întreaga Lipsa de operativitate fost deschise magazine aprovizio
Obiectivul central cate sfei j n /<,/« lucrătorilor din agricultură leţi dc pe terenurile arabile. nata c:: un bogat sortiment de
In perioada actuală 1/ constituie elcctuarea la timp şi la un înalt suprafaţă cc urmează a sc însămînţa Pentru a împiedica evaporarea apel Colectiviştii di 1 Băicştî, au căutat să din tractoare stă defect. I s-a ars garni
cu porumb (206 ha.) O data cu aceasta
R nivel aqiotchnic a insămînţăritor — etapă holăritoarc i>entru s-a extins suprafaţa arabilă cu 18 ha., s-a grăpat o suprafaţă însemnată ocu folosească fiecare oră bună dc lucru în tura dc clmiloasă. Nici celălalt tractor mărfuri alimentare şi industriale.
obţinerea unor recolte spor ne. Experienţa unitul ilor aqricole cimp. i a lucrările din actuala campa nu a lucrat din plin. l-au lipsit, cînd Fotografia noastră reprezintă
Iruntaşc, in care munca este bine organizată, unde torţa de lucru, iar pentru a uşura executarea mecaniza pată cu culeuri dc toamna. nie agricolă ce se desfăşoară în prezent fiarele pentru plug, care nu erau ascu un aspect din Tiaţa teatrului din
A tractoarele, maşinile aqricole 5/ timpul prielnic s-au folosit din Munca poate fi mai bine organizată participă zilnic cîtc 140—150 dc colec ţite, cînd carburanţii (motorină). Dc Hunedoara în timpul nopţii.
plin, a dovedit că fiecare turtate poale li
încadrată in epoca
fapt, pentru cele două tractoare s-a re
optimă, asiqurindu-se totodată elcctuarea ei la un nivel aqroteh- tivişti. Organizîndu-şi bînc munca, ci partizat doar un singur butoi dc 200 I.
au reuşit să obţină unele succese. Ast
Pc tovarăşii
ing. Elena Bilccscu şî
nic corespunzător. In această direcţie au înregistrat rezultate Cornel Lăpădătoni, preşedintele gospo tractoare permanentizate la gospodar fel. s-a terminat însămînţatul borcca- Şi în ziua dc miercuri, 8 aprilie cînd a
I bune şi unele qospodării colective din raionul Haţeg. In acest dăriei colective din Ostrov, i-am găsit era folosit la transporturi, iar o par gului şi sfeclei furajere, s-a pregătit să- venit cisterna dc la S.M.T. pentru ali
raion există Insă şi unilăli agricole unde realizările nu sînt oe Ja sediu, cu toate ca timpul era priel din atelaje erau utilizate ia lucrări ca mînţa şi o bună parte din terenul des mentarea tractoarelor cu motorină, n-a La concret
măsura posibilităţilor. nic pentru efectuarea lucrărilor agrico nu au nimic comun cu campania agi tinat cultivării porumbului şi cartofilor. mai putut lăsa dccît o... găleată dc mo
cola.
D lată unele constatări tăcute cu prilejul unui raid-anchctă în le în cîmp. Faptul că nu urmăresc în Ritmul dc lucru nu satisface însă. Ca torină. Era şi cisterna goală. Dragi cililori, credeţi cumva
treprins de tedacţia ziarului nostru in citeva qospodării colective deaproape desfăşurarea muncilor agri Timpul călduros din ultimele zile Dc bunul nters al tractoarelor tre că-i vreo oroare de publicare?
din raionul Haleq. permis formarea crustei pc cele apro uza constă în modul defectuos de func Nu, iu i deloc. Publicam încă
cole a reieşit şî din aceea că ci nu cu pc 300 ha. semănate cu culturi ţionare al celor doua tractoare caic au buie să se intereseze în primul rînd tov.
noşteau exact situaţia lucrărilor efec toamnă, dar pentru a împiedica evap lost repartizate de S,M.T. Haţeg să lu Gavrtlă lovânesctt, şeful dc brigada, cît o dată caricatura fiindcă, pro
tuate, consultîndu-sc în această privinţă rarca apei nu s-a luat nici o măsui creze în gospodărie. De cîtcva zile unul şt pontatorul Ştefan Vlad. babil, prima da»l<"t ea n-a fost Că
Cu viteza zilnică planificată cu contabilul gospodăriei. Este explica zuta de Iov. ing. Pavel Mrsa<roş,
\ 'iov. ing. Bilccscu era convinsă dc n directorul grupului de şantiere
In fiecare scară, la sediul gospodăriei In scara zilei dc 8 aprilie s-a ţinut, ca bil cîtă atenţie sc acordă aici încadrării ccsicatca grâpării culturilor dc toami ------------- C # N C IL IU II II__________ din Deva. Dovadă : faptul că şi
agricole colective din Totcşti sc face dc obicei, şedinţa operativă dc analiză a în epoca optimă a lucrărilor dc semă dar nu a dat nici o indicaţie în acea: Potrivit prevederilor planurilor dc producţie, în această primăvară, pc acum plouă în cofetăria din
nat şi pregătire a terenului.
bilanţul muncii din ziua respectivă şi se muncilor din campania agricolă dc privinţă. S-a întîrziac mult şi plantai lîngă alte lucrări, gospodăriile colective din raionul Haţeg vor trebui să în-.ă- cvartalul oraşului Deva.
stabilesc totodată lucrările pentru ziua primăvară. La diferitele lucrări din ca Acest lucru este dovedit şi dc modul cartofilor timpurii, care, puşi la iară mînţeze cu diferite culturi o suprafaţă dc 7.691 ha. Cu toate că timpul este
următoare. Datorită bunei organizări a drul gospodăriei au participat peste 200 defectuos în care sînt folosite timpul zac, şi-au format colţi mari, existî destul dc înaintat, pînă la această dată s-a însămînţat mai puţin dc 15 la sută
muncii, a . mobilizării colectiviştilor (a colectivişti. Muncind cu mult spor, prielnic şi mijloacele dc lucru existente astfel pericolul ca la plantare aceştia din suprafaţa planificată. Din constatările făcute cu prilejul raidului a reieşit
lucru, cit* şi a folosirii din plin a trac tractoriştii şi colectiviştii au reuşit să la gospodărie. Bunăoară,, cu toate că sc rupă. Tov. Lăpădătoni nu s-a gi că în uncie gospodării colective, unde organizaţiile dc partid şi consiliile de
toarelor care lucrează în cadrul G.A C , obţină bune rezultate. Astfel, din cele pentru cultura porumbului şi cartofilor dit cîtuşi dc puţin să ia vreo măsi conducere sc preocupă cu răspundere de organizarea muncii, asigurînd folo
bilanţul muncii în campania agricolă dc 65 ha. planificate să fie plantate cu car trebuie arate aproape 200 ha., rămase pentru folosirea tractoarelor la capacii sirea din plin a timpului prielnic şi a mijloacelor dc lucru, s-au obţinut re
primăvară este bogat tofi, pc 20 ha. lucrarea respectivă a fost ncarate din toamnă, unul din cele 3 tea lor normală dc lucru. zultate satisfăcătoare.
Cu cîtcva zile în urmă, colectiviştii executată. La această acţiune sc lucrea
In alte gospodării colective însă. lucrările dc pregătire a terenului şi se
dc aici au reuşit să termine dc însămîn- ză cu o viteză zilnică dc 7 ha. De ase mănatul sînt întîrziatc. Aşa se explică de ce pînă ieri, din cele 7.691 ha au
ţat toate culturile din prima epocă. S-au menea, s-au executat arături dc pregă
însămînţat 15 ha cu borccag, 5 ha. cu fost pregătite pentru însămînţari abia 2.179 ha.
ovăz, 7 ha cu mazăre, 20 ha. cu floa- tire a terenului pentru însămînţarca po Cărui fapt sc datoreşte această d.uaţic ? Rămîncrca în urmă îşi arc ex
rca-soarclui, 4 ha. cu plante furajere şi rumbului pc 146 ha., iar pc 50 ha. ogor plicaţia în aceea că în unele gospodării colective munca nu este bine organi
s-au desţelenit 3 hectare dc tertfn. dc toamnă s-a făcut discuitul. zată, consiliile Je conducere prcocupîndu-se insuficient dc mobilizarea colec
tiviştilor la lucru, dc folosirea atelajelor şi a tractoarelor la întreaga lor ca
pacitate. Dacă s-ar utiliza din plin cele 82 tractoare existente în raion, viteza
In rîndul fruntaşilor zilnică dc lucru la pregătirea terenului şi la semănat ar putea sa fie mult spo
Cu toate cî dispunea dc forţe şi mij mas simple propuneri, urmărindu-sc în rită. Şi conducerea S.M.T. Haţeg (director tov. Cezar Dobrcscu) trebuie să
loace suficiente pentru efectuarea lucră deaproape realizarea fiecărui obiectiv. asigure o mai bună aprovizionare a brigăzilor dc tractoare cu carburanţi, lu
rilor agricole la un nivel corespunzător, In felul acesta, colectiviştii au reuşit să brifiant! şi piesele dc schimb necesare. Din cauza lipsei dc operativitate, timp
din cauza organizării defectuoase a mun termine la timpul planificat lucrările dc dc aproape 2 zile un tractor la Sarmiscgctuza şi altul la Clopotiva au fost
cii, gospodăria colectivă din Bretea Strei însămînţarc a culturilor din epoca I-a defecte. Pentru intensificarea ritmului de lucru este necesar, dc asemenea, să
era deseori criticată pentru rămîncri în putînd trece astfel la plantatul cartofi se asigure deplasarea tractoarelor dc la unităţile care nu au condiţii prielnice
urmă. Îmbucurător este însă faptul că lor şi la pregătirea terenului destinai pentru lucru la cele în care se poate lucra. Totodată, este bine să fie folo
în prezent situaţia s-a schimbat în bine. culturii porumbului. Pentru a asigura L . site din plin posibilităţile existente pcn'ru organizarea lucrului în schimburi
Comitetul de partid şi consiliul de con realizarea unor recolte sporite, 111 ha. prelungite şi pe 2 schimburi.
ducere, cu ajutorul organelor raionale s-au fertilizat cu îngrăşăminte chimice, Organele şi organizaţiile de partid au datoria să urmărească — Nici de dala asia nu-mi place,
de partid, au întocmit un plan comun iar pe alte 57 ha s-au administrat în îndeaproape modul cum se desfăşoară lucrările agricole, să ia măsuri dragă, Bine că Iarăşi am avut la not
care cuprinde măsurile tehnice şi orga grăşăminte organice. De asemenea, pen umbrela.
nizatorice menite să asigure buna desfă tru corectarea acidităţii solului, pe tere pentru înlăturarea operativă a oricăror lipsuri ce se manifestă, cunoscînd fap — Nici mie nu-mi place, dar ce
şurare a lucrărilor din această campa nurile ce sc vor cultiva cu porumb s-au — Dc ce nu vil la arai f tul că nivelul la care se execută lucrările din această campanie constituie o pot tace ? construclorul din
— Tu, nimic,
nie. Prevederile acestui plan nu au ră- aplicat 50 tone doloinită, Cu sprijinul — Crezi cd la transporturi nu se pol face hantri î etapă hotărîtoare pentru realizarea unor recolte sporite. Deva insă...