Page 34 - 1964-04
P. 34
Nr. 2888 Drumul socialismului Pag. 3
H B B S B S a a
Informaţii de parOid â\ <i» E n m> & —
—
De pe acum măsuri pentru închiderea CINEMA rete ; 14,10 Muzică populară ucrai
neană; 15,30 Actualitatea literară în
anului de învăţămînt 11 APRILIE 1964 ziarele şi revistele noastre; 16,10 Me
DEVA : Un suris in plină vard — lodii populare interpretate dc Elcono-
In cadrul exploatări» miniere Pctrila mîntulni dc partid au succese şi în pro cinemalogtulul „Patriu" ; Huiducul la Bisorca şi Grigorc Prican; 16;30 E-
au fost organizate in acest au 51 cercuri ducţie, ci finul fruntaşi şi evidenţiaţi în de pe Ceremuş — cinematogra nmiune muzicală din Moscova; 17,15
$i cursuri ale învăţâmîntului de pariul, întrecerea socialistă. ful „A ria" ; PBI'ROŞANI : Un Scrisori dm ţară ; 18,05 Solişti dc mu
urmate de peste 1.200 cursanţi. S-a luat în acelaşi timp atitudine cri surls în plină vară — cincmulogra- zică uşoară ; 18,30 Gospodari, iniţia
In vederea încheierii anului de studiu tică faţă «Ic lipsa dc preocupare ce o Iul „Republica" ; Viu/a spotlivă — tive, realizări; 18,40 Formaţii artisti
au lost luate încă de pc acum măsuri, manifestă birourile organizaţiilor dc cinematograful „7 Noiembrie" ,* AL
(n acest scop, zilele trecute, comitetul bază nr. 1 şl 5, cît şi propagandiştii BA IU LI A : Trei 7.ile după nemurire ce care nc-au vizitat ţara; 19,00 A l
Ti
de partid a analizat felul în care se Ioan Struna, Vasilc Mihuţ, Mircca Picu, — cincmalogrulul „Victoria" ; manah ştiinţific; 19,25 Muzică dc
desfăşoară învăţămîntul de partid. Cu Petru l3utuza,*roan Bota, Marin Lunci, nerii — cinematograful „23 August"; dans; 20,10 Melodii populare cerute dc
acest prilej s-a apreciat preocuparea or Ioan Firoiu, Siko Ştefan, Pop Zoltan, SEBEŞ: Paşi spre lună — cinemato ascultător»; 20,30 Pe teme internaţio
ganizaţiilor de bazî nr. 2, 3, 4, 7, S şi Dumitru Simota şi alţii pentru buna graful „Progresul" j Cehii al XV///- nale; 20,40 Muzică dc dans; 21.15
10 manifestată în această direcţie. desfăşurare a învăţămîntului de partid. lea — cinemaloqralul „ Sebeşul“ Carnet plastic; 21,30 Muzică dc dans.
S-au subliniat dc asemenea rezultatele In perioada care a mai rămas se vor ORĂŞTIE: Trei plus două — cine PROGRAMUL II : S,30 Sumarul
bune obţinute de către propagandiştii organiza pentru cursanţi consultaţii co matograful „Patria" -, Minna von presei centrale; S,40 Muzică dm ope
prancisc Donin. Ghcorghc Hadlc, Nico- lective şi individuale. S-a stabilit dc ase Batnhelm — cinemaloqralul „Fla rete ; 9.0) Melodii populare; 9.30
lac Popescu, Constantin Ioncscu, Vaier menea sa fie organizate schimburi dc căra"; HAŢEG : Gangsteri şi filantro Roza vuiturilor; 11.03 Cîntccc pio
niereşti; 11,15 Universitatea tehnică
Radu, Ulrich Umcst, Ghcorghc Ştefan experienţă între propagandişti pentru a pi - cinemaloqralul „Populat"; BRAD radio; 12,07 Orchestre dc muzică u-
şi alţii. Plenara comitetului dc partid se generaliza experienţa bună. In acea Elcclra — cincmalogrulul „ Sl. ro şoară; 13,24 Dm muzica popoarelor;
dc la E. M. Pctrila a scos în evidenţa sta perioadă s-au prevăzut măsuri în şie" , ILIA : Moara diavolului — c/- 14.00 Melodiile primăverii — muzică
şi faptul că majoritatea cursanţilor, în >copul îmbunătăţirii activităţii punctu ncmatoqralul „Lumina” ; SIMERIA : uşoară; 15,05 Cîntccc şi jocuri popu
deosebi tov. Ghcorghc Cucoş, Ioan Cis- lui de consultaţii. V i'a/a sporfivd — cinemaloqralul lare; 16.30 S'iinţa în slujba păcii; 17,10
„ Mureşul" ; ZLATNA : Luna dc mie
larn, Ştefan Novac, Mihai Popovici, Mi- D. IONAŞCU re lără bărbat — cincmutogrulul Muzică populară; 17.30 însemnări dc
hni Ştefan, Ştefan Tenţler care au ob (din subrcdacţia voluntară Po- „Muncitorul” ; LONEA : Nu-i loc reporter; 19,03 Romanţe, 19,30 Capo
dopere ale literaturii universale; 20,30
ţinut rezultate bune în cadrul învăţă- trîla). Noapte bună, copii: „Soaiele şi luna";
pentru al treilea — cinematograful
„M inerul"; TEIUŞ: Regina statici 21,10 Muzică de dans; 21,45 Pagini din
Intre două seminarii — sprijin cursanţilor O carte, o revistă poate fi consultată oricînd, în linişte, în sala dc lectură a clubului din Lupeni umorul universal ; 22,45 Canţonete ;
IN FOTOGRAFIE : Aspect din sala dc lectură. Foto : V. ONOIU de benzină — cinemaloqralul „V ic 23,15 Muzica de dans.
In cadrul cercului dc studiere al Isto îndrumat în organizarea studiului. In to ria "; APOLDUL DE SUS: Concer Buletine de ştiri şi radiojurnale :
rici P.M.R. anul II există o continuă prezent el se prezintă bine pregătit şi tul mult visul — cinematograful „23
preocupare pentru îmbunătăţirea activi participă activ la dezbaterea probleme Montaj literar-muzical CaSLlatea eaesuBaS — August"; C ĂLAN : Ei cuceresc ce 5.00 ; 6,00 ; 7,00 ; 8,00 ; 10,00 ; 12,00;
tăţii cercului. Propagandistul Gheorghe lor. rul — cinc mal og talul „Tabăra 14.00 ; 16,00 ; 18,00 ; 20.00 ; 22,00 ;
Drăghici manifestă multă grijă în ceea Dc mult sprijin se bucură cercul dc „M. Eminescu" LC.S.ii 23.52 (programul I) 9,00; 11,00;
cc priveşte ajutorarea cursanţilor pentru studiere al Istorici P.M.R. anul II din Peste 500 de locuitori din comuna oglinda activităţii noastre 13,00; 13,00; 17,00; 19,00; 21,00;
aprofundarea studiului şi dezbaterea pro staţia C.P.R. Simeria şi din partea bi Jin.a, raionul Sebeş, au participat zilele 23,00; 1,52 (programul JI).
blemelor. Tov. Ghcorghc Chinlă, care roului organizaţiei de bază. In zilele dc trecute la uit reuşit montaj literar-mu Cînd furnaliştii s-au angajat să redu creşterii perioadei de cocsificare cu cir RADIO
a lipsit dc la unele seminarii fiind de studiu, tov. Vasilc Ghiura, membru al zical închinat luceafărului poeziei romî- că consumul specific de cocs, au contat ca 15 minute, şi evident în final, a pro 11 APRILIE 1964
taşat îiur-o altă localitate, a fost spri biroului organizaţiei de bază P.M.R., neşti — Miho.il Eminescu. pe cuvîntul şt sprijinul cocsarilor Nu ducţiei dc cocs îmbunătăţiri valoroase BULETIN
jinit de către propagandist pentru a controlează activitatea cercului, partici Montajul literar-muzical, la care şi-au mai ca în prima lună a anului, noi au fost aduse şi la faza de stingere a PROGRAMUL I : 5,06 Piese inter METEOROLOGIC
cocsului, ţinîndu-sc scama, de
starea
ajunge cu scudiul la zi. De asemenea, pă şi acordă ajutor în aprofundarea şi dat concursul elevi ai şcolilor medii din am neîndreptăţit aşteptările lor. Rezis duzelor şi calitatea apei. pretate de fanfară ; 5,35 Melodii popu
tenţa şi umiditatea cocsului nu erau la
raion şi cititori ai bibliotecii din Jina,
acarul Sabin Gros, cursant de la acest dezbaterea temelor. a fost prezentat şi în faţa elevilor şco nivelul posibilităţilor. O asemenea si Aplicarea măsurilor tclmico-organi- lare; 6,10 Muzică dc est rada, 6,30 E- PENTUU 21 ORE
cere, ca re nu reuşea dc fiecare dată să EMIL CREŢU lii dc 8 ani unde, de asemenea, s-a bu tuaţie nu putea să lase indiferent co zatorice amintite a fost însoţită dc o misiuiica pentru sate; 6,45 Saluc vo Vreme nestabilă cu cerul variabil
studieze temeinic şi să înţeleagă pc de (din subrcdacţia voluntară oraşul curat dc mult succes. lectivul nostru. vie şi susţinută muncă politică Mem ios dc pionier; 7,06 Jocuri populare ; temporar noros. Vor cădea precipi
plin unele probleme, a fost ajutat şi Simeria). CH. BOCHIŞ bibliotecar La iniţiativa comitetului de partid a brilor şi candidaţilor de partid le-au 7,30 Sfatul medicului; 7,45 Cîntccc ; taţii locale sub formă de averse. Vru
avut loc o analiză temeinică şi multila fost încredinţate sarcini concrete pri 8,16 In excursie — program dc muzi tul v.\ sufla moderat din sectorul vest
vind reducerea umidităţii şi creşterea
terală a factorilor caic au dus la des că uşoară; 9,10 Melodii dc muzică u- şi nord-vest Temperatura staţionară,
Concluzii la sfîrşit de trim estru făşurarea unei activităţi dc producţie a fost reorganizat şi intensificat con va fi cuprinsă ziua între 10 şi 16
rezistenţei cocsului. Tot în acelaşi timp
nccorcspunzâtoarc. Conducerea tchnico- trolul intcrfazîc S-a întărit simţul dc şoară; 9,40 Cîntă orchestra dc muzi grade iar noaptea între 0 şi 4 grade,
administracivă a secţiei cocsificare a răspundere al controlorilor la recepţia că populară a Uzinei „Independenţa" local va fi mai coborîtă. Se va pro
fost îndrumată şi ajutată în depistarea sorturilor dc cărbuni, întocmirea re din Sibiu; !0,26 Orchestre dc estra duce brumă.
Să păşim mai liotă rit pe drumul cauzelor tehnologice ale înrăutăţirii ca ţetei şi expedierea cocsului. dă; 11.00 Pagini din opere; 11,30 Mu PENTRU URMĂTOARELE
lităţii cocsului. In prima jumătate a Cu alte cuvinte, calitatea a ocupat pri zică uşoară; 12,03 Melodii populare :» Z IL E
promovării tehnicii noi lunii februarie, comitetul dc partid a mul loc pc agenda activităţii zilnice a interpretate la acordeon; 12,20 In săli Vremea în curs dc încălzire şi fa
dezbătut într-o şedinţă dc lucru cali
tatea cocsului, iar la nivelul secţiei a colectivului nostru. Şi aşa cum spuneam şi pe stadioane; 13,00 Muzică din opc- vorabilă precipitaţiilor locale.
Unităţile Trustului minier Deva joa situaţia s-a îmbunătăţit — dovadă că lc pentru înfăptuirea angajamentelor fose organizată o largă dezbatere pc mai sus, strădaniile şi eforturile unite
ale întregului colectiv, au determinat
că un rol important în economia re planul trimestrial a fost realizat. Totuşi luate în întrecere. La nunele Tcliuc, tema umidităţii cocsului, la care au
giunii Hunedoara Dc la Tcliuc şi Ghe- în această direcţie mai trebuie insistat. Deva şi Munccl, unde planul dc pro participat maiştrii, maşiniştii dc pc ma pe furnalişti să aj>rcciczc că în ultimul
timp calitatea cocsului s-a îmbunătă
lar se extrage o importantă cantitate Nu poate fi considerată mulţumitoare ducţie creşte, trebuie luate măsuri pen şinile de şarjarc, şefii dc echipă, mun ţit mult. Cîtcva cifre sînt concluden c J
dc minereu de fier necesar industriei activitatea pc linie de investiţii ; aici tru mărirea liniei dc abataj în aşa fel citori fruntaşi şi personalul tchnico-in- L întreprinderea metalurgică Aiud
siderurgice ; dc la Deva, Certej, Mun- şi-au făcut loc unele neajunsuri care îneît întreaga capacitate dc producţie a gincrcîc care concură la îmbunătăţirea te Daca în luna ianuarie rezistenţa me )
ccl, Băiţa-Crăciuncşti, Boiţd-Haţeg se au determinat rămîncri în urmă la o exploatărilor să poată fi cît mai ra calităţii cocsului. die a cocsului n-a depăşit cifra dc 71 L i telefon 366 1
la sută, în luna martie rezistenţa medie c
extrag minereuri complexe de o deose seric dc lucrări Exista practica de a se ţional folosită. Din discuţiile purtate s-a ajuns Ia • a cocsului a crescut la 72,4 la sută. 1
bită valoare ; calcarul de la Baniţa este lua minerii cu bogată experienţă dc la Un deosebit accent vom pune pc lu concluzia că este necesară cercetarea C a n g a j e a z ă : 3
dc marc trebuinţă siderurgiştilor lumc- lucrările de investiţii şi dc a-i trece la crările de investiţii. Aici vom urmări întregului flux tehnologie de fabricare In medie, în luna martie s-a realizat o L 1
scădere a umidităţii cocsului la 3,6 la
doreni ; talcul dc Ia Zlaşti ia drumul producţie ; acest lucru duce pe dc o să fie plasate formaţii dc lucru comple a cocsului Pentru aceasta ,1 fost con sută, faţă dc 4,8 la sură cît a fost în L 1
multor unităţi din ţară şi depăşeşte parte la dcscomplctarca formaţiilor dc te. alcătuite dm mineri pricepuţi şi stituit un colectiv larg din care au fă luna ianuarie Dacă la toate acestea L — strungari;
chiar graniţele ţării Peneru a informa lucru, iar pc dc alta la crearea unor conduse dc maiştri cu experienţă ; de cuc parte membri ai comitetului dc mai adăugăm şi cele 2.900 tone dc cocs l j
ciritoni noştri asupra felului cum au echipe slabe, care nu pot realiza nici asemenea, vom lua măsuri pentru a se partid, ingineri din cadrul secţiei de date peste sarcinile dc plan în primul l
muncit colectivele acestor unităţi în planul şi nici lucrări dc calitate. Deşi asigura acestor echipe condiţii tehnico- cocsificare şi grupul tchnico-cconomic trimestru, eficienţa măsurilor luate se l — frezori;
primul trimestru al anului 1964 în sco acest lucru s-a cunoscut dc conduce matcrialc corespunzătoare, în aşa fel a) inginerului şef. In baza unui plan reliefează şi mai pregnant. C 9
pul realizării planului la toţi indicato rea trustului, nu s-a intervenit cu toa îneît să se obţină viteze dc avansare dinainte stabilit colectivul amintic a La rezultatele primului trimestru dc C — electricieni;
rii, am avut zilele trecute o convorbire tă hotărîrca. Dc asemenea, nu s-au luat ridicate. trecut apoi la lucru. muncă şi-au adus un aport însemnat L
cu tovarăşul inginer Apostol Ghcorghc, cele mai potrivite măsuri pentru ca la. . CeLinai,muie va trebui să,.facem însă Toate deficienţele cbnstatate, în urma L
directorul Trustului minier Deva. pe linia promovării. tehnicii noi. E ne midiilor întreprinse, au fose analizate echipele conduse de Vasile Andrei şi C — tehnicieni loboranţi;
Dumitru Cosmîncă dc pc maşinile dc
— Cum caracterizaţi activitatea eco cesar să găsim metode noi dc exploa zilnic la nivelul conducerii U.CC., lu- Şarjarc, formaţia de lucru condusă de c 1
nomică a primului trimestru ? Convorbire tare, să le extindem pc cele care s-au tndu-sc măsuri operative pentru înlă Cnnstantin Berbec, dc la întreţinere, c
— Colectivele dc muncă din unităţile dovedit valoroase pentru a asigura o turarea lor. Experienţa şî priceperea co mecanicul Petru Vasilică şi prim-doza- t — tehnicieni mecanici;
Trustului minier Deva au obţinut unele productivitate ridicată şi o calitate buna lectivă şi-au spus şi de data aceasta cu torul Marin Măciucă, caic s-au evi
rezultate frumoase. Planul primului tri a minereurilor Desigur, în acest sens un vîntul. In mai puţin dc două săptâmîni denţiat în obţinerea succeselor amintite. l
mestru a fose realizat pc întregul trust locurile de muncă dc Ia lucrările de in rol deosebit revine mecanizării luciu au fose concretizate 14 măsuri tchnico- Desigur că nu s-au epuizat toate re L — tehnicieni proiectanţi; }
în 23 martie la producţia marfă şi în vestiţii să existe o bună aprovizionare lui în abataje, unde, dc asemenea, va economice dc marc eficienţă. zervele dc îmbunătăţire în continuare L
27 martie la producţia globală Im- rchnico-matcrială trebui făcuc mai mult Calea principală Cea dintîi măsură luată a fost re a calităţii şi rezistenţei cocsului. Mai C — tehnicieni siderurgie;
portanc este faptul că toate exploată — Cum apreciaţi că s-au folosit uti pc care trebuie să mergem în scopul glarea regimului termic la bateriile nr sînt mcă zile în care rezistenţa coc C 3
rile au reuşit să-şi îndeplinească pla lajele ? realizării acestui obiectiv este crearea 2 şi 4 (fiind trecute pc gaz dc furnal), sului oscilează în limite foarte mari. c
nul de producţie. — Excavatoarele, forezclc, autoca unor asemenea condiţii dc muncă îneît pentru creşterea indicilor de uniformi L — tehnicieni tehnologia sudurii; 1
mioanele au fost întrebuinţate mai bine fiecare inginer să devină un om dc tate a încălzirii la nivelul atins ante Menţinerea constantă a rezistenţei coc c
Tn această perioadă în toate unităţile decît în perioadele trecute. O dovada sului va rămînc în continuare sarcina 1
trustului s-a desfăşurat o bogată acti în acest sens o constituie faptul că pla concepţie ; aceasta cerc pc dc o parte rior. A urmat apoi îmbunătăţirea regi centrala a activităţii noastre. c 1
vitate economică, o muncă plină de ini nul dc încărcare mecanică îa înaintări o mai bună organizare a muncii şi o mului de dozare prin trecerea la în LUDOVIC LADA L — ingineri de orice specialitate 1
ţiativă, însufleţită. Colectivele tuturor repartizare mai echitabilă a sarcinilor tocmirea unei reţete unice şi. dozarea
s-a realizat în proporţie dc 123 la sută. separata a componenţilor cu participare încălzitor şef
unităţilor au urmărit felul cum este Pozitiv este, dc asemenea, faptul că pc cadrele medii tehnice, iar pc dc alta IOAN PETRASCU
asigurată linia de abataj, cum se înde încărcarea mecanică pătrunde toc mai o asemenea muncă cu inginerii îneît a- redusă în şarja. operator chimist
plinesc măsurile propuse cu prilejul mult în abataje. La Tcliuc se folosesc ccştia să fie determinaţi să-şi pună în Trecerea la graficul ciclic cu periodi (din postul de corespondenţi vo
dezbaterii cifrelor dc plan, cum se fo scrcpcrc pentru încărcarea minereului, treaga lor gamă dc cunoştinţe în sco citate dc 17 zile ,a creat posibilitatea luntari dc la U C.C. a CiS.H.)
losesc utilajele. La exploatarea Mun- cu care se obţin randamente sporite pc pul promovării noului în procesul dc
ccl s-a constatat in luna ianuarie că post. producţie.
linia de abataj nu satisface cerinţele. Aşadar, vrem ca în crimcsrrul II să O C U P A Ţ I - V A C U
Organizaţia dc partid de acolo a ana Cu coate acestea, avem încă impor obţinem succese şi mai frumoase, adică Folosind judicios tiparele
lizat acest aspect şi pe lîngă măsurile tante rezerve în ce priveşte folosirea să realizam planul la toţi indicatorii,
ici confecţii haine de
toţi depun efo rturi sporite pentru
luate pe plan local, a cerne trustului utilajelor. In primul trimestru au fost îndeplinindu-nc şi angajamentele !)i Munc.rori. secţiei confecţii haine de roţi depun efo a-şi c q e s t e r e a
sa ajute în mai mare măsură exploata cazuri cîud unele utilaje iu i s-au în mai vrem ca acest lucru să se facă rit la fabrica „Căprioara- din Sebeş au por- respecta cuvîm In primul ti i-
ntul dat.
rea. Aşa se face că au fost trimişi aco'o trebuinţat la întreaga capacitate ; aceas mic, din pruna pînă în ultima zi a fie nit in acest an hotărîţl să dobîndească mestru, ci şi-a au depăşit sarcinile
2 ingineri, 3 maiştri şi un număr de ta din cauza slabei organizări a lucru cărei lum. illFf r l r inii inc^mniri* în munca _ 1 _L • ‘ j dc
succese cu mai înseninate in
plan, obţinînd aproape 9 000 Ici econo
nnmciton cu bună calificare. Toate lui. Cu toate că este cunoscut avanta ing. N. ANDRONACHE Realizările de pînă acum dovedesc ca mii la preţul dc cost
acestea au făcuc ca lucrurile să se jul plasării maşinilor de încărcat în a- Succesele obţinute se datorcsc organi
pună la punct şt acum activitatea de propicrca măi multor locuri de muncă zării maî bune a muncii, folosirii judi
pentru a le deservi pe toate, lucrul a-
producţie să se desfăşoare normal, fără ccsca s-a avut mai puţin în vedere de cioase^ a tiparelor, preocupării fiecărui
goluri.
cadrele tchnico-ingmcrcşti De altfel A treia ediţie a bienalei de artă populară muncitor pentru ridicarea calificării
Au existat însă şî unele deficienţe, aşa se şi explică faptul că indicele tic profesionale.
care au diminuat întrucîtva realizările. utilizare a maşinilor de încărcat nu Dintre muncitorii care şi-au adus din
La Băiţa-Crăciuneşti se luau măsuri s-a realizat decît în proporţie dc 90 D e sp re c îie v a expoziţii plin contribuţia la obţinerea succeselor
bune, rod al gîiulirn colective. Numai la sută. pot fî amintiţi : Ioan Sărăcsan, Nico-
că dc multe ori aceste măsuri râmîncau — Cc vă propuneţi pentru trimestrul din raionul O răştie lae Fă reaş, Rudolf Gcbbcl, Ioan Popa
ir\ faza dc ,.plan" din cauză că maiştrii II ? şi alţii. m r ^ n y -
nu erau preocupaţi dc traducerea lor # — Ne apropiem tor mai mult dc data I. DIMA
în fapte Şi apoi, schimburile nu cola cînd întregul nostru popor va sărbă y n întreaga regiune se fac intense puse obiecte din piele : genţi dc piele, corespondent HUNEDOARA-OCVA
borau aşa cum sarcinile o cer. Orga tori a X \-a aniversare a eliberării pa • pregătiri în vederea celei dc a curele, pieptare femeieşti şi bărbăteşti,
nizaţia dc partid a intervenit în aceas triei de sub jugul fascist. Colectivele treia ediţii a expoziţiei bienale dc artă cojoace; obiecte din lemn : crestături
ta direcţie, a analizat situaţia şi a luat dc muncă din exploatările trustului sînr populară. La casele dc cultură, la clu ornamentale şî obiecte dm portul popu ÎNCHEIE CONTRACTE PRIN TOATE
unele măsuri ; sarcinile sînc acum mai animate de dorinţa dc a întîmpina mă buri, la căminele culturale au fose deja lar nou : costume femeieşti şi bărbă s ip m\ ir UNITĂŢILE SALE.CU C .A .C . Şl
bine repartizate, pe oameni ; membrilor reaţa sărbătoare cu realizări dintre cele organizate expoziţii cu cele mai reuşite teşti. CRESCĂTORII IN0IVIOUAU,OFERIND
Şi candidaţilor dc partid li se trasează mai frumoase Preocuparea noastră dc obiecte realizate dc creatorii populari Expoziţia s-a bucurat dc un marc nu Intr-un meci amical
sarcini concrete în ce priveşte înfăp diu comune şi sate. Redăm mai jos cî
bază în trimestrul N este asigurarea ce măr de vizitatori PRETURI MARI,
tuirea planurilor de măsuri Ca urmare, lor mai bune condiţii tchnico-matcria- tcva aspecte privind unele expoziţii' or RADU GAVRILOIU M inerul Deva —
ganizate în raionul Orăştie.
directorul căminului cultural FIRE O t BUMBAC si a s.-
£ xpo/.iţia organizată recent într-u- J a Geoagiu expoziţia a cuprins o- Steagul roşu Braşov
Concursul cu na din sălile muzeului raional bicctc executate înainte şi după 2-5 (2 -0 ) GURÎND ÎN ACELAŞI TIMP MATE-
din Orăştie cuprinde piese din cerami
că, lemn, crustături, broderii ş» ţesături 23 August 1944. Plinire exponatele di Ieri, pe sladionul „Cetate" din
nainte dc 23 August au figurat costu
al pionierilor şi şcolarilor ale creatorilor din comunele : Beriu, me naţionale bărbăteşti şi femeieşti, un Deva s-au întîlnit înlr-un meci ami
Romos, Tuedaş, Aurel Vlaicu. Sibişcl
cal, echipele Minerul Deva şi Stea
şi Orăştie. Expoziţia, la amenajarea că- pat numic gobîrlău, tindee, feţe dc gul roşu Braşov (categoria A). Me
Simeria petru, dm Ostrov, Bretea Strei şi dc la tcia şi-au adus o frumoasă contribu masă, şervete şi trăişti. Dc asemenea,
Silvaş, sute dc elevi au venit să se în ţie tov. prof. V. Apostol. O Lupan şi au fost expuse cătiinţe decorate cu ciul a fost viu disputat, ambele e-
Formaţiile artistice ale şcolarilor din treacă pc scena casei raionale dc cul A. Helgiu, s-a bucurat dc un frumos figuri de flori sau figuri geometrice. cnipe demonslrînd o bună pregăti
Simeria, Rapolt şi Băcia s-au îiuîlnit la tură din Haţeg. Numeroasele formaţii succes atît prin varietatea pieselor, mo- Obiectele cc decorează interiorul unei re fizică si tehnică. In prima repri
concursul cultural-artistic în sala clu artistice dc la aceste şcoli au adus cu tivistica ornamentală, bogată în forme locuinţe ţărăneşti : feţele dc pernă — ză, gazdele au jucat mai legat şi au p £ # r m m m m
bului C P R, din Simeria. Pc scenă au ele un bogat program, care a dovedit şi o cromatică cu o simfonic îndură albe, dîn ţesături dc cînepă —, feţele reuşit să creeze acţiuni spectacu
evoluat formaţii corale, brigăzi artistice o serioasă pregătire Formaţiile corale toare de culori, dc la cele mai discrete dc masă, tindccle şi lepcdecle, decorate loase de poartă. De altfel, ei şi în P R O D U S E L E E A S R /C // DE StW COTAA
dc agitaţie, echipe de dansuri, numeroşi ale şcolilor din Bretea Strei (dirijor c- pînă la cele mai deschise, cît şi prin cu motive naţionale, au suscitat un scriu de două orî prin Maraton
solişti vocali şi recitatori. Corurile pio Icva Tibcrica Boanţă) şi Peşteniţa au simţul artistic deosebit de dezvolta: deosebit interes. (min. 10) şi Belea (min. 42). Stea
Obiectele dc artă manuală ce preced
aplauzele
fose răsplătite din plin dc
nierilor şi elevilor Şcolii medii din Si spectatorilor dovedit dc creatori. datei dc 23 August au fost confecţio gul roşu a conslruît cîieva atacuri
meria s-au remarcat prin repertoriul Dansatorii dc la şcolile dm Chitîd, Dintre lucrările expuse se disting cele nate dc Pera Elena, Varvar Ana, Văi- spectaculoase, dar le-a ratat Necula,
bogat şt măiestria interpretării. Brigada Plopi, Ostrov şi Sdvaşui Inferior au din comunele Romos — prin ţesăturile dcan Ana, Bursa Elena şi altele mai ales, a ratat de puţin în min. C IO R A PI
artistică de agitaţie a şcolii medii, cu adus, prm cele 3 dansuri prezentate, admirabile şi piesele dc îmbrăcăminte Exponatele din perioada dc după 23 30 şi 44 DIN REIOM PMVSO
textul „La braţ cu canea*' a oglindit originale, şi din Turdaş — prin piese August 1944 sînt reprezentate în cadrul
activitatea elevilor din şcoală, rclic- multă măiestrie şi gingăşie în interpre dc port dintre care unele au o vechime expoziţiei sub forme dc costume naţio Repriza a doua începe în nota de P E M E I.
fînd prin cîiuccc, versuri şi scenete vii. tare. Programele brigăzilor artistice de dc peste 100 de ani. nale, covoare alese, tablouri decorative, dominare a Steagului roşu. Oaspe T R I C O T A J E
f.gitaţic ale şcolilor dc la Boşorod şi
atît pc cei merituoşi cîr şi aspectele ne Bretea Strei au oglindit în bună măsură In cadrul expoziţiei este slab repre feţe de masă şi milcuri, rcflcccînd dez ţii îşi impun jocul şi prin combi
gative. Brigada artistica dc agitaţie ca numea pionierilor şi elevilor dc la a- zentat oraşul Orăştie, iar unele comu voltarea gustului artistic al femeilor de naţii reuşite în atac, unde s-au re PEKTRU COPII,PEMEI
şi fo rmaţîa de dansuri, caic a interpre ceste şcoli. ne ca Mârtineşti. Foit, Pricaz, Căstâu, !a sate. Tablourile cusute pc pînză şi marcat Necula şi Pescaru, pun în f»l B Ă R B A Ţ I.
tat cu multă siguranţă jocul „Pe mun cu nuri posibilităţi, nu şi-au adus con înrămate redau viaţi fericită a oame pericol poarta Minerului In această
tele Găina- , s-an bucurat dc mult suc Pc scenă s-au perindat zeci de solişti tribuţia la îmbogăţirea expoziţiei. nilor muncii din zilele noastre. In aceas parte, Minerul a acţionat prm cîte-
ces. Ambele au ocupat primul loc în şi recitatori. Majoritatea cîntccclor a- I. RODEANU tă parte a expoziţiei se găsesc obiecte va contraatacuri destul de pericu C I O R A P I ? t
întrecere. S-au remarcat, de asemenea, duccau elogii locurilor natale, frumu profesor lucrate dc colectivistele Clonţa Viori loase.
solista Nicolcta Ncihard ş> recitatoarele seţilor regiunii. Aşa au fost cîntccele ca, Ştefan Maria, Chcrcchcş Elisabeta, Primul gol al oaspeţilor vine în rtO fc C T E PEMfftU
Maria Mexandrom ş» Rodica Paşti „Pc Valea Haţegului", „Dragă mi-c re bicctclc dc la expoziţia organizată Gorpade Elisabeta, Munteanu Maria, C O PII,PEM EI Sl
giunea- , „Te cîntăm sătuc frumos", sau ^ la Orăşiioara dc Sus au fost co mm 69, fiind înscris de Selimesy.
FANA MOCA „Mult mi-c dragă Hunedoara" Dintre lecţionate din toate satele aparţinătoa Doboş Domnica, Macovei Domnica şi In continuare, asistăm la două con BĂR BAŢI .
GH. ŞENDREANU soliştii vocali şi instrumentişti, cît şi re comunei. Aici au fost expuse obiec altele. traatacuri reuşite ale Minerului, ră
corespondenţi
din rîndul recitatorilor s-au remarcat te din ceramică veche şi nouă ca : oale, Despre succesul expoziţiei dc la Ge mase fără rezultat Steagul roşu mai
multe talente cu mari posibilităţi do cănccc, căni, farfurii cu motive popu oagiu ne vorbesc numărul mare dc vi
Ha fee» înscrie în min. 77 şi 01 prin Pes
perspectivă. lare, ţesături şi broderii din in. cîno- zitatori, precum şi însemnările făcute caru, min. 04 prin Mesaroş şi min.
PETRE FĂRCASIU pă şî lîna ca : rindee, şorţuri, cătrînţe, în caietul dc impresii al expoziţiei.
De la Subcctate şî Peşteniţa, dc la responsabilul suhrcdacţîci ciupage, iţari. covoare, feţe dc masă, LEFTER ANA 86 prin Necula.
Chictd şi Boşorod, de la Plopi şi Siu- voluntare Haţeg ştergare etc. Dc asemenea, au fose cx- membra a comitetului de femei A condus bine lovasz (Deva).