Page 36 - 1964-04
P. 36
PROLETARI DIN TOATE TARILE, V N IŢ hV Â I
ANUL XVI. Nr. 2889 SlMBĂTĂ, 11 APRILIE 1964 4 pagini, 20 bani
In campania
de primăvară HTM BTERS
Să îie urgentate La ordinea zilei Activitate rodnică
n u D M B B
însâmîn ţările Cultivarea plantelor Ia efectuarea lucrărilor dc pregătire a Brigada de instalatori hidrotehnici condusă dc Munteanu Damian dc la şantierul 1 montaj I.C.S.H. este evi
Printr-o bună organizare a muncii
din epoca I terenului cit şi la însămînţări, lucrăto denţiaţi pc trimestrul I 1964. (
rii gospodăriei agricole dc stat din Bîr-
Mc aflăm în perioada cînd însamînţâ- furajere în livezi cca Marc au obţinut succese de scamă.
rile din prima epocă trebuie terminate Pînă la data dc 5 aprilie s-au semănat Adunarea oam enilor muncii
cit mai grabnic. In acest sens se poate După cum se ştie, dezvoltarea cale s-au realizat aproximativ 2 800 144 ha cu lucerna, 30 ha. cu mazăre Vizitele vicecancelarului Austriei
arăta că in gospodăriile colective de pe unităţi nutritive la hectar, care folo furajeră pentru nusă verde, 12 ha. cu din Capitală consacrată
raza oraşului regional Hunedoara lucră creşterii animalelor şi sporirea pro site în hrana animalelor asigură ob ovăz pentru fîn, 15 ha. cu borccag, iar !a Galaţi şi în Capitală Zilei internaţionale
rile respective sînt râmase în urma. Pc ducţiei acestora sînt condiţionate paralel cu aceasta s-a trecut la plantarea
de o parte se motivează că aceasta si în măsura hotărîtoare de asigurarea ţinerea a circa 5.000 litri lapte. A- cartofilor rcalizîndu-sc 38 hectare. a foştilor deţinuţi
tuaţie s-ar datora condiţiilor de clima. bazei furajere. In aceasta privinţă semenea realizări s-au înregistrat şi Vicecancelarul Austriei, dr. Bruno Iar regional a oferit un dejun în cinstea
vicecancelarului Austriei.
Sînt şi acestea înti-o măsură oarecare o rezervă importantă de sporire a la G A.S. Apoldul de Sus, G.A.C. IOAN FIRUŢA Pittcrnunr. şi persoanele oficiale aus şi deporf&fi politici
Adrcsîndu-sc gazdelor, dr. Bruno Pit-
cauze obiective. Dar c!e nu pot motiva producţiei de nutreţuri o constituie Pianu de Jos etc. corespondent triece care îl însoţesc au fost vineri ternun a subliniat cu acest prilej că în antifascişti
decalajul creat între lucrările de pregă extinderea culturilor de plante fu lată aşadar ce mare importantă oaspeţii locuitorilor oraşului Galaţi. Vi timpul vizitei prin noile cartiere s-a
tire a terenului şi însâmînţari. De exem rajere în livezi. prezintă extinderea culturilor dc cecancelarul Austriei a fost însoţit dc putut convinge câ „dv. aţi arătat cum Vineri după-amiază la Lectoratul cen
plu, pînă la data de 9 aprilie s-au pre Experienţa unităţilor agricole frun plante furajere în livezi. Ţinînd sea Din primele zile Pompiliu Macovci, adjunct al ministru se poate trăi mai bine şi mai frumos. tral din Capitală a avut loc o adunare
lui afacerilor externe, Mîrcca Popcscu,
gătit 657 ba., rcprczcntînd 17,6 la sută ma de acest lucru, la gospodăriile Am văzut cum noile construcţii iau a oamenilor muncii consacrată Zilei in
din întreaga suprafaţă planificată a se taşe a dovedit cit de avantajoasă colective din Turdaş, Romoşel, Aurel îndată ce timpul a fost favorabil, co adjunct al ministrului industriei meta locul vechilor cartiere. Combinatul ternaţionale a foştilor deţinuţi şi de
lurgice, Mircea Ochcană, ambasadorul
însămînţa în această primăvară, iar se este folosirea sistemului agropo- Vlaicu, Cugu ş.a. în această primă lectiviştii din Miercurea, raionul Sebeş, R.P. Romîne la Vicna, precum şi dc cc-1 construiţi va aduce o şi mai marc portaţi politici antifascişti.
mănatul s-a efectuat numai pc 473 ha. micol. Pe această cale se asigura pe au pornit cu toate forţele pentru a ter dr. Paul Wctzlcr, ambasadorul Austriei dezvoltare şi înflorire a oraşului dv.". Adunarea a fost deschisă dc Ion Po-
din cele 1.154 prevăzute pentru prima de o parte compensarea rapidă a vară s-au desţelenit peste 35 ha li mina la timp msămînţărilc din epoca I. la Bucureşti. In aceeaşi zi oaspeţii s-au reîntors li pcscu-Puţuri, directorul Institutului da
epoci. In acest sens trebuie să arătăm unei sume însemnate din cheltuie vezi ce se vor cultiva cu plante, fu Pînă în prezent s-au însâmînţat 6 ha. Bucureşti, istoric a partidului.
că în gospodăriile colective de pc raza lile de investiţii efectuate pentru rajere Un simplu calcul ne arată cu ovăz, 2 ha. cu borccag, 15 ha. cu sfe In gară oaspetele a fost întîmpinat * A luat cuvîntul Gheorghc Vasilichi,
oraşului Călan s-au planificat a se în înfiinţarea livezilor, iar pe de altă că însămîntînd suprafeţele respec clă de zahăr, 8 ha. cu sfeclă furajeră şi dc preşedintele Sfatului popular regio Scara, dr. Bru.io Pittcrmann, vice preşedintele Comitetului foştilor deţi
sămînţa în prima epocă 184 ha. Din parte sporirea producţiei de nutre tive cu plante furajere de talie joa 12 ha. cu mazăre. La grădina dc legu nal, Constantin Dumitrachc şi de alţi cancelarul Austriei, s-a întîlnit cu re nuţi şi deportaţi politici antifascişti din
aceasta suprafaţă s-au şi pregătit pentru ţuri. Concludent în această direcţie să (sparcetă, boiceag) gospodăriile me s-au semănat 2 ha. cu arpagic şi 2 reprezentanţi ai organelor locale dc prezentanţii principalelor cotidiene şi R.P. Romînă, care a vorbit despre c-
însămînţărî 165 ha., dar nu au fost se este exemplul oferit de către gos colective amintite vor asigura pe a- ha. cu morcovi. stat. publicaţii, Kadiorclcviziunii şi Agenţiei roismul celor care şi-au dat viaţa pen
mănate decît 69 ha. ceastă cale realizarea a cel puţin In ce priveşte fertilizarea solului ce Oaspeţii au vizitat apoi şantierul Romîne dc Presă, precum şi corespon tru libertatea poporului roniîn şi vic
podăria colectivă din Daia unde în Combinatului siderurgic dc la Galaţi
Tnsamînţărilc din prima epocă sînt 70000 litri lapte. Poate fi conside urmează a fi însămînţat cu cartofi, po denţii presei străine acreditaţi la Bucu toria împotriva fascismului în ţara
fntîrziate de asemenea şi în multe ultim ii ani valoarea producţiei de rată ca pozitivă şi iniţiativa gospo rumb şi alte culturi, colectiviştii au în Ei au primit ample explicaţii asupra reşti. noastră, despre vigilenţa popoarelor- îm
alte gospodării colective dc pe raza ora furaje realizată de pe fiecare din dăriilor colective din Cistei, Mihalţ corporat sub brazdă 1.400 tone gunoi situaţiei generale a lucrărilor dc con Oaspetele, după ce a fost salutat dc potriva reînvierii fascismului, pentru
şului regional Hunedoara. Faţă dc acea cele 40 ha cultivate se ridică anual şi Bucerdea, care vor însămînţa o dc grajd, iar pe 300 ha. s-au aplicat în strucţie, asupra principiilor moderne fo Ncstor Ignat, preşedintele Uniunii Zia apărarea păcii.
losite în proiectare în vederea asigu
stă situaţie este necesar ca specialiştii din la peste 12 000 lei. Astfel, în anul suprafaţă însemnată cu sparcetă. grăşăminte chimice. rării unei tehnologii la nivelul mon riştilor din R P. Romînă, a răspuns la In încheiere adunarea a adoptat o
unităţile agricole cit şi conducerile gos trecut s-au obţinut peste 24.000 kg GHEORGHE LOMNAŞAN dial, automatizării şi mecanizării pro numeroasele întrebări puse de ziarişti. moţiune dc solidaritate cu toţi luptă
podăriilor colective să mobilizeze toate Asemenea posibilităţi există insă ceselor de producţie. Vicecancelarul torii antifascişti din întreaga lume.
forţele existente în aceste unităţi pen rădăcini şi frunze de sfeclă şi cîte si în unităţile agricole din raioanele corespondent Austriei şi persoanele carc-1 însoţesc, (Agcrprcs) (Agcrprcs)
tru terminarea grabnică a însămînţări- 12 000 kg cartofi la hectar. Un sim Haţeg, llia, Brad etc. însă acestea s-au interesat, de asemenea, dc condi
lor din prima epocă. plu calcul ne arată că pe această nu sînt valorificate (a un nivel co Cu spiijimil ţiile dc muncă şi dc viaţi ale construc
respunzător. Necesitatea urgentării torilor şi au vizitat moderna cantină La m a sa rotundă:
acţiunii de extindere a culturilor mecanizatorilor cu autoservire de aici.
C O T I D I E N E furajere în livezi reiese cu prisosin Apoi oaspeţii au făcut o plimbare Rezolvarea rec8amatîilor9
ţă în evidentă dacă avem în vedere
faptul că timpul este destul de In ultimele zile, cu sprijinul mecani prin noile cartiere ale oraşului.
înaintat şi orice întîrziere nu poate zatorilor Nicolae Curuţ, Gheorghc Za- La amiază preşedintele Sfatului popu- sesizărilor şi cererilor
Acţiuni cultural-educative influenţa decît negativ asupra pro podcanu şi Iosif Curuţ dc la S. M. T.
Orâştie, colectiviştii din Geoagiu au în
ducţiei de nutreţuri. Specialiştii de sămînţat 20 ha. cu măzărichc, 15 ha. cu
pentru muncitorii forestieri (a consiliile agricole şi din G.A.C. ovăz, şi 5 ha. cu sparcetă. Dc asemenea, oamenilor muncii
au datoria să studieze temeinic con au fost arate 22 ha. unde urmează a fi Lucrările
Sub îndrumarea comitetului de partid, sîmbâtă, cînd au loc serile cultural-cdu- diţiile ce există în fiecare unitate, Printre problemele multiple ce Ic CONSTANTIN BAC1LA, este respecta
la 1. F. Haţeg se desfăşoară o vîe acti cacive, prezintă programe artistice. In pentru ca în această primăvară să plantaţi cartofii şi 14 ha. care vor fi cul reuniunii Internaţionale au de rezolvat stalurile populare, un rea întocmai a orelor stabilite pentru
vitate cultural-educarivă în rîndul mun prezent, se pregăteşte procesul literar tivate cu sfeclă. Acum se aşteaptă ca loc importam îl ocupă şi reclamai iile, audienţe. Aceasta pentru a nu face pe
citorilor. Fiecare parchet fotestier este „Destin" după romanul lui A. M iluit. se cultive suprafeţe cît mai mari de îndată ce timpul permite să se treacă a oamenilor de teatru sesizările şi cererile oamenilor muncii. oameni să facă drumuri degeaba la sfa
dotat cu biblioteci volante care sine în Cu mult interes participă muncitorii livezi cu plante furajere, cunoscînd cu toate forţele la însămînţatul culturi A devenii un lucru Jircsc ca cetăţe tul popular şi să piardă timp preţios.
zestrate cu peste 1.400 volume, iar la forestieri la expunerile şi conferinţele faptul că în acest mod se asigură lor din epoca a Il-a. Vineri, în continuarea lucrărilor nii, atunci cind au o problemă, fie dc La noi, membrii comitetului executiv
gurile dc exploatare au fost repartizate care se ţin periodic tn faţă lor. Acea folosirea intensivă şi mai-deplina a Reuniunii Internaţionale a oamenilor îrderes obştesc sau personal şi a că care primesc în audienţe respecta cu
15 aparate dc radio. In cadrul secroa- sta, pentru că, colectivul dc conferenţi pămîntului, precum şi creşterea sim A. OLARU de teatru, regizorul Orazio Cosea, pro- rei rezolvare depinde de sloiul popu stricteţe programul stabilit. Preşedin
lesor la Academia naţională dc artă
rclor de exploatare au luat fiinţă bri ari format din ingineri, tehnicieni şi mun ţitoare a producţiei de furaje. corespondent dramatică din Roma, a vorbit despre lar, sd se adreseze acestuia cu loatâ tele, vicepreşedintele şi secretarul Co
găzi artistice dc agitaţie care în fiecare citori fruntaşi, întocmesc expuneri des rolul improvizaţiei în pregătirea emi încrede roa, convinşi liind că ca t'Şf mitetului executiv al Sfatului popular
Club renovat pre problemele cc-î Lucrări pe păşuni şi fineţe rului actor, în concepţia şcolii italie va găsi rezolvarea cuvenită. raional Sebeş, au program dc audienţe
interesează pc mun Pentru a vedea modul cum sini re două zile pc săpcămînă. In acelaşi
La Vulcan au fost terminate lucrările dc renovare şi re citorii forestieri, le ne şi a prezentat metodele acestei şcoli. zolvate aceste cereri, metodele dc timp există preocupare şi pentru scri
paraţii a clubului sindicatelor. Vechiul ccrar. a fost rcame- gate dc viaţa şi In vederea obţinerii unor pro prafeţe cit mai mari de teren, 46 Studenţii italieni au prezentat apoi cx- muncă şi experienţa acumulată dc sorile înregistrate |a biroul dc reclama
xerciţi de improvizaţie. La discuţii pc
najat pentru ecran lac, iar în cele 14 încăperi, dc care dis munca lor. Recent, ducţii sporite de masă verde pe pa ha s-au defrişat de arboretele ne unele sloiuri populare, redacţia ziaru- ţii şi sesizări. In cadrul şcdinţolor de
pune clubul, s-a introdus încălzire centrală. In prezent, for a fost expusă în jişti, colectiviştii din Haţeg au efec folositoare. marginea excrciţiilor au luat cuvîntul : iui nostru, cu sprijinul secţiei secre lucru cu salariaţii, pc lîngi alte pro
Michcl Sainc Dcnis (Franţa), Al. Finţi,
maţiile artistice ale clubului (taraf, fanfară, două brigăzi toate sectoarele de tuat o serie de lucrări. De exemplu, Paralel cu aceasta au fost cură V. O. Toporkov (U.R.S.S.) şi Radu Bc- tariat a Slutului popular regional, a bleme sc discută şi cum sînt rezol
ariiscicc dc agitaţie, două echipe dc dansuri) şi-au reluat lucru' conferinţa: pînă la data de 6 aprilie au fost cu ţate 80 de ha fineţe naturale, din lîgan. oiganizat dc curind o discul ie cu vate scrisorile primite la sfatul popu
activitatea în condiţii mult mai bune dc muncă. S-a îm ..Sorcarca masei lem răţate de mărăcini, scaieţi şi s-au cele 126 stabilite. Prin aplicarea mă După amiază oaspeţii au vizitat Insti cifiva secretari de comitete executive lar. Dc asemenea, în anul trecut, co-
noase la fag'* care ale unor sloiuri populare orăşeneşti micctul executiv a analizat semestrial
bunătăţit, dc asemenea şi activitatea bibJiocccii prin pune nivelat muşuroaiele de pe 68 ha g u rilo r amintite, producţia de fu tutul dc Artă teatrală şi cincnv-togra- şi comunale. La discuţie au participat activitatea biroului dc reclamaţii şi se
rea ta dispoziţia cititorilor a unor săli de lectură, confor a fost audiată dc de păşune din cele 82 planificate. raje pe păşuni şi fineţe va spori în fică ,,I. L. Caragialc", unde avi luat secretarii comitetelor executive ulc sizări.
toţi muncitorii.
tabile. De asemenea, s-au aplicat 5 tone de mod simţitor. cunoştinţă dc condiţiile şi modul de sfaturilor populare din oraşele Lupcni, Demnă dc evidenţiat este şi o altă
GH. ALBF.ANU
R. BĂLŞAN corespondent superfosfat pe 35 hectare, iar pen MARIA MEDREA invăţămînt al studenţilor romîni. Sebeş, Alba lulia, Orăşlie şi comune latură a muncii în această direcţie. Cînd
corespondent tru a reda circuitului pastoral su corespondentă (2 gerpre:) le Aninoasa şl Zlatna. lată clleva din avem unele cereri care necesită un stu
Infîlnire problemele ridicate aici. diu mai aprofundat şi hotâiîri cores
Purtători ai insignei „Prieten In atenţia Comitetului executiv al punzătoare, ele sînc supuse discuţiei co
Sfatului popular orăşenesc Lupeni, a
al c ă r ţ i i u cu pionierii arătat tov. IOAN BARTOS, a fost rcs- mitetului executiv. Aşa procedăm mai
ales cu cererile dc spaţiu locativ. Des
Scriitorul loan
De la începutul anului signa de „Prieten al car- Meiţoiu a fost dc pecta/ca cu stricteţe a actelor norma pre modul de rezolvare al scrisorilor
si plnâ in prezent, la Bi Iii". Ptinlrc nou purtători curind oaspetele tive în vigoare privind rezolvarea re şi problemelor ridicate în cadrul au
blioteca clubului munci ai acestei insigne se nu pionierilor dc la clamaţilor, sesizărilor şi cererilor oa dienţelor sc răspunde î.i scris solici
tantului.
toresc al sindicalelor din mără utem iştji: Dana Acial- Şcoala dc 8 ani menilor muncii. In acelaşi timp s-a cău Datorită bunei organizări a muncii
tat să s„- respecte întocmai programul
oraşul Pchila au iosl în beri, Grunţă Ana, Dâfanes- din comuna Gura- audienţelor dc către membrii comitetu noi am reuşit ca din cele peste 700 se
scrişi la concursul „tubif; cu Ana, Luminat loun, Ptl- s adu, raionul Iii a. lui executiv. Drept urmare, oamenii sizări înregistrate numai în semestrul
cartea" 380 dc tineri. cop Constantin şi alţii. Sosit In mijlocul muncii au venit cu încredere la sfatul II 1963 să rezolvăm cea mai marc parce
ta discuţiile linaic s-uu elevilor, la invita popular. Dc altfel, cifrele sînt conclu din ele în termenul legal.
prezentul pînă acum 110 1. CHIRA5 ţia cadrelor didac p i U f dente. In anul 1963 s-au înregistrat 383 Un registru cu index alfabetic în care
tice, scriitorul loan
tineri care uu primit in- corespondent Mci\oiu o împărtă de reclamaţii şî sesizări scrise şi s-au sînt trecute scrisorile primite a fost în
fiinţat şi la sfatul popular din Zlatna,
acordat un număr dc circa 800 audien
Toate comenzile — executate şit micilor iubitori ţe. Dc rezolvarea scrisorilor se ocupă a arătat tov. NICOLAE BUMBAC. Dc
ai literaturii din în mod special membrii comitetului asemenea aş vrea sî adaug în plus la
la timp lucrările sale pu executiv şi cci mai buni salariaţi ai sfa tema discutată şi faptul că rezolvarea
blicate si in curs
I.una trecută, colectivul firmate şi dc faptul că pla- dc apariţie. A mai tului popular. In cadrul sfatului popu scrisorilor sosite la sfatul popular a fose
sectorului rcducioarc de la nuî celor două scctoarc- vorbit apoi despre lar există şi un birou de reclamaţii analizată şi dc comitetul comunal dc
F.C. Qrăştic a avui dc exe strungănc şi monta; — a viola pionierilor In oraşul Brad a fost construita şi dată în folosinţă o nouă şi modernă fabrică dc pîinc. şi sesizări, caro urmăreşte operativ re partid, unde comitetul executiv a pre
zentat un raport.
zolvarea tuturor cererilor şi a scriso
cutat comenzi deosebi: dc fost îndeplinit, în luna tre din (ara noastră şî IN FOTO : Aspect exterior al fa bricii de pîinc. Foto ; NICOLAE STOICA rilor. Pentru a face cunoscut modul dc re
pretenţioase — robineţi de cută. la producţia globală, din al le ţări sorin, Pentru a întări răspunderea faţa dc zolvare a cerinţelor de interes obştesc,
înaltă presiune. Prin buna în proporţie de 105,2 la lisle, a răspuns la această latură a muncii sfatului popular, noi obişnuim să Ic popularizării şi prin
organizare a muncii şi fo sută iv h. producţia măr o serie de întrebă: t r£encuh4uS periodic comitetul executiv analizează staţia dc radioficarc, la emisiunea lo
losirea judicioasă a maşinilor fi t fos* depăşit cu 6,12 la puse dc pionieri cu CORESPONDENŢILOR c Z f t â p a f â r n l modul dc rezolvare al sesizărilor şi orga cală.
unelte, toate comenzile au sută privite la creaţia nizează şedinţe cu toţi salariaţii, unde Unele din scrisorile venite la Sfatul
fost executate Ic timp şi dc sa literară. se fac diferite expuneri privind primi popular din Aninoasa, sublinia tov,
N. STOICA
calitate. M. STOICHIŢOIU A iubi cu pasiune meseria nu In- al minei, ci si un om al icrcnului. rea oamenilor muncii şi rezolvarea ce HOEERT K.INSKI, pentru a putea fi
Aceste rezultate sînt con- strungar corespondent seamnă să siaj doar in atelierul In trecerile lui prin circuitul de su- rinţelor lor. rezolvate au necesitat sprijinul contlu-
Productivitate înaltă clectric, să dcslaci sau sd montezi pralafd al minei a observat câ ur- La noi sc mai obişnuieşte ca atunci __________ V. FURIR
cînd sesiunea analizează o problemă,
translormaloarc, ori alte aparate, ci măritea si coordonarea transporlu- comitetul executiv să ia notă de felul (Con/inuj.c )n pag. 2-a)
Pentru rezultatele obţinute anul tre sâ vii cu o idee îndrăzneală, nouâ, lui nu corespunde cerinţelor pro- cum s-au rezolvat rcdamaţiilc şi se
cut, brigada condusă dc Aron Irimic, care sd reducă I impui de reparat, al duci iei. A studiat la la(a locului sizările din acest sector. Aşa am pro
dc la Prcparaţia cărbunelui Petrila, a maşinilor sau agregatelor. Nimeni problema, a consullat o serie dc cedat dc pildă la sesiunea care a anali
lost disfinra cti „Diploma de brigadă nu le poate împiedica apoi să mergi cărţi de specialilale, pină ce a găsii zat activitatea comerciali din oraşul La^concre!
fruntaşa în întrecerea socialistă". Aceas şi In mină pentru a vedea cum Iu- calea dc rezolvare a acesteia. Şi Lupcni.
tă înaltă preţuire a muncii a mobili creazâ maşinile, sd disculi cu mi iolă-l din nou la cabinetul tehnic. La Comitetul executiv al Sfatului
zat şi mai mult oamenii la îndeplini nerii şi să-i ajuţi in munca lor. Dc data aceasta inovai ia lui — „în popular orăşenesc Alba lulia, pentru o Filtrul pentru prepararea ca
rea sarcinilor dc plan. Aşa gindeşle maistrul Daku Dio- registrator de urmărire a transpor urmărire şi evidenţiere mai dară a ce felei dc la cofetăria „Carpaţi"
Astfel, în primul trimestru a! anu rtisic, dc la atelierul electric al mi tului din circuitul automat de la pu rerilor şi reclamaţilor primite, s-a des din Deva este de multă vreme
lui, brigada condusă de Aron Trimie a ner Pclrila. El lucrează in meseria ţul central“ — a mirat chiar şi pc chis un registru cu index alfabetic. Aici defect.
înregistrat la alegerea şistului din căr as,'a de 10 ani. Experienţa deprinsă şchtl cabinetului tehnic, sînt trecuţi la litera respectivă nume
bunele bloc o creştere a productivităţii o împărtăşeşte cu dtagoslc celor li- Au urmat apoi alle trei inovaţii lui, toţi cei care vin în audienţe sau
muncii de 18,4 la sută, iar calitatea a- neri. Un dispozitiv hidraulic de scos şi trim it scrisori, putîndu-sc urmări ast
ccstui sortiment a fost îmbunătăţită cu — Tovarăşe maistru, ar trebui fd- introdus axe la locomotiva L A.M -J, fel mai uşor modul dc rezolvare a fie
1,9 puncte faţa de prevederile STAS- cută proba întrerupătoarelor. Cred inovaţie care a redus timpul dc cărei cereri în parte.
uiui. cd n-o să le pot regla singur. Ştiu montaj cu aproape 80 la sută. în Dar noi nu ne mulţumim numai cu
că iar o sd lic discuţii că cu nu-mi locuirea aburilor dc mercur, cu atît. Săptămînal, dc obicei joia, pre
Consumuri specifice lac datoriu. Dar nu pol să Ic veri- lămpi lluorcsccnle fa Helior/rulul şedintele comitetului executiv împreu
UN MIC FOPAS lic singur şi pace. . minei -, ciocanul de lipit cu arc voi- nă cu şefii dc secţii şi cu şeful biroului
mici, economii — Nu li necăjit lli ajut cu. laic, sini lot inovaţii ale accstu, om tic reclamaţii şi sesizări, analizează mo
Aceasta era o problemă care dc hQrn,c şi priceput. dul cum sînt rezolvate cererile oame
Maistrul Daku Dionsic este şi un
mult li creia nelinişte. Cind se făcea
însemnate verilicarea si reglarea inlrerupâtoa- bun slătuilor, un sprijinitor şi in- nilor.
Intr-o perioadă s-a observat, că cele 3
rciot dc mină A.C. 25—60, ciu un drumălor al muncitorilor care do- zile stabilite pentru rezolvarea unor
La Prcparaţia cărbunelui din Petri adevărat chin. Trebuia lacul ceva rcsc să-şi concretizeze ideile indrăz- cereri care sc refereau la eliberări dc
la, reducerea consumurilor specifice Şi asta cit mai urgent. nc/c, inovatoare. Electricienii Glo•
la cncergic, este un mijloc important dc Nu mult după aceea, maistrul deunu luliu, Ciorbă loan, Hcbedcan acte nu erau suficiente, cerinţele fiind
mult mai mari. Atunci s-a luat legă
scădere a preţului dc cost. Dalai Dionisic s-a dus la cabinetul Sielan, Cioroîanu loan şi alţii, in tura cu conducerile unităţilor din o-
Rezultatele obţinute anul acesta tehnic al minei. Prezenta inovaţia drumul parcurs pinâ a ajunge mc- raşul Alba lulia, care au întocmit ta
sînt lăudabile. In trimestrul I, consu unui bune de veriitcarc şi reglare serioşi buni, au simţii din plin in- bele cu tovarăşii care aveau nevoie de
mul specific de energic electrică s-a re a inticrupâloaielor. Era cum se druma/ea şi ajutorul concret al acte In felul acesta am scutit pc mun
dus cu 15,10 la sută, la spălarea căr spune „debutul". Şi mult s-a bucurat maistrului. Expresii ale acestor fap- citor, colectivist sau funcţionar să în
bunilor şi cu 5,47 la sută la brichcta- clnd şelul cabinetului tehnic, ingi- le sînt multe. Si nu mai miră pc trerupă lucrul, pentru a veni la sfat.
rca lor, iar la aer comprimat cu 4 şi netul Suciu Troian, i-a înregistrai nimeni Acum Daku Dionisie lucrea- Aţa s-a procedat la eliberarea actelor
respectiv cu 23,8 la sută. in „jurnalul dc bord* cum li spune %q Pj dc-a 6-a inovaţie din acest tic stare materială, dovezi pentru ele
4 Prin reducerea consumului de ener acesta registrului, Inovaţia propusă. vii care urmează să sc prezinte la con
gic, în primul trimestru s-au obţinut Dar, iov. Baliu nu e numai mais cursuri dc admitere în institutele de
161.000 lei economii la preţul de cost. trul atelierului dc reparaţii electrice d . IOMAŞCU învăţămînt superior şi In alte cazuri aici ?
GHEORGHE ECOBESCU asemănătoare. — Nu. După ce-şi face stagiul va
tehnician
Dc marc importanţă, a subliniat iov. li reparai şl...