Page 38 - 1964-04

Pag. S
Nr. 2889 Drumul socialismului

Qtilauţ

■ ■ « ■ ■ a n i
Siinafia realizării planului de producţie pe primuS rodnic

rim estru a l anului in unele unităţi indai§ts*iale Bilanţul cu care muncitorii, ingine­
rii şi tehnicienii din secţiile C. S. Hu­
(B î i p r o c e n t e ) nedoara au încheiat primul trimestru al
anului este rodnic Pionul producţiei glo­
bale a fou depăşit cu 4,01 la sută iar
Producţie Producţie Producţie Producţie
Î N T R E P R I N D E R I globală marfa Î N T R E P R I N D E R I globală marfă cel al producţiei marfă cu 4,31 la sută.
S-au produs peste plan cu 8,13 la sută
mai multă fontă, cu 6,87 la sută mai
mult oţel martin si electric şi cu 4,27
C S. HUNEDOARA 10-1,01 104,31 DIRECŢIA REGIONALA A ECONOMIEI FO­ la sută mai multe blumuri dccîc pre­
văd sarcinile de plan. In primele doua
RESTIERE 107,9 112,1 luni s-a realizat o economic suplimen­
C'oescria 10 1.12*
tară la preţul de cost de 12 milioane
Fabrica de aglomerare a minereurilor nr. 1 102,57 întreprinderea forestieră Baia de Crlş 102,4 105.8 Ici şl 15 milioane Ici beneficii peste
Fabrica de aglomerare a minereurilor nr. 2 102.09 întreprinderea forestieră Dobra 108.4 112.9 plan Toate acestea sînt urmare a fap­
Secţia l-a furnale 108,86 întreprinderea forestieră Haţeg 104.5 114,9 tului că organele de conducere tehni-
întreprinderea forestieră Hunedoara 107,6 112.0 co-administrative ale combinatului şi
Secţia Il-a furnale 115.38 secţiilor, colectivele de muncitori, în­
întreprinderea forestieră Oră.ştie 106.3 110.4
Secţia IlI-a furnale 100,01 drumate îndeaproape de comitetul de
întreprinderea forestieră Petroşani 102,8 107.2 partid pe combinat, comitetele de
Oţclăria M artin nr. 1 107.71 întreprinderea forestieră Sebeş 117,0 116.8 partid şi birourile organizaţiilor de baza
Oţclărin M arii» nr. 2 106,46 din secţii, ao reuşit să aplice cele mai
ÎNTREPRINDEREA REGIONALĂ DE TRANS­
Oţclăria electrică 110.31 eficiente măsuri tchnico-organizatorice,
să găsească cele mai bune metode dc-
Laminorul de 800 mm. 105,41 PORTURI AUTO 111,1 lucru, adecvate condiţiilor specifice locu­ Subicctul discuitei dintre pr/m-to/jitoni/ llic Vestrifu, ajntotut lopilnr
Laminorul de 650 mm 105,98 rilor de muncă, aşa încîc agregatele, ioan Tern şi cauperislul G/ieorr/l/c Costuche de la secţia a l-a lutnQlc
Laminorul de 1000 mm 104.27 Autobnza Deva 109.1 timpul de lucru şî în general rezervele este continua imbunululire a realizărilor.
Laminorul de 750 nun. 102,07 Autobaza Petroşani 108,8 interne, să fie cit mai judicios folo­
Autobaza Sebeş 113.7 site. In sectorul cocsochimic spre exem­ stant al agregatelor, reducerii consumu­ de utilizare a agregatelor, în special lâ
Laminorul de sirmă 132,62 plu, organizaţia de partid $i conducerea rilor specifice şi declasatelor. In urma laminorul bluming.
Autobaza Alba Iulia 111.7
Laminorul de prolilc fine 100.39 Autobaza Hunedoara 111.6 tchnîeo-administrativĂ şi-au îndreptat unor căutări minuţioase a rezervelor de Succesele cu care s-a încheiat primul
Laminorul de benzi 101,89 Autobaza Brad 112,7 atenţia spic respectarea cu stricteţe a care dispun în acest sens, muncitorii, trimestru al anului constituie pentru
graficelor de încărcare a cuptoarelor, inginerii şi tehnicienii de la secţiile muncitorii, tehnicienii şi inginerii* noş­
l z în a „ v ic t o r ia ** c a l a n 102.09 102,75 TERMOCENTRALA PAROŞENI 100,18 113,06 îmbunătăţirea măcinării şi dozării ma­ I-a şi a doua au pornit iniţiativa de a tri un nou imbold pe drumul obţinerii
teriilor prime şi baterea corectă a pi­ produce 1.0C0 tone fontă pe lună din unor realizări mai bune. In secţii şi
loţilor în vederea obţinerii unui cocs cocs economisit. Rezultatele ce le ob­ sectoare, mai există rezerve. La oţelării
Sectorul furnale 105.32 ÎNTREPRINDEREA REGIONALA DE EXPLORĂRI ţin sînt bune. se mai pierde oţel datorită încălcări­
de calitate superioară. Datorită acestui
Sectorul scmkocs 104,25 fapt s a putut obţine o rezistenţă a Oţclarii şi-au canalizat eforturile în lor disciplinei tehnologice şi lipsei de
MINIERE HUNEDOARA 110
Turnătoria de lingolicrc 103.49 cocsului cu mult mai marc dccîc cea vederea reducerii staţionării agregatelor îndrumare din partea maiştrilor şi pri­
planificată şi o umiditate corespunză­ la cald, pregătirii şi organizării cît mai milor ropitori. La secţia a Il-a furnale,
Turnatoria nr. 1 105,74 FABRICA CHIMICĂ ORĂŞTIE 105,6 113,4 bmc a reparaţiilor la rece. Iată unul în unele perioade, ritmul producţiei a
toare.
din rezultate: colectivul de la întreţi­ fost scăzut datorită ncrcspcctării pro­
COMBINATUL CARBONIFER VALEA JIULUI 104,0 100.8 ATELIERELE R.M.R. SIMERIA 100,22 103,5 Colectivul fabricii de aglomerare a nerea cuptoarelor oţelăricî Martin nr. 2, gramului de întreţinere. Mai sînt des­
minereurilor nr. 1 a pus accentul pe
FABRICA „VID R A" ORĂŞTIE 102,0 109,0 intensificarea controlului asupra doză­ în frunte cu comunism! Ştefan Tripşa, tul tic multe avarii la laminoarclc blu-
Exploatarea minieră Lonca 103,0* rii şarjelor şi conducerea corectă a Erou al Muncii Socialiste, a experimen­ ming şl semifabricate datorită neexe-
Exploatarea miniera Pclrila 102.5 FABRICA „SEBEŞUL" SEBEŞ 100,1 100,07 procesului tehnologic. Astfel a reuşit să tat o nouă metodă de sudare a vetre- cutării reparaţiilor la timp j.a.m.d. Co­
lor cu strat superficial care a adus o
mitetul de partid pe combinat va în­
reducă declasatele sub cifra admisă şi
Exploatarea minieră Aninoasa 102,8 FABRICA „CĂPRIOARA" SEBEŞ 102,74 100,74 să obţină aglomerat după necesităţile scurtare a timpului de staţionare la druma conducerea tclinicn-admiimtrati-
vă, comitetele de partid şi birourile or­
Exploatarea minieră Vulcan 99.6 FABRICA „1 M A I" PETREŞTI 10G.92 108,52 furnaliştllor. cald cu peste 50 la sută. ganizaţiilor de bază din secţii să ia cele
Un sprijin preţios în munca oţeluri­
Exploatarea minieră Lupeni 100.2 îmbunătăţirea calităţii cocsului şi a lor l-a adus colectivul de la secţiile maî eficiente măsuri pcnrru ca aceste
FABRICA „ARDELEANA" ALBA I 101,20 101.28 aglomeratului a creat prcmizclc pentru
Exploatarea minieră Uricanl 107.2 cuptoare industriale şi reparaţii sidciur- deficienţe să fie înlăturate cît mai grab­
ÎNTREPRINDEREA „MARMURA" SIMERIA 111,48 107,58 îmbunătăţirea procesului tic producţie gicc. nic.
U.R.U.M. Petroşani 103,3 110.6 la furnale. Organizaţiile de partid Jc In sectorul de laminoare s-a îmbu­ IOAN NfCULESCU
ÎNTREPRINDEREA „VISCOZA" LUPENI 101,00 100,2 aici s-au putut concentra mai mult asu­ nătăţit activitatea de programare şi
TRUSTUL MINIER DEVA 106,57 112,67 secretarul comitetului de partid
pra asigurării unui mers cît mai con- s-au luat măsuri de creştere a indicilor de la C. S. Hunedoara
ÎNTREPRINDEREA DE PRODUSE REFRACTARE
Exploatarea minieră Telittc 103,7 124.5
Exploatarea minieră Ghclar 116,4 112.3 BARU MARE 120.4 113.1
Exploatarea minieră Deva 105.48 106,35 ÎNTREPRINDERILE DE INDUS TRIE LOCALA R itm icitatea — co n d iţie im p ortantă
Exploatarea minieră Săcărimb 104,1 107.1
Exploatarea minieră Miincclul Mic 99.25 100.66 I.K.I.L. Alba 140 132.4
I.R.I.L Brad 129,34 120 în realizarea pSan&s
Exploatarea minieră Hâila-Crăciuncşti 123,70 115.3
1.0. 1.L. Deva 111,5 110
Exploatarea minieră Boita-llaţeg 104,9 105.1 Minerii Văii Jiului au obţinut în pri­ şî-au depăşit planul cu circa 9.346 tone, sport subteran nu au urmărit întotdea­
I.R.I.L. Haţeg 101,96 97.73 5.200 tone şi respectiv 5 000 tone căr­
1.0. 1.L. Hunedoara 117.1 110.75 mul trimestru din acest an succese fru­ una aprovizionarea sectoarelor (îndeo­
TRUSTUL AURULUI BRAD moase în muncă. îndrumaţi permanent bune. Rezultate asemănătoare au obţi­ sebi sectoarele I şi II) cu vagoncic goa­
I.R.I.L. Orăştie 106,2 101.9 ,de către organizaţiile de* partid, ci au nut şi minerii de la Anînoăsa şi E. M. le, nu au dirijat judicios transportul.
Exploatarea minieră Barza 88,48 87.9 I O.I.L. Petroşani 82,9 87,2 reuşit să dea peste sarcinile de plan Lupeni. Toc la aceasta exploatare, uneori locu­
I.R.I.L. Sebeş 100,3 92
Exploatarea minieră Zlatna 109,6 110.8 aproximativ 24.000 tone cărbune. Cele La baza succeselor dobîndite a stat rile de munca nu au fost pregătite la
** La secţiile C. S. Hunedoara, Uzinei „Victoria"* din Călan }i cxploata-
ÎNTREPRINDEREA MINIERĂ ŢEliEA 102.8 100,8 rile C.C.V.J. nu se urmăreşte decît realizarea planului fizic mai bune realizări au fost dobîndite tic preocuparea continua a colectivelor de timpul planificat. Executarea lucrărilor
colectivele de muncă de la-E. M. Uri- munca din exploatările miniere pentru de pregătire pentru abatajele frontale
cani, E. M. Petrila şi E. M. Lonca, care aplicarea în producţie a unor măsuri nu a fost urmărită îndeaproape. De
bine chibzuite. In cursul primului tri­ aceea, prcabatajclc de la scceoarclc IV
Sarcinile de , mestru, )a minele din Valea Jiului s a Ilf, au fose terminate cu întîrzicrc. Şe­
extins metoda de exploatare a cărbune­ fii acestor sectoare nu au întocmit gra­
'ndeplinite integral lui prin abataje frontale cu susţinere fice cu eşalonarea operaţiilor de lucru
metalică. Pe această cale, în primele
în vederea
pregătirii abatajelor fron­
doua luni ale anului, au fost extrase tale şi camera în timpul planificat.
La capătul unui tri­ lucrurile în întreprinde­ în stoc ca producţie nc- 200.000 tone cărbune. De asemenea, s-a
mestru de activitate în­ rile de industrie locală tcrmînată. La E. M. Vulcan abatajele frontale din
treprinderile de indus­ din Petroşani, Sebeş şi întreprinderea de in­ extins exploatarea cărbunelui prin aba­ straturile 15 (sectorul I), 7, 8 şi 9 (sec­
trie locala au obţinut în Haţeg. Aici sarcinile de dustrie locală din Haţeg taje camera, ceea cc a permis depăşi­ torul IV) nu au fose asigurate cu numă­
general rezultate bune. plan nu au fose îndepli­ a rămas în acest trimes­ rea vitezei de avansare planificată cu rul necesar de muncitori. Conducerea
In cele trei luni care au nite la toţi indicatorii. tru datoare comerţului 4 la sută. S-a introdus pe scară largă minei şi conducerile sectoarelor nu ;iu
trecut de la începutul a- Astfel, la I.O.I.L. Petro­ cu 140 garnituri mobili susţinerea niccalică în galerii; pe Com­ repartizat muncitorii judicios în abata­
nului, unele colective ca şani, planul producţiei tip „Constanţa". Cauza binatul carbonifer Valea Jiului, sarcina
cele de la I.R.I.L. Alba globale pe trimestrul 1 principală este nclivra- fiind depăşită cu 14,6 la sută. Ca ur­ je, nu au urmărit după un grafic de
Iulia, Brad şi I.O.I.L. a fost realizat doar în rca de către I F. Orăştie mare, viteza de avansare în galerii a lucru dirijarea ramblcului. In stratul 18,
Deva, au obţinut indici proporţie de 82,9 la su­ a 68 m l, cherestea. Dar, blocul II, lucrările de pregătire a aba­
care oglindesc preocu­ lă, iar la producţia mar­ aceasta nu scuz.3 în to­ crescut cu 3 la suta faţă de cifra pla­ tajelor nu au fost executate la timp.
pare deosebită pentru fă 87,2 la sută. In anul talitate. Conducerea în­ nificata. Au fose luate măsuri eficace Apoi, unele trasee de transport nu au
realizarea ritmica a sar­ acesta, întreprinderii res­ treprinderii trebuia să pentru introducerea şi extinderea perfo- fost amenajate şi înercţînutc corespun­
cinilor de plan. Aici, pective i s-a mărit pla­ manifeste mai multă rajului umed.
multe din măsurile tch- nul la binale. Pentru în­ preocupare faţa de apro­ Realizările minerilor din Valea Jiului zător, iar parcul de locomotive nu a fose
nico-organizatoricc sta­ deplinirea planului nu vizionarea cu cherestea. puteau fi mai frumoase dacă exista o utilizat la capacitatea lui.
bilite a se aplica în s-au luat însă măsuri în Ca o lipsă generala a mai marc preocupare pentru îndeplini­ Asemenea deficienţe au existat şi li
cursul anului s-au tra­ vederea asigurării numă­ întreprinderilor de in­ E. M. Lupeni. Căile de acces spre aba­
dus în viaţă încă din rului de muncitori nece­ dustrie locală este şî nc- rea ritmică a planului. In prima decadă tajele frontale din stratul 5, blocul IV
primele zile. Atenţie sari şi nîci pentru dota­ rcatizarea planului la toa­ a fiecărei luni din trimestrul care a
deosebită s-a dat şi bu­ rea secţiei cu utilajul te sortimentele din plan. trecut sarcinile au fose realizate doar în (sectorul II) şi stratul 5, blocul V, (sec­
nei aprovizionări tehni- corespunzător. Faţă de aceste defi­ proporţie de circa 96 la sută, iar în de­ torul IV A) nu au fost întreţinute co­
co-matcrialc, cît şi intro­ La I.R.I.L. Sebeş, ră- cienţe comitetele execu­ cada a doua de 97 la sută. Cu toate respunzător, ceea cc a îngreunat tran­
duceri} în secţii a noi mîncrca sub plan la pro­ tive ale sfaturilor popu­ acestea pe combinat, planul fiecărei sportul materialului lemnos la locurile
utilaje şi modernizarea ducţia marfă provine de lare raionale şi orăşeneşti de muncă. De asemenea, au fost cîtcva
celor existente. Ca ur­ la sortimentul mobilă. regionale vor trebui să luni a fost depăşit cu mult. Caic este cazuri cînd în abatajele frontale nu s-au
mare a masurilor luate, Aici, conducerea între­ ia cele mai corespunză­ explicaţia? respectat monografiile de armare (sec­
unele întreprinderi, care prinderii nu a asigurat toare măsuri. Aceasta, cu Conducerile exploatărilor miniere —
la începutul anului nu spaţiul de lucru şi for­ acît mai mult cu cît c- în special E. M. Lonca, E. M. Vulcan torul II).
şi-,iu realizat sarcinile de ţele de munca necesare xîstă condiţii ca între­ şi E. M. Lupeni — nu s-au preocupat Dacă toate colectivele exploatărilor
plan, au recuperat rl- pentru vopsirea mobilei. prinderile sa-şi realizeze îndeaproape de realizarea ritmică a miniere se preocupau mai mult de rea­
mîneiea în urmă. Drept rezultat, un marc ritmic şi la toate sorti- i planului, nu au luat în acest sens sufi­ lizarea ritmică a planului de producţie,
Nu la fel stau în.s'4 număr de garnituri stau mcntclc sarcinile de plan, 1 ciente măsuri. La E. M. Lonca, de pil­
De fiecare dată înainte de intrarea în abataj schimburile din brigada succesele obţinute de ele erau mai fru­
condusă de Alexandru Pînzaru, de la E. M. Uricani, chibzuiesc ce au de făcut dă, transportul în subteran şi la supra­ moase
faţă nu a fost dirijat corespunzător (în
pentru ca planul să fie îndeplinit şi depăşit. ing. GHEORGHE CALOIANU
E*e drum ul unor realizări ouai bune IN FOTOGRAME: Cîţiva mineri din schimbul condus de Constantin special la mina Lonca III). Conducerea director tehnic al Combinatului
Grădinarii, discutînd înainte de intrarea în şut. , minei şi conducerea sectorului de tran­ Carbonifer Valea Jiului
Urmărind graficul realizărilor grupu­ că în luna ianuarie s-au efectuat multe creşterea productivităţii muncii s-a tre­
lui de şantiere nr. 1 din Deva, pe par­ remedieri la obiectivele predate în de­ cut la mecanizarea unor operaţiuni
cursul celor trei luni care s-au scurs, cembrie 1963. Toate acestea au dus la grele. Majoritatea săpaturilor de fun­ Colectivele întreprinderilor forestie­
de la începutul anului, iese în evidenţă îndeplinirea planului numai în propor­ daţii şi şanţuri, a nivelărilor, a tran­ re din regiunea noastră au încheiat V o m dezvolta su c c e se le obţinute
următorul fapt: săgeata care marchea­ ţie de 40,6 la sută, iar al productivită­ sportului pe verticală, vopsirea radia­ primul trimestru din acest an cu rea­
ză îndeplinirea planului de producţie ţii muncii de 60,2 la sută. toarelor au fost mecanizate. Obţinerea lizări frumoase. Sarcinile producţiei ploatare au fost înzestrate cu 100 fie­ bui pus pe folosirea din plin a meca­
are în primele 45 de zile o ascensiune — Din 15 februarie săgeata de pe unor rezultate mai bune a fost condi­ globale şi marfă au fost îndeplinite în de aceeaşi perioadă a anului trecut răstraie mecanice, 20 funiculare, 30 nismelor de încărcat. Sectoarele tic ex­
necoiespunz.ătoiirc — semn al ncrcali- grafic urcă — semn că ritmul de exe­ ţională şi de faptul că aprovizionarea proporţie de 107,9 la sută şi respectiv numărul brigăzilor complexe a crescut tractoare şi alte mecanisme. ploatare vor fi înzcscratc în perioada
cu 25 la sută. Pentru extinderea aces­
zării planului — pentru ca după acea­ cuţie s-a îmbunătăţit. Ce măsuri s au brigăzilor cu materiale s-a făcut ritmic, 112,1 la sută. De la începutul anului tei forme de organizare a muncii, con­ In trimestrul II sînt create toate acestui an cu încă 200 fierăstraie me­
stă perioadă ca sa marcheze înregistra­ aplicat? iar maiştrii şi inginerii de pe şantiere şi pînă la 1 aprilie s-au dat peste plan ducerile întreprinderilor au luat mă­ condiţiile pcncru dobîndirca unor suc­ canice, 30 funiculare, 20 tractoare şi
rea unor rezultate mai bune. Pentru a — Intr-adevăr, din cea de-a treia au condus mai operativ mersul produc­ circa 3.000 m c. buşteni dm fag pen­ suri pentru asigurarea sectoarelor cu cese mai frumoase. Conducerile în­ alte mecanisme. Pcncru deservirea lor
tru derula;, 1 000 m.c. buşteni dm ră-
explica acest lucru i-am adresat tova­ ţiei şi în acelaşi timp au asigurat o un număr corespunzător de lucratori, treprinderilor vor lua în cursul acestui cît mai judicioasă, la sectorul Baru
săptămînă a lunii februarie şi mai ales şmoasc pentru gater, 4.000 m.c. lobde
răşului îng. Pavcl Misa roş, directorul din martie, ritmul impus a dus la ob­ asistenţă tehnică mai buna. Deşi în industriale, 500 m.c. buşteni din fag pentru permanentizarea lor, califica­ trimestru măsuri pentru extinderea ' Marc al I.F. Haţeg, s-a deschis un curs
grupului, cîtcva întrebări. luna martie nc-am îndeplinit planul ope­ pentru dcrulaj, 700 m.c. lemn dm fag rea şi ridicarea calificării profesionale organizării muncii în brigăzi comple­ de calificare pentru mecanici de funi­
ţinerea unor rezultate mai bune. Reali­ a forestierilor. In anul trecut apro.xi- culare, iar la i. F. Sebeş un curs de
— Cum se explică obţinerea rezulta­ rativ în proporţie de 101 la sută, to­ pentru celuloză ere. xe cu plata în acord global. Pînă la
telor nccorespunzătoarc pînă la data de zările înregistrate s-au dublat faţă de tuşi, pe şantier se mai manifestă defi­ Invăţînd din experienţa anului tre­ maclv 400 muncicori au frecventat cu 30 iunie nc-am planificat să exploa­ calificare pentru mecanici de fierăs­
perioada critică, iar productivitatea pla­ regularitate cursurile de calificare Şi de tăm circa 75 la sută dm totalul ma­ traie „Drujba**. Pînă la sfîrşitu! anu­
15 februarie ac.? cienţe. Mă refer la calitatea lucrărilor cut, lucrătorii forestieri s-au preocu­ ridicare a calificării profesionale. Cele lui aproximativ 600 Je muncitori vor
— Cauzele sînt în majoritate subiec­ nificată a fost îndeplinita integral. Tre­ şi la activitatea economică. pat de asigurarea pe lămpile de în­ mai bune rezultate au fose obţinute sei lemnoase cu ajutorul brigăzilor fî recrutaţi sa frecventeze asemenea
tive. Am sa arăt cîtcva dintre ele. Încă buie să spun că situaţia în care ne aflăm — Ce vă propuneţi pentru viitor? cărcare a unor stocuri suficiente de de I. F. Sebeş, I. F. Orăştie, I. F. Pe­ complexe. Se va extinde mai mult ex­ cursuri. Rămpilc de încărcare vor fi
ploatarea masei lemnoase în trunchiuri
de anul trecut, fiind înrîrziatc o serie nu ne-a fost indiferentă şi am luat de — In privinţa încadrării lucrărilor în masă lemnoasă, necesare îndcpli uri: troşani şi I. F. Baia de Criş. lungi şi catarge şi tăierea la rînd cu asigurate ritmic cu material lemnos. In
îndată unele măsuri. O primă măsură
de obiective, am dac bătălia terminării preţul de cost ne propunem să aplicăm ritmice a planului pe perioada de iar­ In acest an a existat o preocupare fasonarea concomitentă a lemnului ro­ vederea acestui lucru au fost angajaţi
a fost alcătuirea a trei brigăzi complexe nă.. La lemn rotund din răşinoasc a
acestora fără a maî avea în vedere per­ de zidari de roşu şi una pentru lucrări un riguros control preventiv la mate­ fost creat un stoc de 75.000 m.c., la mai marc pentru aplicarea celor mai tund cu cel despicat. Pentru aceasta, cărăuşi, se vor amenaja şi întreţine în
spectiva. Ca urmare, iarna ne-a prins riale, să terminăm prenormarca pentru bune metode de exploatare a masei întreprinderea forestieră Petroşani va stare bună toate căile de acces, vor fi
de finisaj. Reuniţi astfel, un număr im­ lemn pentru foc şi la lemn rotund dm utilizate dm plin funîcularcle, trac­
fără să avem asigurat un front de lu­ portant de muncitori calificaţi au mun­ toate obiectivele aflate în construcţie, fag de 30.000 m.c. şi respectiv 25.0C0 lemnoase. Metode cum sînt: „Tăierea fi înzestrată cu încă 10 autorcmorci,
cru coicspunzăcoi, pregătit pentru num­ cit mai bine, folosind din plin timpul să urmărim cu perseverenţă consumul m.c. Rămpilc de încărcare au fost am­ la rînd cu fasonarea concomitentă a se va lărgi drumul spre parchcrclc Fc- toarele şi celelalte mecanisme folosite
pentru scos-apropiatu! lemnului.
ea în timpul rece. Pe parcurs s-au luat de orc pe fiecare apartament. plasate la puncte accesibile transpor­ lemnului rotund cu cel despicat**, „Ex­ ncşului.
afectat pentru lucru. Modificări în bi­ ploatarea în trunchiuri lungi şi catar­ Aplicarea acestor măsuri va asigura
unele măsuri, dar realizările s-au men­ ne au survenit şi după ce activitatea In ceea cc priveşte îmbunătăţirea ca­ tului. ge" şi altele, se aplică de către toate Un accent nurc se va pune pe ex­ obţinerea unor noi şi frumoase succe­
ţinut tot la un procent ncsatisfăcăcor. grupului a fost analizata într-una din lităţii va trebui sa folosim cu mai multă In cursul primului rrimcscru s a ex­ întreprinderile. tinderea mecanizării lucrărilor grele. se — dorinţa pe care vor so înfăptu­
In acest scop, ţînîndu-sc scama că în
Aceasta şi din cauză că urmărirea şi eficienţă sistemul de control pe bază tins organizarea muncii în brigăzi com­ iască toate colectivele de forestieri din
şedinţele de birou ale Comitetului oră­ Au fost luate măsuri pentru extin­ primul trimestru au fost mecanisme
supravegherea lucrărilor a lăsat de do­ de procese verbale de prcdarc-primirc. plexe cu plata în acord global. Cu derea mecanizării lucrărilor grele. In- care nu au fost utilizate din plin, se regiunea noastră.
rii, personalul rchnic lucrînd pînă la şenesc Deva al P.M.R., în urma căre­ Acordînd acestor documente importan­ ajutorul brigăzilor respective s-au dat ccpînd din data de I octombrie 1963 vor lua măsuri de folosire a acestora GHEORGHE CARPI NEŢ
data de 15 februarie ac. la sieuaţiilc ia s-au stabilit măsuri. După analiza ţa cuvenită, rezultatele noastre se vor în producţie peste 60 la sută din to­ director al D R.E.F. Hunedoara
de încheiere a anului 1963. Celor amin­ amintită s-a# organizat lucrul în două schimba mult în bine. talul masei lemnoase exploatate. Faţă şi pînă :n prezent, sectoarele de ex­ la capacitatea lor. Accent nurc va tre­ Deva
tite mai trebuie să le adaug şi faptul schimburi la unele obiective, iar pentru A. OARGA