Page 41 - 1964-04

Pag. 2 D. umzl socialismului Nr. 2890

Jjn laborator neobişnuit

Printre numeroasele laboratoare existente în Palatul Ministerului
Transjiorlutilor Şi Tcdccomunicafiilor există unul cu un specific deosebit
Oamenii caic ii deservesc sint medici, psiholoqi, tehnicieni. N-ai să gă­
seşti aici retortele, cwubclele, alambicurile şi oile ustensile, a căror aso­
ciere Ui sugerează noţiunea obişnuitelor laboratoare.
Se alia aici nmcna/Qtu Inlr-tma din încăperile laboratorului, o mar­
chiză de locomotivă. Cu siguranţă că liecarc dintre cititorii acestor rin-,
dur] a avut /;n/e/t// să vadă — mai tndeaproajrc sau doar in trecere jtrin-
Z I U A C O S M O N A U T IC tr-o qată — o asemenea „ marchiză" de pc care mecanicul locomotivei
struneşte caii-pulcre ai colosului de metal care pune in mişcare trenul. In
marchiza dm laborator nu lijisesc principalele apara/e de comandă exis­
l.a 12 aprilie, maiorul /uri Gagarin întreprindea primul zbor cosmic din istoria omenirii. Potrivii unei tente pe o locomotivă veritabilă. Ca şi /;c o locomotivă in mişcare, me­
holuriri u Prezidiului Sovietului Suprem această zi este sărbătorita in L'.RS.S. cu zi a Cosmonauticii. Cu canicul vede jzerindindu-se prin Iuta su — de astă dală irroieclale pe un
ne est prilej publicăm un rc/rortaj despre munca de pregătire a cosmonauţilor. ecran — linii şerpuitoare (le calc IcraUi, niacuzc. semnale de oprire sau
de avertizare, diferite obstacole ce se pol tvj pe linie ziua sau noaptea. Ca
Oameni în Cosmos şi pe Pamînt şi cum s-ar alia „pe teren", el acttonează comenzile coresimnzătoare cure
vor lrinu „trenul", ii vor accelera viteza, ii vor schimba sensul de mers
ele. O instulu(ie specială indică ccicctătoru/ui jisiholoq prin semnale lu­
minoase şi prin inrcqtslrărl automate dacă mecanicul a acţionat corect in
.. Ţăcănc rclcul, clipesc becurile mul­ Precis! Orice secundă de îniîizierc ra navei „Vostok", despic dirijarea sis­ dilerilcle impic/urări asemănătoare cu terenul, create prin Ulmul i)roicc-
ticolore, se aude zgomotul surd .îl tran­ înseamnă o îndepărtare de zeci de kilo­ temelor navei. Literalmente, chiar dm tai pe ecran.
sformatoarelor. Titanul cosmic a încre­ metri de sectorul de aterizare prcvăzuc. prima zi, încă înainte de a-$i fi găsit Intr-o altă Incăjrcre, reprezentind in mic instalaţiile de centralizare
menit pe un postament special. Este Precizie cosmică... locuinţă, a început să studieze docu­ elcclrodinumică dintr-o static, un imptcqat de mişcare manipulează butoa­
într-adevăr imobil? Nu, el executa im­ — Pămîntul, Pămîntul, aici „Plo­ mentele, descrierile tehnice ale navci- nele tabloului de comandă, tâclnd să „intre” sau să „insă" un tren dm sta­
petuos rotaţie după roraţic în jurul Pâ- pul",.. se aude dm nou în eter glasul satclir, să pătrundă în amănuntele sis­ fie, pe un altul să aşic/)fc la semnului de intrare, In timp ce semafoarele
mîncului. Cosmonautul se află în ca­ cosmonautului. Cuplez dispozitivul de temelor. vcrde-qalbcn-roşu sclijzcsc aidoma un or aştri pe care mhnl nevăzute ii
bină, izolat de toată lumea înconjură­ frînarc. Ajutat de colectiv el *a alcătuit pro­ aprind on ii stmq alternativ, Se intim/HO şl erori fn executarea unot
toare şi îndeplineşte în mod indepen­ Aterizare în regiunea fixată. Cosmo­ gramul de studii şi cel al sarcinilor de comenzi. De dat-a accaslo, ele nu sini urmate de neplăceri, ct doar sem­
dent sarcinile complexe, prevăzute pen­ nautul părăseşte cabina. Conducătorul zbor. Discuţiile se prelungeau, cei ce nalate de sonerii şi de înregistrări automate care arată dacă \mpicriuhil de
tru noul zbor cosmic. După cîtva timp antrenamentului îl întîmpinâ. ,,Ccl care a luau parte la ele rămîncau în camerele mişcare a lucrat bine sau nccores/ninzuior, In timpul oportun sau cu in-
zborul Iui va fi urmărit de milioane de coborîr din Cosmos" laportează cu pre­ pline de fum de ţigară pînă la miezul tirzierc.
oameni, acum însă, el este urmărit deo­ cizie despre munca efectuată. Ascultîn- nopţii, uitîiul de hrană şi de odihnă. Se I tV
camdată de un singur om. Acesta este du-1, colonelul face o analiză a zboru­ consf.îtuiau de zeci de ori pe zi, se con­ Curiozitatea ne-a îndemnat s/rtc alte secţii ale laboratorului, înzes­
unicul martor al zborului de antrena­ lui, aşa cum a mai făcut o de atîtca ori sultau cu oamenii de ştiinţă, cu specia­ trate cu a parafe de înaltă precizie realizate în (ară, după /jroicc/e întoc­
ment. Se aude vocea lui calmă, egală, în trecui, cînd era încadrat într-o uni­ liştii. Adesea, după două, trei zile, tre­ mite de colectivul laboratorului. Ghidul nostru jn această medita călătorie s
amplificată de microfon : tare de aviaţie. buiau să ia de la început toc ceea ce In lumea j)Sihologici, Alircca Uolos, irsiholoq şei din direcţia medicală a
,,Plopul", ,,Plopul", aici Pămîntul. La După competenţa cu care conduce lucraseră pînă atunci. ministerului, ne-a informat şi des/irc diversele probleme In acest dome­
ieşirea din umbră, comunicaţi coordo­ pregătirea cosmonauţilor. s-ar purca Zboruri în condiţii de Imponderabili­ niu. Am în(cles cu acest prilej necesitatea examinării în laborator a per-
natele. Recepţionăm. crede că acest om este de muie un ex­ tate, zboruri obişnuite cu avioanele, să- sonalului din exploatare. Am văzut ta lucru imjilcriati de mişc-arc şi me­
După cîtva timp, la telefon se aude pert în materie de Cosmos. In realitate riruri cu paraşuta... Tonte acestea îşi canici de locomotiva In la{a unor opatatc comirhcote care determină pre­
vocea cosmonautului! însă, nu s-a urcat niciodată mai sus de urinau cursul lor normal. cizia in lucru, ca/racilatca de concentrare a aten(ici in dilcrdc impiejurăn.
— Pămîntul, Pămîntul, aici ,,Plopul". stratosferă. De unde a căpătat omul Spiritul de observaţie al experimenta­ In lata unei instalaţii denumită „şase lin ii“ — pe care /rebuia să dirijeze
Sînt orele 14 şi 17 minute. Am ieşit din acesta atîtca cunoştinţe, anta siguranţă? tului instructor i-a permis chiar de la vagoane circulind in sensuri şi cu viteze dilcritc — nn acar era supus
umbră. Comunic coordonatele: 27 grade Lvstafi Evsccvici Scliliov (aşa îl vom începutul antrenamentelor să cunoască unei probe de verificare a capacitălii de deplasare si de distribuire a aten­
latitudine sudică... numi pe instructor) a fost pînă nu de trăsăturile de caracter ale cosmonauţi­ ţiei. La un aparal realizat de psihologi} laboratorului, care redă dilerile
Conducătorul antrenamentului ascul­ mult comandantul unui regiment de lor. In caietele de note au apărut în­ împrejurări ce se itot ivi în conducerea unui autovehicul şi care se jiro-
tă raportul cosmonautului şi măsoară aviaţie. semnări, pe care citindu-lc îţi puteai da (luc cu marc repeziciune, un tinăr ele\> dinlr-o şcoala de conductori auto
pe glob coordonatele. Curînd, cosmo­ Iată însă că s-a petrecut un eveni­ seama de însuşirile ieşite la iveală în dovedea reale călduţi de Sjionlancilalc, tcllcxc loattc bine dezvoltate,
nautul va trebui să cupleze dispoziti­ ment neaşteptat. Scliliov a fose chemat cabina navei cosmice. în siiişit demonstra că va putea deveni un bun şolcr, cu meseria aleasa
vul de frînarc. Acest lucru trebuie fă­ la un superior, un cunoscut general, Gbiduşiilc vesele ale Iui Valcriî Bî- corespunde însuşirilor Iul.
cut precis la timpul stabilit. care l-a întreba: direct: ,,Aţi dori să kovski ascundeau de fapt caracterul i ir
chibzuit şi serios al acestui pilot-cosmo- Pentru vizitatorul nelniliat, aceste „manevre" yjar un joc de copil. Dar
naut, care chiar de la primele antrena­ „jocul" urmăreşte scoituri b/ne dcllnile ce determină posibilităţi de sc-
mente a făcut un număr minim de gre­ In cadrul Anului Internaţional al Soarelui calm, cercetătorii Observatoru­ lectic şi îndrumare judicioasă in producţie a jtcisonalului din irans/tor-
şeli. Înainte de a întreprinde ceva, el lui Astronomic din Capitală, secţia astrofizica, studiază zilnic o activitate fo- hiri şi, In ultima instanţă, creează condiţii pentru sjzorirco productivi-
chibzuieşte uneori mult. memorîndu-şi tosferică şi cronosferică a Soarelui. lălil muncii şi îmbunătăţirea continuă a siguranţeI in circulaţie.
ordinea executării operaţiilor, pentru ca IN LOTO : Cercetătoarea Alexandra Pcrcpcanu, studiind în cupola solară Acesta este scopul jicntru caic colectivul de psihologie a muncii dm
după aceea să lucreze repede şi precis, activitatea cronosfcrci. Iransitotluti. intre care se remarcă psihologi ca Elena torrjulcscu. Marfa
fără greşeli. Kissiewicz, Constantin IHaj şi alin şj.Q projxis să găsească cele mai po­
Cu totul altfel s-a comportat la în­ trivite cui de selecţie şi orientare a i)ersnnaluiul de care depinde si(ju-
ceput Pavcl Popovici. Accst'a, avea une­ ranfa circulaţiei, de formare a noilor cadre, de îmbunătăţire continuă a
ori omisiuni, uita să execute unele ele­ O nouă sfea B ărbieriti-vă acasă... condiţiilor de muncă. P* Icrcn. in condiţiile normale de lucru sau in la­
mente ale sarcinci de zbor, acestea nu borator. sjyccioliştii serviciului anall/cuză particularităţile hecărei prolc-
concordau întotdeauna în timp. A fost Astronomul ungar dr. Miclos Lovas, Un medie englez, di*. Anderson, a pu­ Sium şi cauzele care j)ot duce la acţiuni greşite în muncă, stabilesc po-
nevoie ca viitorul cosmonauc-4 să lu­ de la Observatorul din Piszkcstctoc, a blicat in revista medicală de mare auto­ sibihtătdc de ada/ilare a muncitorului Iq sjiccilicui activităţii Apmlun-
creze temeinic pentru a obţine o îm­ anunţat că a descoperit în constelaţia ritate „Britisli Medical Journal" consta­ darco lucrărilor unor cunoscuţi lizto'oqi $/ psihologi romini şi străini, pre­
binare perfectă a tuturor acestor ele­ Carului mare o „supernova", adică o tările făcute în urma unei inspecţii sa­ cum şi colaborarea slrinsâ cu di/cn,'c institute de SjicciaHlate au permis
stea a cărei luminozitate creşte brusc nitare la 197 de frizerii şi saloane de să se ajungă Iq unele procedee de diar/nox/icorc Şi principii de organi­
mente. >î foarte mult. Steaua se găseşte la o coafură. La 39 din acestea (în majorita­ zare o aci i\ hăt ii cmc au slirnil interes şi peste hotare. O seiic de ca-
Unii cosmonauţi făceau la început distanţă de 10-15 milioane de ani lu­
multe mişcări haotice, care constituiau mină de Păniînt. te frizerii) a constata: prezenţa a 56 rctăn urmate de sugestii prefioase. tăriile de colectivul serviciului se re
leră In cauzele rare pol duce la defecţiuni fn muncă, la combaterea r.rjo-
un obstacol în muncă: ba conectau cor­ de tulpini de stafilococi : 15 pe şervete molului, la condiţiile de luciu ne locomotivele Dicscl-clcctricc. fn staliile
purile de iluminat, ba puneau mina pe şi prosoape, iar restul pe diferite instru­ prevăzute cu instalată de centralizare clectrodinamicu şi In alte toruri in
minerul de dirijare, ba apăsau pe un mente. 35 dintre speciile de stafilococi care tehnico modernă Işi Uilc lot mai mult loc. Con/cr/n/c şi diohlme
buton. Şi aceasta de cele mai multe ori Diamante din cer erau sensibile la antibiotice, 19 — rezis­ potrivit spcciiiculni hecărei munci completează cunoştinţele personalului
în mod inutil, nu conlorm sarcinii. O fi­ tente la penicilină, iar asupra ultimelor leioviar In acest domeniu.
ţerul avea pentru fiecare cosmonaut o Ccrcctînd recent cu ajutorul razelor două aveau efect numai cele mai pu­ $T. BRATU
metodă diferită de lucru: cu unii repe­ Roentgen un meteorit, oamenii de şti­ ternice antibiotice — cloranfcnicolul şi redactor la Agerpres
ta elementele mai dificile pentru ei, cu inţă au descoperit în el diamante, prin­ critromicina. Medicul englez a mai con­
alţii trecea din nou în revistă caracte­ tre care unele destul de mari. statat că înseşi lichidele antis serice din
Cosmonauţii sovietici V. Bikovshi, I. A, Gagarin, G, Tilov, V. Nicolacva- risticile tehnice şi posibilităţile navei. Se parc că nu este unica comoară pi­ frizerii conţineau germeni în proporţie
Tcreşkova, P. PopovicJ şi A. Nikolaev. de 43 la sută.
Atunci cînd au fost incluse şi femeile cată din cei . S au mai găsit diamante
la pregătirile în vederea zborurilor cos­ şi în alţi meteoriţi. Concluzia Iui a fost că cea mai bună
pregătiţi cosmonauţi?" El nu se aştep­ ţe, acest lucru veţi trebui să-l stabiliţi mice, mintea ageră şi spiritul de obser­ apărare împotriva infectării în frizerii înregistrarea sunetului pe hirtie
ta la o asemenea propunere. Niciodată singur", vaţie al instructorului a ţinut seama de Astronomii presupun că pietrele pre­ şi saloanele de coafură este o riguroa­
ţioase s-au format prin ciocnirea
în
nu s-a gîndit că tocmai lui i se va cere ★ însuşirile individuale, de gradul de pre­ Cosmos a două corpuri conţinînd gra­ să dcsînfcctarc a sculelor, şi, mai ales... Recent, în Japonia a fost pus în vîu- nează şi înregistrează sunetele. Invîrtin-
acest lucru. E glumă să pregăteşti cos­ După ce s-a prezentat comandantului, gătire şi de deosebirile de caracter ale bărbieritul acasă. zarc un magnetofon neobişnuit. El nu du-sc în formă de spirală, un ac mag­
monauţi, să participi personal la naşte­ Scliliov s-a dus la statul major să-şi ticcăreia din ele. A fost o muncă grea fit. are nici role, nici bandă de magnetofon. netic înregistrează sau reproduce sune­
rea unei ere noi? In sufletul său Seli- prezinte aerele. Cu ce să înceapă? Acea­ şi migăloasă, dar rodnică în rezultate. Magnetofonul este denumit „Sincrofax" tele. Calitatea înregistrării este ceva
sta era problema pe care şî-a pus-o Sc- şi în locul benzii de magnetofon, sune­ mai slaba dccît la magnetofonul cu
liov se şi liotărîsc: „Sînt de acord". Dar De la un zbor la altul sarcinile cran ,,C e s s “ c h im ic
liliov din primul moment. Iar de înce­ tul este înregistrat direct pe hîrtic. bandă magnetică, dar aceasta se obser­
pentru orice eventualitate a întrebat: put trebuia început imediat, fără în- tot mai complexe. S-a mărit programul Hîrtia care se foloseşte pentru acest vă numai la muzica. Te banda de hîr­
„Ce anume am de făcut?" A primit un tirzicrc. LI a pornit la întocmirea pla­ pregătirilor pe dispozitivele de antrena­ Iu Polonia s-a realizat un instrument bului, servesc pentru racordarea parale­ magnetofon este acoperită pe o parte cu tic, sunetul poate fi şters şi iniegistijt
răspuns neprevăzut: „In multe privin­ nurilor primelor lecţii, despic structu- ment. Cosmonauţii îşi desăvârşeau mă­ ieftin şi simplu pentru determinarea du­ lă a instrumentului la reţeaua electrică o substanţă magnetică care recepţio­ din nou ca şi pe banda magnetică.
iestria şi acumulau deprinderi în exe­ ratei şi eficienţei de funcţionare a di­ caic furnizează curent maşinii. Curen­
cutarea diferitelor operaţii. Asemenea verse maşini electrice. tul, trceînd prin tub, transportă ionii
probleme ca desprinderea de pe fotoliu Acest contor, denumit „ceas" chimic, de sulfat care, pătrunzîiul prin policlo-
Căutătorii de comori în cursul zborului, dirijarea navei cos­ se compune dintr-un tub de sticlă cu un rura de vinii, o vopsesc treptat. Aceas­ Broasca ţestoasă—,,doctor“
mice. efectuarea a diferite experienţe diametru de cîţiva mm. Tubul este um­ tă colorare serveşte la aprecierea duratei
ştiinţifice şi avitea altele, care ii fră- plut cu policlorură de vinii. La o ex­ O broască ţestoasă mintit un vechi remediu te persoane vin de la
P ses sau pe coasta munl Hor in- G latourc. Cile cercetări tmqă- mînraseră, erau acum de domeniul tre­ tremitate a tubului se află un preparat de funcţionale a maşinii cercetate, du­ care trăieşte la spitalul al triburilor Xibuyu din marc depărtare pentru a
e întinsul patriei. în văi, la
Şt
in labo-
eoloqia se vede
tilneşti adesea r/rupuri de oa­ loasc şi complicate se lac cutului. La ordinea zilei se puneau acum chimic compus din sulfat de cupru. rată care este fixată pe o scală spe­ european din Nakatsu Kenya şi al zuluşilor din se aşeza pe spatele broaş­
noi sarcini, care trebuiau îndeplinite pe
meni inzestrafr cu apa rute de lot pentru n putea dibui straiele unde Pâniînt ţinî/ul însă scama în mod de­ Două fire, care ies din extremităţile tu­ cială. (Japonia) arc reputaţia Africa de sud şi s-a aşe­ tei, căreia i s-a dat nu­
lelul, cu ajitlonil curma măsoară Şi se ascund „comorile" I Din tonte de a vindeca junghiurile zat pe spatele broaştei mele de „doctor".
studiază in profunzime sliuctuiu su­ leijiiinitc tării sosesc aia lăzi cu plin de zborul cosmic. lombare şi durerile re­ ţestoase : durerile au în­ Medicii dau următoa­
lului şi subsolului. Aceşti cercetă­ probe de toci din loialele de ex­ Unul după altul, zburînd şi înapoin- Bisturiu termoelectric nale. Puterea ci a fost cetat imediat. Amuzat, rea explicaţie : poziţia
tori entuziaşti sin/ geologii. Datorită plorare, Borcane hunsparcnlc, in- du se din zbor, cosmonauţii raportau : dezvăluită de unul din doctorul a recomandat pe care trebuie să o ia
muncii lor de cercetare pasionata, (hi se ermetic, cu probe de toci sint „In Cosmos am executat totul cu pre­ doctorii spitalului, caic, acest remediu unor prie­ corpul pentru a rămîne
tura se Imboc/alcşte un de an cu rîndoite pe mese şi aşteaptă să Hc cizie, aşa cum am fort instruiţi pe Pa- Centrul de cercetări ştiinţifice în do­ cizii fără să curgă sînge. Acest bistu­ avînd o criză de lumba- teni aflaţi în aceeaşi si­ în echilibru pe spatele
noi resurse naturale, izvoare şi ză­ cercetate. La pruna vedere, corole­ mînt“. Oare ce laudă ar putea fi mai meniul mcdiViuci electronice dm Dres- riu, în afară de faptul că taie, poate broaştei face ca nervul
căminte de minerale — adevărate le (lin io ruje par boabe de nisip. plăcută pentru un instructor, care deşi da a construit un bisturiu termoelec­ provoca sub acţiunea căldurii coagu­ go şi vrînd cu orice preţ tuaţie care s-au vinde­ deplasat să revină la lo­
comori pentru economia noashă na­ Sub micioscoa/)e insă ele tapată nu a zburat niciodată .mai sus de stra­ tric cu ajutorul căruia se pot face in­ larea sîmţciui. să joace golf, şi-a rea­ cat cu toţii. Acum mul­ cul lui iniţial.
ţională. mărimea nucilor. Se studiază intens. tosfera, îi învaţă pe alţii să zboare ca
E o muncă frumoasă, interesantă Se păi runde în secretul \ iclii cns- ji cum el însuşi ar fi brăzdat spaţiile
şi plină de... peripeţii, spune geo- talelor, In unitu\ilc care Intnica/.u cosmice de zeci şi de sute de ori? Foca gigantică a fost regăsită
Astăzi, unul dm cosmonauţi a termi­
lorpil Flotian Tănăscscu. rocile şi li se stabileşte alcătuirea. nat un nou antrenament. Dar mîinc el
Multe surprize plăcute i-ait creat Sule de espcrienfe se lac zilnit. „Vaca marină a lui Stellcr", o spe­ regăsit urmele acestei specii. Foca gi­
tui şi Qllui tinăr geolog, Ghcmi/hc Buletinele de analiză dc/.lcutiă tai­ se va plasa pe orbită singur, fără in­ cie de focă gigantică, era considerată ea gantică continuă să trăiască îu Maica
Pitutco, şantierele (Im rerjiunca Su­ nele nevăzute ale adincuiHor slrc- structor. Scliliov va fi totuşi alături de liind dispărută de pe glob de aproape
ceava, cînd. nu de mult, au loxl delilc de sondori şi lac Icqaliua in­ cosmonauţi, se va afla invizibil în cabi­ două secole. Recent, însă, institutul so­ Kamciatka, în apropierea Capului No­
găsite zăcăminte importante de mi­ tre adi\ lintea de pe teren cu t en na navei cosmice. vietic de cercetări marine în Pacific a va rin.
nerale utile. Gcolorjii căutători de de la aparatele şi mesele din lubo- Pentru spiritul lui de imparţialitate,
comori au descoperit cu Dobiorjea rutonre. pentru tactul lui pedagogie şi pentru
ascunde in ndincuii bur/ălii nebă­ V i/ilind laboraloniele tu aparatu­ imensa lui experienţă cosmonauţii l-au O ipoteză a oceanologilor sovietici Reprezentantul
nuite. S-au qăsil aici importante ză­ ra modernă, rămii sur in ins de di­ îndrăgit. Gherman Titov şi-a exprimat poliţiei din Dal-
căminte de minereu de lîer. Dcsro- versitatea metodelor de luciu, de învr-un mod foarte original recunoştin­ las ;
ţa sa faţă ele Scliliov. Aflîndu-sc
în
perirea unor noi resurse cnerr/elice noul cure apare Ui toi pasul Cosmos. în cabina navei cosmice „Vo- Occanologul sovietic Igor Maximov 1960 confirmă că ridicarea nivelului o- — Conform
şi apoi punerea in exploatare a — lată, spune şei a laboratorului presupune că variaţiile de climă pe ccanului coincide cu perioadele de creş­ datelor de care
importantelor bazine carbonifere de qcochimie, Alexandrina .Şteiă- stok-2“ , el a scris cuvinte de recuno­ Pămînc sînt legate de modificările vi­ tere a vitezei de rotaţie a planetei dispun experţii
din Oltenia, Muntenia şi Transilva­ nesnt. noile sţicctrnqrole cu care ştinţă şi la întoarcerea din zbor, în mij­ tezei de rotaţie a acestuia şi de nive­ noastre. Cea mai marc creştere de nivel noştri un singur
nia ati mărit slmldor rezervele c- om lost recent doinii. Ele nc-uu j>cr- locul unul ceie de prieteni, el i-a înmî- lul oceanului mondial (de obicei aceas­ a apelor oceanului a fost de 8,2 mm. om a tras din
mis trecerea la analize (le sene cti nat mentorului săli un mic cartonaş pă­ tă problemă era legată de modificările Deşi ni se parc infimă, ea joacă un rol
nctgelice ale Iutii. O bogăţie im­ înaltă prodnclh itate şi tu dcscope- trat. Salutul scris cu creionul purta în atmosferă şi nu în ocean). important la formarea clinici. două puşti 3
pui /antă a soiului nost tu o consti­ rirca si dozarea calitativă şi canti­ gloanţe de pariu
tuie sarea şi i/uzelc de o calitate tativă a dilerilclor elemente rare io data : „6 august 1961. La bordul navei După părerea oceanologului, analiza Creşterea nivelului Oceanului Atlan­ ori şi au fost au­
cosmice „V'ostoh-2".
super mată. cure sini folosite pe scu­ vederea valorilicării comiilexc a ■ datelor existente din perioada 1710— tic chiar şi cu 1-2 mm duce la inten­ zite cinci împuş­
lă din ce in ce mai largă in in­ minereurilor ce se ex/iloateoză In sificarea contrastelor climaterice pe te­
dustria chimică. Gcolorfti au mai ritoriul Furopci. cături.
pus in evidenta in ultimul timp noi prezent. („Daily Wor­
minereuli de tier fn legiunea Clui Apreciind importan/o studiilor <jC- beţ", Londra).
oloqice pentru dezvoltarea dlvci.se-
şi au descoperit un rărămint de lor ramuri ulc economiei, partidul Struţul—păstor
sull in craterele vulcanilor din re­ şi quvcmul qii alocat acestui dome­
giunea Succm a. Zelul ultor r/cc/or/i niu pentru anii 19()0—10GE circa 12 Un struţ caic poartă originalul nume
a pus In \ oloaie (li\ crsc minereuri miliarde, dintre care 2 miliarde nu­ de Doctor Watson, este unica pasăre V
In Hanul. .Şi cile nu se por spune mai pentru înzestrarea institutelor păstor dm lume El păzeşte circa 100 de
despre cantine, benlonitc, diulcmilc, şi laboratoarelor cu utilaje şi a/jarn- oi la ferma unui oarecare Grasei) din
dolnmlle sau boq:itc surse de bio­ tură modernă, la nivelul celei mai Australia. Stăpîiuil său l-a dresat atît de
xid de cai hon în stoic aproape piuă. înalte tehnici. Echijiele (icolorjicc au bine încic nu nul arc nevoie de alt păs­
dcscnpciilc in diferite rcqinni al? pnmif stafii seismice jtortabilc şi tor.
Iutii şi care constituie o materie pri­ gravimetrice de mare precizie, care
mă ieftină. . semnalează aglomerările de mine­ • Entuziasmat de cunoscuta fabulă
® I ii întreaga lume se editează apro­
Descoperii tic r/co/or/icc dtn finii rale aliate la mare adincime. Aceas­ ximativ 320 000 titluri de cărţi, 33.000 I Ştiaţi câ... ii a lui 1\ Erşov „Căluţul cocoşat", is­
lin ie rii populate au tăcut necesară ta a tăcui posibil cu (icoloqii să lo- toricul .şi dramaturgul Rostislav Dmi-
a jia n ila unor noi h a iti, care rc ilc c l6 loseuscu pe scară larr/ă metode de de ziare şi 70.000 de reviste ? iricvîci Stupişin (1836-1886) a edita­
boqătii cu totul noi, necunoscute iu cercetare dintre cele mai moderne, ® Cea mai marc carte din lume este
trecut X ii demult a lost term inată ca de exemplu : aeromurinetomc- atlasul geografie care se păstrează la Ycucţiaiui! Octavian Scott a gravat t-o în 1880 sub propria-i semnătură ?
ceu mai m ire haita rjcnlorjiră a tu n i Iria. mijloc rapid de cercetare cu Britisli Muscuni din Londia. LI arc pe nişte tăbliţe netede de fag o culc- Fabula a apărut fără ca măcar să i se
noastre, la srura de I : SOI).000. care ajutorul aviafiei, carotajul radio­ înălţimea de peste un metru şi cîntă- gcic de mise. Tiparul a fost executat schimbe titlul. Este unul clin cazurile
sintetizează o vastă muncă depusă activ, in determinarea straielor de reşte 320 kilograme ? în două culori. In 1501 Ociaviano dcî cele mai cunoscute de plagiat din isto­
de q co lo rjii rnm ini, harta tectonică cărbuni, metoda corptUui electrizat, ® Pe vremuri, cumpărarea unui ziar Pctrucci a tipărit pentru prima oară ria literaturii.
folosită in determinarea zăcămin­ note cu caractere metalice. « Cea mai scurtă scrisoare care a
întocm ită după in dica /iile conferm- era considerată de multă lume ca o
telor situate la marc udîncime şi • Rctif de la Bretonne, tipograf şi fost scrisă vreodată îi aparţine emi­
iclot internaţionale de sjiecialilatc. cheltuială de prisos, iar proprietarii de
hurfile qh tdurilor r/color/icc neutru altele. ziare nu se îmbogăţeau de pe urma scriitor francez din sec. XVIII este au­ nentului scriitor francez Victor Hugo?
C arnaţii M eridionali, O rientali, re- unea aceslor harnici cercetă­ lor ? In Europa, ziarele au început să torul a 203 cărţi dintre care 152 nu împreună cu manuscrisul cărţii sale
rjiunca llaia M ate şi Dnbrngen. In M tori se noule asemui cu aceea se vindă pe stradă incepînd din 1883. au fost tipărite niciodată ? LI, pur şi „Mizerabilii" el a trimis editorului o
prezent, colectivu l in stitu tu lu i fn- n căutătorilor de ,.comori" Cei care au avut această idee au fos: smiplu, compunea cartea în minte şi scrisoare cu următorul conţinut :
Aceste comori scoase din imensele o culegea direct în tipografic. Se spu­
tncmeşie A tlasul r/eo/nr//c al Ii 13 fraţii Middlcton din Yarmomh (An­ nea despre el că gîndca direct „în for­ Răspunsul a fost la lei de laconic :
liom ine, la s<ara de /; 7.UIMIMO. cuploare ale jiăminlului pornesc, mai glia) şi rezultatele au depăşit toate pre­ mă culeasă" (zaţ). Majoritatea cărţilor _ I
departe, aliment irul ca o sevă (Iutii-
lucrare cuie \o cnpnnde o sene de toitrc de t iola indus fi ia noastră so­ viziunile. Metoda, dacă se poate spune lui au fără îndoială merite literare. Ele * Romii este considerai unul din
hărţi ticnlor/icc. (/eoiizice. h id in lo - PREPARAŢIA COROEŞTI astfel, s-a generalizat cu ‘repeziciune.
cial istă. au fost reeditate de mai multe ori şi cele mai repezi fluvii din lume ? In
qicc, Dedolorpcc ele. de mute va ­ MIR CEA IONESCU Din 11 apăsări pe butoane, care durează 40 secunde tehnicianul dispecer ® Una din primele lucrări muzi­ erau foarte cunoscute în secolele unele părţi ale cursului său, el atinge
loare internaţională. redaclor la Agerpres Pavlovsclii Emil pune în mişcare de U acest pupitru 87 utilaje. cale editate datează din anul 1482 ? XV1II-XIX. viteza medic de 70 de kilometri pe orj.
Foto : V. ONOIU