Page 44 - 1964-04

Dl D 'oteca C entrala

A
Mu PROLETARI DIN TOATE TÂRILB. U N ITl-V A l
ne'doarn-Dev'a
\

ANUL XVI. N r 2B91 MARŢI 14 APRILIE 1%4

In campania

de primăvar

La ordinea zilei O frumoasă acţiune patriotică
TERMOCENTRALA PARO$ENl : La grupul de 150 M.W. se montează
aparatele de control şi semnalizare.
pe suprafeţe apreciabile diferite plan­
Ziua de 12 aprilie şi-a avut semnifi­
Pregătirea terenului caţia ei, de zi însorită, caractcrstica te furajere. Sarja
primăverii. Era zi de duminică. Colec­ Acţiunea de.curăţare a păşunilor
şi semănatul trebuie urgentate tiviştii din întreaga regiune au folo- merită toată lauda. Numai în ziua a- înapoierea de la G eneva de la miezul
ceca oamenii au curăţat aproape 300
arăturile
sit-o din plin. Unii pentru
din campania agricolă, alţii pentru e- lu teren. Timpul efectuat de ei însu­
Ne aflam în perioada cînd în unită­ abia 2 ha. din cele 12 plamff:atc, iar fcctuarca unor lucrări pe păşunile şi mează peste 17.600 orc de muncă pa­ a tovarăşului Gogu Rădulescu nopţii
ţile agricole sc lucrează intens la pre­ în gospodăriile colective ele pe raza ora­ fîncţcle naturale. triotică.
gătirea terenului şi la însămînţâri. In- şului regional Deva numai 10 ha. din Am străbătut în această zi, o parte $i dacă ai vrea să cvidcnţiczi pe ci­ Luni dimineaţă s-a reîntors în Ca­ Miniştri, Corneiiu Măncscu, ministrul Cu o zi Inamic de oprirea lurna­
trucît faţă de anii precedenţi parcul de cele 34 stabilite. a raionului Brad. Acţiunile organizate neva, ar fi destul de greu. Cei care au pitală, venind de U Geneva, vicepre­ afacerilor externe, Ghcorgbc Rădoi mi­ iului, maistrul de întreţinere Păleau
tractoare şi maşini a crescut simţitor, In multe unităţi este întîrziat şi se­ aici c greu să le cuprinzi în imagini participat la munca au fost conştienţi şedintele Consiliului de Miniştri, Gogu nistrul industriei construcţiilor de ma­ Bruno şi-a adunat tovarăşii de mun­
lucrările agricole sc pot efectua într-un mănatul sfeclei de zahăr. De exemplu, şi să le redai în toată veridicitatea lor. de marca însemnătate şi de foloasele şini, Roman Moldovan, prim-viccprc- că pentru a pune la punct ultimele
timp mult mai scurt. De felul cum sc în raionul llia s-au semănat doar 10 ha. Un aspect însă sintetizează şi redă a- activităţii lor. Rădulescu, conducătorul delegaţiei IU*. şedinte al Comitetului de Stac al Plani­ lucrări pregătitoare,
execută lucrările de pregătire a terenu­ din cele 120 planificate, iar în raionul Iniţiativa comite­ Pomînc la Conferinţa Naţiunilor Unite — Va trebui să vcrilicdm nta$/nn
lui cît şi semănatul depind în marc par­ Alba din cele 280 ha s-au realizat abia proapc torul: de la pentru comerţ şi dezvoltare, precum şi ficării, Eduard Mczinccscu, adjunct al de astupat, să reparăm conducta de
te recoltele. Pentru ca aceste lucrări să 165 ba. un capat Ia altul In raionul 8rad tului raional de Victor loncscu, ministrul comerţului ministrului afacerilor externe, Mihail aer cald, să revizuim axul redactor
se desfăşoare în bune condiţium, condu­ Este necesar a sc impulsiona semă­ al raionului, la poa­ partid îşi arc meri­ exterior, Vasile Malinschi, preşedintele Petri, adjunct al ministrului comerţului de la rotirea furnalului $i su schim­
cerile unităţilor agricole şi specialiştii natul mai ales la culturile de sfeclă de lele şi pe dealurile tul rezervat. De re­ Băncii de Stat, Mircca Biji, director ge­ exterior, membri ai conducerii unor mi­ băm cablurile de la sclupurile de
urmăresc îndeaproape ritmul în rare ele zahăr şi furajeră, la mazăre, floarca- ce străjuiesc Lunca Crijului Alb, oa­ marcat este faptul că toţi membrii neral al Direcţiei Centrale de Statistică, nistere şi Camerei de Comerţ şi ai al­ încărcare. Nu trebuie scă/yjt din
sc executa cît şi calitatea lor. soarclui cic. Pentru ca lucrările de pre­ menii lucrau, lucrau de zor. biroului şi alţi activişti din aparatul ş'i Costin Murgcscu, membru corespon­ tor insticuţii centrale economice. vedere veriiicarea ciunşeită(ii cuu-
In ce priveşte acţiunea de pregătire gătire a terenului şi semănatul să se Din iniţiativa Comitetului raional comitetului raional, sfatul popular, dent al Academiei R P. Romînc, direc­ Delegaţia R.P. Romînc Ia lucrările perelor şi a gurilor de vini — le
a terenului pentru însămînţâri, rezulta­ desfăşoare în bune condiţium şî la un de partid, a fost organizată o acţiu­ U.T.M. şi consiliul local al sindica­ tor adjunct al Institutului de cercetări conferinţei de la Geneva este acum con­ spuse eh
te mai bune s-au obţinut în raionul înalt nivel agrotehnic sc cere o maî bună ne patriotică de mari proporţii. Ti­ telor au fost prezenţi în mijlocul ce­ ei*onomice, membri ai delegaţiei. dusă de Mircca Maliţa, adjunec al mi­ Se Iul de echipă Remus Lupu, lă­
Sebeş. Aici, pînâ la data de 12 aprililc. organizare a muncii în fiecare unitate neri şi vîrstnîci. colectivişti şi colec­ lor care au participat la muncă. nistrului afacerilor externe, locţiitor al cătuşii Cosheă Mircu, Nagy
s-au pregătit 31,9 la sută din cele 20 760 tiviste, oameni ai muncii de la Trus­ Tntclcgînd în modul cuvcr.it aceas­ La sosire, în Gara de Nord au fost şefului delegaţiei. Frnncisc şi Nulun lusccsin, upa-
ha. citc sini prevăzute a sc însâmînţa. agricola. Specialiştilor şi conducerilor de tul aurului şi din alte întreprinderi tă acţiune, organizaţiile de partid şi-avi prezenţi tovarăşii Gheorghe G.iston ducticrul Ion Popescu şi ceilalţi
De asemenea. în raionul Haţeg din cele unităţi le revine în acelaşi timp şi sar­ ale raionului, în număr de aproape dovedit rolul lor de mobilizator al Marin, vicepreşedinte al Consiliului de (Agerpres) luctători de fa întreţinere ascultau
12.28S ha. planificate a sc însâmînţa cina să urmărească respectarea cu stric­ 4.CC0, au participat la curăţarea pă­ maselor, iar acestea au răspuns cu en­ atenţi planul maistrului. Ţoale o-
s-au făcut lucrările de pregătirea terenu­ teţe a calităţii lucrărilor. şunilor şi fîncţelor naturale. tuziasm. Spun acest lucru faptele, re­ Al VII- concurs artistic pcraţiile amintite, cc sc încadrau
lui pe 28,7 la sută din suprafaţa amin­ Situaţia însămînţârilor pe campanie la Scopul acţiunii e lesne de înţeles ■. zultatele ; colectivistul sau inginerul la capitolul „reparaţii curente" pe
tita. Intr-un ritm nccorespunz.ător sc 12 aprilie (faţă de suprafeţele planifi- eliberarea acestor suprafeţe de mă­ agronom, muncitorul sau inginerul luna aprilie, trebuiau sd dureze cel
desfăşoară lucrările amintite în raioane­ răcini, tufişuri ctc., în vederea spori­ dimr-o întreprindere sau alta, tînărul al formaţiilor ele amatori mult 2*J de orc.
le llia şi Orâştie unde sarcina de plan rii producţiei de masă verde, necesa­ sau lînăra, toţi ccî prezenţi şî-au adus Convins că buna reuşită a acţiu­
s a realizat în proporţie de numai 15,2 ră furajării animalelor. Ţărani! mun­ contribuţia în realizarea unei sarcini nii depinde In marc măsură de or­
şi respectiv 15,4 la sută. In unităţile citori din raion au o bogată expe­ atîr de importante. ganizarea muncii, după enumerarea
agricole din aceste raioane este necesar rienţă în creşterea bovinelor şi ovi­ Acţiunea continuă pînă ce întrea­ celor ce urmau să se execute,
ca arît conducerile gospodăriilor colec­ nelor, îndeosebi. Au şi condiţii. Nu­ ga suprafaţă ocupată cu păşuni si fi­ întreceri 3 fazele raionale muislrul « reparhzul oamenii ţn
tive cît şi mecanizatorii să folosească mai păşunile şi fîncţclc naturale ocu­ neţe naturale va fi curăţată şi între­ luncţic de priceperea fiecăruia:
«lin plin toate utilajele pentru a recu­ pă 6S la sura dm snnrafata agrico'ă ţinută potrivit cerinţelor agrotehnice. Duminică s-au desfăşurat in con­ Zam, Cimpuri de Sus şi Gurasada. Fie­ — lupu, M /ren şi lascesin la ma­
pera râmîncrea în urmă. a raionului. In plus, ci au însămînţat, S. TOAN tinuare întrecerile artiştilor amatori care dintre căminele culturale a prezen­ şina de astupat şi la axul rcduclor;
Pregătirea terenului pe suprafeţe în­ in cadrul latelor raionale de concurs, tat în concurs formaţii diferite că gen: Popescu, l:t conductele de apă -,
tinse a permis să sc treacă cu forţe spo­ etu))u a ll-a. Redăm mai jos cilcva dansuri, cor, brigăzi artistice de agitaţie, Nagy şi cu mine Iu cuupctc cei­
rite la executarea semănatului. In acea­ aspecte de la acesle laic : taraf, ceea cc a dat întregului spectacol lalţi Iu schimbarea cablurilor..,
stă direcţie rezultate mai bune s-au ob­ A ctivitate rodnică Ceea cc a caractc- o nora de prospeţime. De asemenea, re­ Munca a început in dimineaţa
ţinut în raioanele Sebeş şi Haţeg. Aici t • rizat faza raională pertoriul formaţiilor a fost bine ales, zilei de 0 aprilie. După calculele
s au insăinînţat 15.3 şî respectiv 13,4 la Folosind timpul prielnic de lucru, co­ plantaţi cartofi pe 15 hectare. La rea­ ® ^5 de la Tciuş a fost «lovcdind o bună orientare din partea lăcutc, turnatul trebuiu să reintre
sută din suprafeţele prevăzute. Rămase lectiviştii din Pricaz. raionul Orâştie au lizarea lucrărilor «le arat, > discuit, gră- calitatea bună a ma­ instructorilor acestor formaţii. 7 ‘nînd In producţie a doua zi la aceeaşi
în urmă cu însămînţârilc sînt raioanele trecut cu forţe sporire la executarea lu­ pat şi semănat, o contribuţie de seamă jorităţii formaţiilor şi numărul marc de cont de scopul concursului şi de faptul oră. Trebuia numai. Lucrurile cu
Brad. oraşul regional Deva şi raionul crărilor de pregătire a terenului şi la şi-au adus-o mecanizatorii Nicolae Pc- artişti amatori (peste 700) participanţi că el este închinat celei de a XX-a ani­ luai Insă o aHă întorsătură.
llia. Despre semănatul mazării trebuie îniăminţărî. Pînă la 12 aprilie s-au pre­ trnţcscu. Traian Păran şi Constantin li această întrecere. Dintre cele cinci versări a eliberării patriei de sub jugul la chemarea organizaţiei de
sa arătăm că deşi epoca optimă a fost Peiruţcscu. formaţii corale — ale clubului C. 1;. R. f.vcist. s-2r fi cuvenit o niaî buna ale­ partid şi a comitetului sindicatului,
depăşită în raionul Brad s-au realizat gătit pentru însămînţăn 106 ha., din Tciuş, căminelor culturale din Stremţ, gere a repertoriului soliştilor vocali. comuniştii şi ceilalţi membri din c-
cele 297 prevăzute a se însâmînţa. Ca Tn vederea începerii semănatului la Mihalţ, Calda de Jos şi Obreja — meri­ chipa de întreţinere şi-au inzecil
Plantează cartofii urmare a acestui fapt s-a putut începe porumb pe fiecare tarla se fac sondaje tă a fi evidenţiate în niod deosebit cele .--------------------------- La concursul ce a elorlunle. Acţionind cu multă pri­
zilnice asupra temperaturii realizate in
^
dîn timp semănatul celor 20 h.V de sfe­ sol la adîncimca de încorporare a se­ ale căminului cultural din Mihalţ şi P e flre ş tî avut loc la Petreşti, cepere şi rapiditate, punind in prac­
raionul
Sebeş,
au
Tcrminînd însămînţârilc din prima total la G.A.S., sc folosesc numai car­ clă de zahăr, lucrare ce s-a şi executat pe minţelor. De asemenea, zilele acestea sc Obreja care, deşi noi, au reuşit să sc tică cunoştinţele acumulate la in­
epocă, lucrătorii din gospodăriile agrico­ tofi din soiurile productive Bintjc şi întreaga suprafaţa De asemenea, s-au impună printr-o înalta ţinută artistică. ■---------------------------participat formaţii a tervenţii asemănătoare precum şi
le «le stat din regiunea noastră lucrează Qcncbck. Pînă la 12 aprilie s-au plantat lucrează din plin la pregătirea terenului Echipele de dansuri au adus în scenă 10 cămine culturale : D.na, Pianul de pe cele căpătate la cursurile de ri­
acum de /.or !a plantarea cartofilor. Pen­ 276 hectare cu cartofi, din care la G.A.S mai semănat IC ha. cu sfeclă furajeră, destinat acestei culturi astfel ca semin­ piese dm folclorul local, dovedind o Jos, Strungari, Clinic, Cut, Câpîlna, dicarea calilicării ci au icuşit sa
tru obţinerea unor producţii sporite pe Alba 100 ha., la G.A S. Miercurea 53 10 ha. cu ovăz. 16 ha. cu mazăre, 25 ha. ţele de porumb să găsească un bun pat bună pregătire, în special cele ale cămi­ Săsciori, Sugag. Petreşti şi Pianul de Sus. reducă timpul de staţionare a lur-
cele 500 ha. prevăzute a sc planta în lu., la G.A S. Bîrcca Marc 66 ha cte. cu lucerna, 20 ha. cu trifoi şi au fost germinativ. nului cultural din Stremţ şi clubului Concursul a fost bogat în formaţii de naluhii nr. 5 ăc la 21 orc ta numai
C.F.R. dm Tciuş. La un nivel corespun­ toate genurile. Un repertoriu bine ales, 13 orc.
zător s-a comportat şi echipa de dan­ interpretat la un nivel artistic mai înalt, .. Miezul nopţii. Hotarul dintre 0
suri din Oicjdea. au avut formaţiile corale din Sâsciori şl şi 10 aprilie 1061. Turnatul 6 este
Căminul cultural din Intregalde. îna- Pianul de Jos. De asemenea, cele 5 bri­ supravegheat cu multă atenţie de
D um inică pe ogoarele regiunii fara formaţiei de fluieraşi, a prezentat găzi artistice de agitaţie au avut texte către maistrul lurnalist Vasile Cn-
în concurs o brigadă artistică de agita­
şan. Membrii schimbului de noapte
ţie care, prin concepţia regională, prin cu un conţinut de idei bogar, legat de au pregătit cele necesare pentru
tema abordată, prin interpretare, a reu­ viaţa şi munca colectiviştilor dm fiecare descărcarea primei şarje (lupa re­
şit să cîştigc aprecierea publicului spec­ sat. Cu unele observaţii privind exten­ paraţia curentă executaij, cu ci-
tator şi a juriului. siunea textului, brigada din Petreşti a tevu ore Inamic.
Ziua de duminică, a lost o ?i fnsoiită, Itumaasu, de Concursul care a fost cea mai apreciata. De un frumos Pentru schimbul aliat pC ptalior-
O activitate intensă s-a desfăşurat în această zi pe ogoarele G.A.S. din Alba. Aici. în timp fî..,..* - i avut loc la centrul
adevărată primă vani. In aceasta zi, pe ogoarele regiunii ce pe o tarla 4 tractoare executau arături, alte 4 tractoare lucrau la însămînţat. Pe unele tarlale u u r a s a d a Gurasada, raionul succes s-a bucurat formaţia de fluieraşi nia lurnulului, ca şi pentru echipa
(le Întreţinere, aceasta şar/a ela­
s-a lucrat intens la pregătirea terenului, la Inl rcţrncrca se «i î seu io, iar în alea parte sc pregătea icivnul în vederea plantării cartofihir. llia, a întrunit ar­ din Şugag, care s-a prezentat de daca borată î/i miez de noapte arc o
La capătul tarlalei unde sc însâmînţa mazăre furajeră l-am întîlmt pe tov.ing. Cornel Haţe-
culturilor de toamnă, la arat şi jnsăminţări, h curăţatul gan, directorul gospodăriei de stat. Am profitat de acest prilej şi i-am adresat cîrcva întrebări: tiştii amatori aparţinînd a cinci cămi­ aceasta într-o formă nouă şî formaţia semmlicaţic deosebită La marchea­
păşunilor şi linelelar. — Vreţi să ne spuneţi cum staţi cu lucrările din această campanie ? ne culturale : Almaş-Sclişte, Tătarăşti, de dansuri din Sâsciori. ză cea de-a 1.300-a tonă de lonfă
elaborată peste prevederile planu­
Mecanizatorii din S.M.T., muncitorii din G.4 .S. şi co­ însămînţârilc din epoca l-a le-am terminat. S-au însămînţat cu lucerna incultura pură 104 lui de producţie in prima decada a
hectare, care va fi irigată, 159 hectare cu orz, s-au plantat 100 ha cu cartofi şi s-au însămînţat
lectiviştii, dornici de a termina cît m:ii repede lucră­ circa 75 hectare cu trifoi în cultură ascunsă. lunii aprilie a c.
rile agricole dm aciuata campanie au loiosil din plin — Ce lucrări s-au făcut astăzi pe ogoarele gospodăriei dumnevoastrH ? — Spaigecc.
— Lucrînd cu toate tractoarele şi maşinile de care dispune gospodăria, astăzi s au atac 12 încleştaţi In haiulia cu gigantul,
această ii bună de lucru. Lucii ml cti hărnicie ci au
hectare iar 32 hectare au fost însămînţatc cu mazăre furajeră, alte 20 hectare s-au însămînţat cu furna/iştil deschid drum rlurilnr
reuşit să execute pe supralcfe f/i/insc un mure număr trifoi în cultură ascunsă. Au mai fost discuite 10 hectare, iar pe alte 10 hectare s-au f.»cut bi- incandescente de metal. Unii lăr­
de luciuri la ordinea zilei. Jn loloreporlajul de laţă pre­ loanc pentru plantatul cartofilor. gesc cu cotigile onliciul prin care
In clişeul alăturat tractoristul Strcj’a Cornel şi elevul practicant Rohrsilorfcr Martin, se scurrie tonta şi •/gura topite.
zentăm cîleva aspecte din munca ce s-a dcslâşurat du­
lucrînd la însămînţatul mazărci furajere. ARii îndepărtează de pe rine crusta
minică pe ogoarele regiunii noaslre. de zgură cc vrea să blocheze ca­
nalii'.. Metalul topit, steluţele cc
sc desprind jucăuşe luminează
feeric întreaga platformă, piuă /os
la crtchila In cure se revarsă, răz­
bunător parca, şuvoiul de loc.
A. D A N li <

c o j n i c r e î î

Preşedintele şi contabilul G.A.C,
din Şpring, raionul Sebeş nu n-
cordâ accnţic cuvenită folosim
judicioase a fondurilor băneşti.
Ei au încheiat contract cu im
,,meseriaş" pentru confecţionarea
a cea. 100 bucăţi sfrcdclc şi cî-
teva cuţite pentru rindele, deşi
acestea nu sînt necesare în ase­
menea cantităţii. Valoarea aces­
tor seule sc ridică la 2.700 Ici.
De acum G.A.C, din Spring s a
,,asigurat" cu sfrcdclc pcncru cîţi-
La G.A.C. dm Hăjdat, oraşul regional Hunedoara, tractoristul Jarcu Enc, de la S M.T. Haţeg, va zeci de ani (? I).
lucrează la discuitul unei tarlale caro urmează a se însâmînţa cu porumb.

Inginera Mari.i Bac iu şi brigadierul de cîmp Avram Marcu, de la brigada a II-a din G.A.C.
Tnrdaş. raionul Orâştie, erau pe teren. Controlau calitatea semănăturii făcute de tractoristul Ci-
bian Dotu. Ei nc-au informai ca la G.A.C. Turdaş s-a însămînţat în livada, pe o suprafaţă de
10 hectare, mazăre furajeră în amestec cu ovăz, s-au curăţat 11 hectare de păşune şi s-a plantat
aproape un hectar cu cartofi.
In clişeu : tractoristul Cibîun Doru.cxecutînd grâpatul după ce terminase insăminţatul mazării
şi ovăzului printre pomii din livada gospodăriei.

Tractoriştii Beju Petru, Bîja Maxim şi elevii practicanţi
de la şcoala de mecanici agricoli din Alba Iulia, Stan Io.in In a n u l vrn l a m u z e u l g o s­
şi Hurduban Nicolae, ară de zor (aşa cum se vede din In gospodăria noastră — ne-a spus vov. ing Dumitru Ifrim, de la G.A.C p o d ă r ie i :
clişeul de mai sus) pe ogoarele G.A.C. Şibot, raionul Oraş* Bretea Strei, raionul Haţeg — sc fac istazi lucrări de întreţinere a culturilor. — Erou necesare ui ii de multe
S-au grăpnt în total 30 de hectare cu p,rîu de coamnâ. shcuele 1
tie. Ei au arat în ziua respectivă o tarla de 14 hectart care In clişeu : tractoristul Andrei Elorca, de la S.M.T. Haţeg, lucrînd la grâ­
va fi plantată cu cartofi. patul griului. (Texl ş! loto N. DADIU, S. TRUŢĂ) — iVu, da: preşedinţie şi conta­
bilul >ie pr. alunei nu iolnecau cu chib­
zuinţă Jonduri.'e băneşti.