Page 46 - 1964-04
P. 46
Pag. 3
Drumul socialismului
Nr. 2891
Consfătuire cu consumatorii din oraşul Cugir ipe s c u r t d e Sta.
Grijă deosebită pentru sănătatea ■mrerraiunoii c o r e s p o n d e n t *
0 deservire exemplară a cetăţenilor P.T T.R , oficiul Deva, se desfăşoară o
cadrul Direcţiei
• In
regionale
oamenilor muncii soluţic foto, clişee „ISOPAN” ctc. susţinută muncă pentru îndeplinirea
sarcinilor de plan. Printre cei mai har
Plin reţeaua comercială, în anul 1963
Zilele trecute, în oraşul Cugir a avut
loc o consfătuire organizată din iniţia au fost desfăcute populaţiei din oraşul La depozitul de materiale electri nici lucrători de aici se numără tov.
La sesiunea XHI-a a Sfatului popu cinări ancidiftcricc, iar pentru preveni cătorii de întreprinderi şi instituţii au tiva comitetului executiv al sfatului Cugir mărfuri alimentare de 2,1 ori ce din Deva deşi erau asemenea măr Ileana Muntean, telefonistă, Maria Mai
lar regional s a pus în discuţie o pro rea paraliziei infantile, au fost făcute datoria să-şi intensifice eforturile. Este popular al oraşului cu participarea per mai multe dccît în 1959. furi nu au fost dirijate şi spic magazi eu, Maria Fulea şi Patriciu Pctrcscu,
blemă deosebit de importantă : preocu 370.000 vaccinări antipoliomieliticc. necesar, aşa după cum a reieşit din lu sonalului din unităţile comerciale şi coo In ultimul timp, ca urmare a uncî nele din Cugir Acelaşi luciu se întîm- telcgrafişti, loan Pupa şi Nicolac Câ
parea pentru continua îmbunătăţire a Deputaţii şi invitaţii prezenţi la sesi crările sesiunii, să se acorde atenţie mai peratiste, comisiile de control obştesc şi preocupări mai susţinute din partea res plă şi cu ruksacunlc de excursie care tor, factori poştali Pentru munca de
stării de sănătate a oamenilor muncii une au făcut o analiză profundă şi a de marc dezvoltării reţelei de ocrotire a să a numeroşi consumatori. La consfătuire ponsabililor de unităţi, s-a reuşit ca în loc să fie trimise magazinului Foto- pusă în anul trecut, cînd tot timpul
din regiunea noastră. Raportul Ia aceas ficienţelor care se mai manifestă în do nătăţii prin construcţia de noi unităţi au mai participat deputaţi ai sfatului majoritatea magazinelor să fie aprovi sport, au fost repartizate. în cantităţi s-au menţinut evidenţiaţi, ci an primit
tă sesiune a fost prezentat de tov. Cor meniul ocrotirii sănătăţii oamenilor sanitare, îmbunătăţirea condiţiilor în popular, conducerile O.CL. Alimenta zionate la timp şi cu mărfuri de cali insuficiente magazinului Fcro-Metal.
nel Stoica, vicepreşedinte al Comitetu muncit. Astfel, după cum s-a arătat, cele existente. De asemenea trebuie spo ra Deva, O C I- Produse industriale tate. Lucrătorii din comerţ şi coopera Un ale neajuns ie ieşi c în consfătuire inşi '.na de „Fruntaş în întrecerea socia
lui executiv al Sfatului popular regio mai sînt încă multe lucruri de făcut în rită preocuparea pentru ridicarea cali Deva, T A P L. Deva şi delegaţii secţiei ţia meşteşugărească se străduiesc zi de constă în aceea că unele mărfuri co listă".
nal. iar coraportul comisiei permanente domeniul prevenirii îmbolnăvirilor pro ficării profesionale a cadrelor medico- comerciale a Sfatului popular raional zi să asigure o bună deservire. Ca ur mandate în lunile decembrie şi ianua GH. DUŞA — corespondent
de sănătate a fost prezentat de tov. de fesionale şi accidentelor de muncă. Nu sanitare. In felul acesta ele vor acorda Orăştic. Subiectul consfătuirii: „lluna mare, unui număr de 18 salariaţi din rie ca: lume îmblănite pentru femei şi
putat Gh Mocanu. Pe marginea rapor s-a imprimat încă în toate întreprinde o asistenţă medicală mar competentă, deservire a consumatorilor". unităţile O.C L. li s-au luminat insigna bărbaţi, căciuli, pantaloni pană, au fust • Organizaţiile de Cruce roşie din
tului <i a coraportului s-au purtat dis rile răspunderea conducătorilor faţa de iar grija faţă de pacienţi va fi mai bună. Pe marginea informării prezentate de de „Fruntaş în întrecerea socialistă". trimise abia la jumătatea lunii martie oraşul Simcria desfăşoară o susţinută
cuţii. Sfaturile populare vor trebui ca prin Comitetul executiv al Sfatului popular Printre aceştia pot fi amintiţi tov. Măr cînd ele nu mai erau solicitate de cum munca pentru atragerea de noi donatori
Din lucrările sesiunii a reieşit că da secţiile de sănătate şi prevederi sociale Cugir, numeroşi vorbitori au scos în ginean Augustin, Clocea Eugenia, Tăn- părători. de sînge. (n urma unei asemenea acţiu
torită măsurilor luate de partidul şi Pe marginea lucrărilor să se ocupe mai mult de problemele evidenţă rezultatele bune obţinute de dău Paraschiva, Zaharia Toina, David Alte mărfuri cum sînt pardesic băr ni, care s-a întreprins zilele trecute,
statul nostru au fose create condiţii op sesiunii Sfatului popular asistenţei medicale în centrele munci lucrătorii din comerţ şi cooperaţie în llie, Radu Măria, Cbiriţoiu Maria şi al au fost atraşi încă 61 donatori din
time de asistenţă medicală, s-a dezvol toreşti şi să ia toate măsurile pentru îm deservirea populaţiei In acelaşi timp ţii. Bine au muncit şi cooperatorii meş băteştii arc 296.06, burlane pentru rîndul salariaţilor din întreprinderi.
tat reţeaua de instituţii şi unităţi sani regional bunătăţirea condiţiilor de igienă în ci au sublimat şi deficienţele ce se maî teşugari Păcurar Vaier, Dismacck Ru- sobe, băuturi spirtoase şi naturale în P. URDEA — corespondent
tare dotate cu utilaje şi.aparate medi scopul asanării factorilor de mediu care manifestă încă în acest domeniu. lata dolf, Gnţoiu Constantin, Crăciun A- sticle de 1/4 şi 1/2 litru, hîrtic de scris,
cale modeme şi s-a mărit numărul ca pot produce îmbolnăviri. Medicilor le cîtcva aspecte reieşite cu ocazia acestei dam, Sewartz Bclla, Rastel Maria şi caiete matematică tip 2 şi altele, deşi • In Întreprinderea de gospodărire
drelor sanitare. Prin introducerea gra problemele protecţiei muncii, a apără revine o marc răspundere în eliberarea consfătuiri. căutate de cetăţenii oraşului Cugir, nu orăşenească Orăştic* lucrează mulţi to
tuităţii asistenţei medicale a populaţiei rii sănătăţii oamenilor. Deşi majoritatea certificatelor de boală ca şi în efectua Corespunzător cu creşterea venituri alţii. se găsesc în magazine. Lipsesc de ase varăşi cu care întreg colectivul se mîn-
şi crearea condiţiilor deosebite în acest sfaturilor populare raionale, orăşeneşti rea examenului medical la angajare. lor populaţiei, a puterii ele cumpărare, Cu toate rezultatele bune obţinute, în menea diafilmc şv cărţi de poveşti pen dreşte. Printre aceştia se numără tov.
domeniu, s-a reuşit ca mortalitatea ge şi comunale analizează periodic diferite Aceasta, deoarece s-a observat că unii an de an s-a mărit volumul desfaceri sectorul comercial din Cugir mai există tru copil ere. Gh. Suciţi, mecanic auto, Vasilc Mîi-
nerală. mortalitatea infantilă şi maten- medici eliberează cu uşurinţă certifica lor, s a îmbunătăţic calitatea produse deficienţe. Se simte încă lipsa unui spa Cu toate masurile luate de conduce
nă. morbiditatea prin malarie, poliomi aspecte ale stării de sănătate a populaţiei, te de boală, iar examenul medical Ia lor şi s-a pus la dispoziţia populaţiei ţiu comercial corespunzător nevoilor ac rile organizaţiilor comerciale mai sînt reşan, tîmplar, losif Stroia, zugrav, Va
există unele cazuri cînd acestor proble
elită, difterie etc. să fie în continuă scă angajare se face uneori superficial Este un sortiment bogat de mărfuri caic sa tuale. In noua colonie spre exemplu cazuri de favoritism în deservirea unor silc Ghişc, şofer şi mulţi alţii. Ei îşi de
dere. In prezent funcţionează în regiune me nu Ii se acordă atenţia cuvenită, de datoria fiecărui cadru medical, a fie tisface, în tot mai marc măsură gustul există doar un magazin alimentar, un cumpărători, atitudine necuviincioasă păşesc cu regularitate sarcinile de plan
22 spitale cu peste -4700 paturi, 22 po fiind considerare ca de specialitate. Nu cărui sfat popular, conducător de între şi nevoile consumatorilor. In ultimii ani, centru de carne, un centru de pîine şi a vînzătorilor faţă de cumpărători şi lunare.
liclinici. 3 servicii medico-sanirare de în mai aşa se explică de ce în unele co prindere ere. să manifeste mai multă în oraşul Cugir au fost construite ud un magazin de textile. Numărul aces invers. Acest lucru a fose criticac cu T. LÂZARLSCU — corespondent
treprindere, 100 circumscripţii sanitare mune ca Rîu Alb, Şoimuş, Ohaba, Cîr- preocupare pentru problemele de sănă magazin alimentar cu centre de pîinc tor unităţi este cu totul insuficient. Se tărie de participanţii la consfătuire şi
cu R0 puncte sanitare rurale şi 61 punc jiţi şi altele, comitetele executive ale tate. şi carne, un magazin textil în noua co impune ca organele competente să spri el va trebui să sica pe viitor în aten « In brigada a If-a a G.A C. Sîntan-
te sanitare de întreprindere. Unităţile sfaturilor populare respective nu se ocu Sesiunea Sfatului popular regional a lonie muncitoreasca şi un modern com jine comitetul executiv în obţinerea ţia tuturor lucrătorilor din comerţ şi drei, lucrează şi colectivistele Viorica
sanitare sînt deservite de 791 medici, pă de rezolvarea unor probleme ca asi adoptat o hotărîrc caic cuprinde obiec plex cooperatist cu 9 secţii, care împre avizelor la proiectul noului complex co cooperaţie. Visirin şi Cornelia Crişan. Ele sînt
157 farmacişti, şi peste 2.000 cadre me gurarea spaţiilor corespunzătoare pentru tive concrete ce urmează a fi puse în ună cu vechile vaduri comerciale con- mercial. Neajunsul amintit nu justifică In cadrul discuţiilor purtate a reie întotdeauna în fruntea acţiunilor şi
dii, cărora li s-au creat condiţii bune dispensare, sprijinirea acţiunilor sanitare tribnîc la aprovizionarea populaţiei cu faptul că prezentarea mărfurilor în şit faptul că nu întotdeauna propunerile participă cu regularitate la lucrările a-
de muncă şi de trai. ctc. In unele unităţi de alimentaţie pu aplicare în vederea îmbunătăţirii conti mărfuri aliniciitar-industrialc în canti magazine şi vitrine se face în unele ca făcute de comisiile de control obştesc gricolc din campania de primăvară.
Pentru deservirea populaţiei cu me blică din Deva, Hunedoara, Valea Jiu nue a stării de sănătate a populaţiei. tăţi suficiente şi la executarea unor lu zuri la un nivel necorespunzător. au fost însuşite de conducerile organi S. MAGURF.ANU — corespondentă
dicamente. în regiunea noastră funcţio lui, lirad ccc. curăţenia lasă de dorit, V. ALBU crări către populaţie. De asemenea, scoica de igienă a unor zaţiilor comerciale iar unele comisii de
nează 53 farmacii şi 2-49 puncte farma iar o parte din alimente sînt transpor unităţi şi utilaje comerciale precum şi control obştesc nu şi-au făcut datoria • De cîtva timp, pe pieptul medicu
ceutice încadrate cu personal mediu. tate în mod necorespunzător. De ase a unor lucrători lasă de dorit. Labora în mod conştiincios. lui radiolog loan Bâicscu, al sorcî şefă
Transportul de urgenţă al bolnavilor menea acţiunile cducativ-sanitarc de Activitatea cultural-educa torul cofetăriei dm cadrul T A P.L. este Participanţii la discuţii au făcut unele Flonca Moldovan şi al sanitarului D i-
este asigurat prin staţiile de salvare, do proporţii mai mari, au fost organizate necoi espunzător dm punct de vedere propuneri valoroase. Astfel, s-n propus mitru Florca, străluceşte insigna de
tate cu autosanitare care în prezent de doar cu ocazia diferitelor campanii. Pe igienic, ceea ce a determinat organele ca toate comisiile de control obştesc „Fruntaş în întrecerea socialistă" pe
păşesc cifra de 100 pe regiune. De ase lîngă majoritatea cadrelor sanitare care I n s p s '§ f i & M i 9 sanitare să ia unele măsuri. de pe lîngă comitetele sir.Jicalc să fie anul 1963. Aceasta este o preţuire a
menea regiunea este deservită de o sta se achită cu cinste de sarcinile pe care mobilizate Ia efectuarea controalelor în muncii plină de grijă şi conştiinciozi
ţie Aviasan dotată cu 7 avioane care Necorcspunzătoarc este şi starea de unităţile comerciale şi ale cooperaţiei, tate ce o desfăşoară în cadrul spitalu
asigură transportul rapid al bolnavilor le au mai există, cc i drept puţini Ia sectos-taloi xocsteUBme curăţenie la centrul de pîinc din colo iar conducerile O.CL. Alimentara şi lui unificat din oraşul Călan
număr, medici şi personal mediu sanitar,
la dmicilc universitare cit şi distribui caic nu au o comportare demnă faţă nie, la bufetul din halta Cugir, la fri ALEX. TUZA — corespondent
rea prin paraşutare în locurile greu ac Gospodăria noastră colectivă dispune fara conferinţelor, au fose organizate zeria din colonie etc. O C. L. Produse industriale Deva sâ
cesibile a materialelor sanitare de urgen de pacienţi, nu depun eforturi şi pasiu de un sector zootehnic în continuă jurnale vorbite şi seri de calcul ca : Numeroşi vorbitori printre caic şi numească un merceolog din cadrul ser © Comisia de femei din satul Să'.i-
ţă. Prin grija organelor de partid şi a ne în tratarea bolnavilor. creştere. In prezent avem aproape 600 „Despre unele acte normative în legă rov. Puiu Oprea, membru al unei co viciului comercial caic să se preocupe leşti — Deva, a mobilizat un mare nu
sfaturilor populare. în ultimii ani au Deputaţii şi invitaţii la sesiune au capete bovine, peste 850 ovine, HI por tură cu ţinerea evidenţei tineretului misii de control obştesc, au sesizat că de aprovizionarea cu mărfuri a oraşului măr de tovarăşe la activităţile cultural-
fost construite 12 dispensare de circum scos în evidenţă şi alte deficienţe. Tov. cine şi aproape 1.000 de pisări. Consi bovin sub un an", „Retribuţia muncii aprovizionarea cu mărfuri alimentare şi Cugir. S-a propus de asemenea ca ma cducativc de la căminul cultural. Unele
scripţii rurale, 5 casc de naşteri, o poli Mihai Rappcl din Roşia de Secaş, raio liul de conducere al gospodăriei agri în sectorul zootehnie" şi altele. industriale este încă ncsatisfăcătoorc da gazinul tcxril 2 „Modern" din colonie
clinică de întreprindere la Cugir şi mul nul Sebeş, arăta că Ia Ungurci lipsesc cole colective acordă o importanţă deo Colectivul bibliotecii comunale a or torită faptului că depozitele regionale sa fie aprovizionat cu un bogat sorti dm ele fac parte din formaţiile artis
te altele. In prezent este în construcţie medicamente de strictă necesitate, tov. sebită dezvoltării permanente a acestui ganizat prezentarea cărţilor „Ce trebuie din Petroşani şî Deva trimit cu întîr- ment de mărfuri etc. tice de amatori de aici. Printre cele
unul din cele mai mari complexe spita Mihăilă Zorica, spunea că reţeaua sani zicrc la Cugîr mărfurile comanda- LEURZEANU GHEORGHE mai active sînt tov. Ileana Pădurcanu,
liceşti din ţara, spitalul cu 700 paturi tară din Ghclar şi Căi an lasă de dorit, sector. Aici au fost repartizaţi să lu sa ştim despre creşterea ovinelor", re» sau uneori nu le trimit de- vicepreşedinte al Comitetului Dorina Rotea, Letiţia Lădar şi multe
dm Hunedoara Numai în anul 1963 au dr. loan Pralea arăta că la Orăştic lip creze colectivişti cu experienţă în creş „Cum am obţinut 4.200 litri lapte pe loc. Din magazine lipsesc de mul- executiv al Sfatului popular oraş altele.
fost alocate din bugetul Sfatului popu seşte un medie pediatru etc. In cuvîn- terea animalelor, oameni care au dra cap de vacă furajată", „Căile de sporire ta vreme lu reia foto 6x9 şi 9x16, Cugir M. SILVIANA — corespondent
lar regional pentru cheltuieli sanitare tul său tov. Etelka Nagy după ce a scos goste faţă de animale şi care s-au do a producţiei de lapte", „Creşterea ti
fonduri în valoare de 1*46.000 000 lei. în evidenţă rezultatele dobîndite în vedit interesaţi în dezvoltarea sectoru neretului porcin ctc. A organizat, de • Membrii cooperativei meşteşugă
Aceste măsuri ca şi altele au dus Ia ocrotirea sănătăţii populaţiei, a arătat lui zootehnic, asemenea, cu lucrătorii din sectorul M & i mulS c u 45 lo n e reşti „Retezatul" din Haţeg au rapor
continua îmbunătăţire a stării de sănă că dotarea posturilor şi grupelor sani Pentru a, venî în sprijinul colectiviş zootehnie o consfătuire pe tema „Im Colectivul de muncă de la E.M. Pe- Tinerii şi-au adtîs şi ci o marc con tat îndeplinirea sarcinilor de plan pe
tate a populaţiei din regiunea noastră. tare din GAS. şi G.A.C. este încă ne- tilor din accsc sector economic al gos portanţa creşterii numărului de anima triln, a predat în primul trimestru al primul trimestru al anului cu 4 -zile
f> mare contribuţie la înfăptuirea lor corcspunzătoai c. podăriei agricole colective, în perioada le la suta de hectare", cu care prilej anului, mai mult cu 45 tone fier vecin tribuţie, fiind în fruntea tuturor mun mai devreme. Cele mai bune realizări
cilor patriotice.
ft-au adus-o organizaţiile de masă şi în ■ Pentru continua îmbunătăţire a stării lunilor de Iarnă au fost organizate o colectiviştii Iada loan, Babeş Lăscuţ, peste prevederile planului. In această D. fONASCU le-au obţinut colectivele secţiilor con
mod deosebit Crucea roşie. Astfel, nu scamă de acţiuni cultural-cducativc me Prejban Avram şî alţii au discutat des acţiune s-au evidenţiat sectoarele (, IV, tehnician fecţii bărbaţi şi femei, blănărie, boian-
mai în anul 1963 au fost efectuate peste de sănătate a populaţiei, sfaturile popu nite să contribuie Ia ridicarea nivelu pic dezvoltarea sectorului zootehnie V, VU şi comisia de femei din cadrul (din colectivul subredacţici gcric şi altele.
15 000 vaccinări şi peste 57.000 rcvac- lare, deputaţii, cadrele medicale, condu din gospodăria noastră, despre modul
lui de cunoştinţe profesionale ale aces exploatării. voluntare de la Petrila) N. SBUCHEA — corespondent
tora, să-i stimuleze în activitatea lor. cum se face furajarea şi îngrijirea ani
Astfel, la căminul cultural, la biblio malelor în vederea obţinerii unor pro
tecă, la sediul G.A C. au avut loc ex ducţii sporite de carne şi lapte.
puneri pe tente zootehnice ca „Furaja In repertoriul formaţiilor artistice Lu crări de gospodărire
rea'.animalelor în perioada de iarnă’*, — teatru şi brigada artistică de agi
9 2 „Creşterea oilor cvi lînă fină şi seini- taţie — au fost incluse piese şi aspecte şi înfrum useţare a oraşelor şi satelor
fină", „Creşterea tineretului fentei din care să reliefeze probleme din secto
prăsila proprie* şi altele. Un merit al rul zootehnic. Formaţia de teatru a Iu oraşele şi sutele regiunii noastre ACŢIUNI INTERESANTE Şl LA DAIA popular comunal De curînd spre
colectivului de conferenţiari dm co prezentat, fie pe scena căminului cul cetăţenii, mobilizaţi de deputaţi, parti In urma adunăm populare care a avut exemplu, ci au io;; prezenţi la ac
muna noastră este acela că fiecare con tural, fie în cadrul schimburilor de ex cipă în număr marc la acţiunile patrio loc cu locuitorii comunei Daia, unde ţiunea de procurare a materialului nece
ferinţă expusa în faţa lucrătorilor dm perienţă în satele din iur — Dcmsuş, tice tic gospodărire şi înfrumuseţare. s-au stabilit măsurile cc trebuie luate sar construcţiei căminului cultural din
sectorul zootehnic este actualizată cu Reia, Cîrncşti — piesa de teatru „Zme- Despic rezultatele obţinute piuă acum pentru înfrumuseţarea comunei, comi localitate unde au transportat 25 ni e.
date, fapte şi oameni din gospodărie. oaicclc*1. In textele brigăzilor artistice în această direcţie au scris ziarului mai tetul executiv al sfatului popular comu nisip.
In conferinţele expuse au fost popu de agitaţie : „Aspecte din satul nostru" mulţi corespondenţi printre care şi to nal a ticcut la organizarea acţiunilor de De asemenea, au participat la amena
larizaţi îngrijitorii de animale Staninti- şi „Bucurii de viaţă nouă" au fost popu varăşii Remus Iliasă, Petru Găină, loan muncă patriotică, fn primul rînd s-a în jarea unui parc în faţa sediului sfatului
rcscu loan, Tămăsiloni Izidor, Heljoiti larizaţi îngrijitorii-mulgătoi i fruntaşi, Crişan, Dumitru Lomnăşan, loan Fili- ceput alinierea străzilor şi desfundatul popular cfcccuînd 250 orc de muncă pa
Aurora şi alţii. Tovarăşul Sjanîmirescu colectiviştii care lucrează la ferma de pcsc, loan Tăutu, Grigorc Goanţă, Emil şanţurilor atît în comună cît şi în afa triotică şi la curăţarea a 100 ha păşune
loan, îngrijitor-miilgător, avînd o gru porci şî de păsări. Ia incubatoare ctc. Tctilcanu şi alţii. ra comunei, repararea podeţelor şi a La aceste acţiuni s-au evidenţiat ti
pă de 12 vaci, priittr-o furajare ra Au fost popularizare metodele lor de lata cîtcva din aspectele relatate în podurilor ctc. Totodată, se lucrează in nerii Patrîchic Notca, Vasilc Datcu,
ţională şi prîntr-o îngrijire atentă* a ani muncă şi rezultatele obţinute. scrisorile trimise redacţiei. tens la terminarea sălii de joc a tinere Vasilc David, Lucreţia Nctea, Mihai
tului care va fi dată în folosinţă pînă
malelor, a realizat cea mai marc pro In viitor ne vom îndrepta şi mai la 1 mai a.c, Ropelt şi alţii.
ducţie de lapte pe cap de vacă furaja nude eforturile pentru a le oferi colec I.A IMPRAŞT1EREA BALASTULUI
tă. De asemenea, tov. Heljoiti Aurora, tiviştilor care lucrează în sectorul -zoo INTR-UN CARTIER DIN PETRILA PRIMELE LUCRĂRI
avînd în primire 100 de porci pentru tehnic, acţiuni culturale atractive, cu Pentru repararea străzii Căstăului Folosind zilele cînd în cîmp nu se
îngrăşat, le-a dat o bună îngrijire, lit un conţinut legat de preocupările lor dm Orăştic, prin grija comitetului exe De curînd, în cartierul 7 Noiembrie pot executa lucrări, comitetul executiv
felul acesta, gospodăria colectivă a ob şi care să vină în sprijinul ridicării ni cutiv al sfatului popular, s-au transpor din Petrila au început acţiunile de în al Sfatului popular comunal Vinţul de
ţinut uit însemnat venit bănesc, prin velului lor profesional Acest lucru va tat 50 tone balast. La îniprăşticrea aces frumuseţare. Mobilizaţi de comitetele de Jos, raionul Alba, a îndrumat deputaţii
livrarea lor în contul contractului. Me contribui, desigur, la dezvoltarea sec tuia pe stradă au fost mobilizaţi cetă blocuri toţi locatarii au participat la cu şi comitetele de cetăţeni pe circums
todele de ntuncă folosite de aceşti co torului zootehnic, la întărirea econo- ţenii din circumscripţia nr. 16, care au răţarea rondounlor şi a terenurilor unde cripţii sa organizeze acţiuni de munca
lectivişti, experienţa lor au fose popu mico-organizatoiică a gospodăriei noas efectuat 632 orc de muncă patriotică. peste puţin timp se vor planta şi se patriotică în vederea înfrumuseţării şi
larizate de către căminul cultural în tre colective. măna flori de diferite specii. In fruntea gospodăririi satelor. Zilele trecute pe
Strungarul Gheorghe Brctcanu este unul dintre fruntaşii secţiei a IlI-a me rîndul celorlalţi colectivişti, constituind DRAGHIN BÂIUŢ Trintre cei care s-au evidenţiat se nu acţiunii au fost preşedinţii comitetelor străzile comunei Vinţul de Jos s-au să
canică de la Atelierele R.M.R. Simcria. Organîzîndu-şi bine numea, el îşi de secretar al Comitetului executiv mără cetăţenii Alexandru Picu, Traian de bloc Bulzan Yerente, Elena Alcxan- pat gropi şi s-au plantat în faţa caselor
păşeşte cu regularitate planul cu 10— 15 procente şi execută numai lucrări de un stimulent în munca lor. al Sfatului popular comunal Bogdan, Lconiin Baroni, Samoilă Totoi drcscu, Maria Gaia, şi locatarii Paraschi peste 160 arbori ornamentali.
bună calitate. In cadrul căntinului cultural, în a- Toteşti, raionul Haţeg şi alţii. va Ionaş, Reghina Oros, Vasilc Naghi, Tot in aceste zile de primăvară, cu
Zîna Simu şi alţii.
contribuţia cetăţenilor s-au curăţat pes
te 300 ni. de şanţuri şi s-au reparat două
CONTRIBUŢIA TINERETULUI podeţe.
Pe şantierele dilat Valea Jiu lu i slaba organizare a muncii. Pentru ca ca Tinerii din G. A. C. Păuca, raionul Primele lucrări au scos în evidenţă şi
să se îmbunătăţească, conducerile celor
La slîrşilul anului 1963, con două grupuri din Petroşani şi Lupeni Sebeş, participă cu entuziasm la toate primii evidenţiaţi în acţiunile de munca
structorii din cadrul T.R.C.H. (directori ing. V. Badea şi ing, N. Bc- acţiunile de muncă patriotică organiza patriotica, Printre ci se numără depu
au oblinut un rezultat Inimos: ritmaşi de execuţie trebuie accelerat loiu) vor trebui sa îndrume conducerile taţii Reju Deneş, Gligor Andonc, Ma
au construit şi dai in folosinţă şantierelor pentru întocmirea proiecte te de comitetul executiv al sfatului ria Băcilă şi loan Apolzan.
2.656 apartamente, cu mult pes lor de organizare şi să urmărească fe
te sarcina planificaţi La înce le existente la începutul anului (asigu sesc astfel de planuri. La şantiere însă acestea se aduc pe şanticic dar căile dt lul cum prevederile acestora vor prinde
pu Iul acestui an Insă, ci qu în rarea de proiecte, amplasamente elibe nu. La Petroşani, planul M.T.O. este rulare nu sînt pregătite. De aceea ele viaţă în timp cît maî scurt. La nivel
ceput activitatea in mod nesa- rate, materiale, utilaje cte.) situaţia do complet, bine documentat, dar din pă stau ncfolositc o perioadă de timp. de grup vor trebui reactualizare proiec
lisfăcător. Principala cauză con vedeşte că pe şantierele amintite nu s-a cate circa zece din măsurile preconizate, Faptul că macaralele din Valea Jiu tele de organizare, în funcţie de noile
stă In laptut că nu şi-au asipu- desfăşurat o activitate susţinută. Cau au rămas ncapiicatc. Printre acestea se lui nu sînt dotate cu bene şi dispozitive modificări caic au intervenit, stabilin-
rat frontul de lucru necesar zele întîrzicrii, în marc parte, sînt su numără: terminarea a două staţii cen de ridicat, conlorm capacităţii lor, că du-sc eşalonarea aplicării măsurilor pe
pentru munca din pcrioodo de biective. tralizate de betoane şi mortare, amena întreţinerea acestora se face necorespun trimestre. Săptămînal, pe toate şantie
iarnă, n-au losl pregătite te jarea tranzitului de la Petrila, extinderea zător de către mecanicii I.P I.P.-ului, că rele trebuie efectuată o urmărire opera
meinic nici blocurile ridicate Toiul porneşte de la execuţiei în lanţ, folosirea sistemului de în incinta şantierului drumurile de ac
deja In roşu. De aceea, munca plată a muncii în acord global ctc. ces iu i sînt amenajate, duce iarăşi la tivă a realizărilor pe baza graficelor de
a decurs qreoi, iar rezultatele organizarea muncii La Lupeni, aspectul este cu totul al folosirea sub posibilităţi a utilajelor. execuţie. Acolo unde se vor manifesta
obfinule fn primele două luni tul. Planul întocmit de conducere este întîrzicri să se intervină prin masuri
au fost sub posibilităţi. Anali- In anul 1964, în cadrul Trustului re general, fără termene scadente, fără CalHaiea esfle încă operative. De asemenea, pentru obţine
?înd aceas/u situaţie, Comitetul gional de construcţii a fost adoptată o responsabilităţi. Aşa cum arată el acum rea unor rezultate mai bune, este ne
executiv al Sloiului popular re nouă structură de organizare. In locali se parc că orice măsură poate fi apli deficitară cesar ca pe şantiere să se asigure condi
gional Hunedoara a stabilit o tăţile unde volumul lucrărilor este marc ţii pentru aplicarea metodei de execu
sene de măsuri, printre care şi au luat fiinţă grupuri, formate din cuc cată, tot aiît de bine şi la sfîrşitul anu Calitatea lucrărilor trebuie să consti ţie în lanţ şi cu plata muncii brigăzi
alcătuirea unui colectiv de spe trei şantiere. lui 1964. tuie cartea de vizită a fiecărui construc lor în acord global. Sînt măsuri care pe
cialişti, care să întreprindă un Noua structură organizatorică a fost tor. Totuşi, pa şantierele din Valea Jiu lîngă accelerarea ritmului de muncă vor
conliol pe şantiere, sâ îndru adoptată cu scopul de a ii cuprinse mai U tilajele sînt insuficient lui se mai găsesc obiective slab fi spori şi cointeresarea materială a mun
me conducerile unităţilor res bine sarcinile şi a se organiza producţia folosite nisate, cu aspect interior neplăcut. Blo citorilor.
pective in privinţa înlăturării în aşa fel ca obiectivele aflate în exe cul B 1 dm Lupeni este o „mostră" în Paralel cu aplicarea măsurilor aminti
deficientelor ce se mai mani cuţie să fie terminate într-un timp cît In activitatea dc construcţie, alătuii acest sens. Aici, reparaţiile efectuate te, atenţia conducerii şantierelor şi a
festă. mai scurc. La multe din şantiere însă, de metodele avansate de muncă, virila- după instalatori sînt sub orice critică, sectorului l.P.I.P. Valea Jiului va tre
fn urmă cil citvu timp colec nu s-au găsit proiecte de organizare. jclc sînt acelea care asigură sporirea pro stratul de mozaic finisat prezintă de bui să se îndrepte şi spre folosirea raţio
tivul amintit s-a deplasat pe Ele erau întocmite doar la nivel de ductivităţii muncii şi accelerarea ritmu nivelări şi goluri, de multe ori nici nu nală a utilajelor. Iu acest sens, de un
şan/icrele din Valea Jiului. Mai grupuri Cît de defectuoasă este această lui de execuţie. La cele două grupuri este la aceeaşi cotă cu pardoseala de par real folos va fi urmărirea cu maximum
/os redăm cîtcva din aspectele practică, s-a constatat cu prilejul vizi din Valea Jiului folosirea raţională la chet. Iit canicrc s-a folosit o improviza de eficienţă a graficelor de mişcare a
semnalate cu prilejul unallzcl tei pe şantierul nr. 3 din Petrila, apar întreaga capacitate a utilajelor n-a con ţie „originală": lamelele de stejar şi fag utilajelor pe şantiere, efectuarea unor
activităţii acestora. stituit o preocupare principală a condu
ţinător grupului nr. 2 Petroşani Din fund amestecate, au creat o asimetric reparaţii de bună calitate şi la timp.
cauză că proiectele amintite lipseau, cerilor şantierelor şi a sectorului ce dăunează mult aspectului interior, Calitatea execuţiilor poate fi îmbună
I P l P. Valea Jiului. Pe şantierul dm
Un volum mare conducerea şantierului nu cunoştea vo Petrila s-au găsit stînd aproape nefolosi- calităţii parchetului montat, lată numai tăţită prin extinderea controlului tehnic,
lumul de lucrări cc trebuie executate, un exemplu care spune foarte mult. Mais pe faze de operaţiuni, utilizarea pe sca
de lucrări întîrziafe necesarul de materiale pentru anul tc, un cilindru compresor şi un buldo trul Ghebedi losif care a condus execu ră mai largă a proceselor verbale de
1964. al forţei de muncă, a) utilajelor zer. La Lupeni, 4 macarale turn, de marc ţia acestui bloc n-a controlat suficient predarc-prîmiic între brigăzi de specia
Pe şantierele din Petrila, Petroşani, şi mijloacelor de transport. Nccunoscîn- capacitate, aşteptau de cîtcva săptămînî oamenii dm subordinca sa, n-a fost per
Vulcan şi Lupeni s-a constatat că sîiu du-sc acestea aprovizionarea s-a făcut să fie demontate, în timp cc la Vulcan manent în mijlocul lor, nu i a îndru lităţi diferite, precum şi prin îmbună
obiective a căror execuţie era rămasă empiric, îar coordonarea activităţii în şi îty alte părţi li se simţea dm plin mat şl tras la răspundere pentru opera tăţirea asistenţei tehnice pe care o acor
în urma prevederilor graficelor de exe mod sporadic. Dm această cauză, pînă la lipsa. ţiunile executate necorespunzător. dă maiştrii la punctele de lucru pe care
cuţie. La Petrila deşi au existat condi data de 20 martie a.c., 83 la sută din Aceasta denotă că, în cadrul şantie Asemenea deficienţe se constată şi la le conduc.
ţii ci»,. jumzătoarc de numea, blocurile lucrări au fost întîrziatc relor, deşi au existat grafice de mişca Aplicîndu-sc la timp aceste măsuri,
E 1, h a, E 4 şi E 5 erau întîrziaic eu De obicei, la început de an, în baza re a utilajelor, ele nu s-au urmărit, că şantierul din Petroşani. încă se montea cît şi altele, şantierele din Valea Jiu
15-30 zile faţă de prevederi. Pe acest ză în ziduri dibluri necarbolinizatc, se
şantier obiectivele rămase în urmă în sarcinilor încredinţate şantierelor se în pe şantiere solicitarea utilajelor nu se execută tencuieli demvciacc etc. lui, aparţinătoare grupurilor nr. 2 şi 3,
trunesc cel mai marc procentaj: 83 la tocmesc planuri M.T O. în care se pro face după o prealabilă analiză a posi vor înscrie pe graficul realizărilor suc
tută. La şantierul nr. 1 din Petroşani pun măsuri menite să intensifice ritmul bilităţilor de utilizare (cazul cilindrului Măsuri de viifo r cese mai bune, care vor conduce la în
erau întîrziatc peste 30 la sută din lu de execuţie şi să sporească productivi compresor $i ‘buldozerului de la Petri t deplinirea integrală a sarcinilor de plan La secţia „încheiat* a fabricii „Sebeşul" din Sebeş lucrează şî remaiatoa-
crări, la Vulcan peste 50 la sută, iar la la). De multe ori se întîlnesc aspecte Din cele de maî sus se desprinde că pe anul 1964. rca de ciorapi Maria Fulea I. Dînd atenţie deosebită calităţii şî orgatmîndu-şl
temeinic lucrul, ca reuşeşte să-şi depăşească lună de luna sarcinile de plan,
Lupeni 17 la sută tatea muncii. La cele două grupuri de una din cauzele care au generat situa
In general, în raport cu posibilităţi şantiere din Petroşani şi Lupeni se gă cînd şantierele cer mijloace de ridicat, ţia destul de precară a şantierelor este A. OARGA fiind în acelaşi timp un bun exemplu pentru tovarăşele ci de muncă.