Page 48 - 1964-04
P. 48
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE tJN IŢl-VÂI
COTIDIENE
mul socialismului do partid, muncitorii, inginerii şi teh
Zi cile zi eu piconul
d e p ă şit
îndrumaţi îndeaproape dc comitetul
nicienii dc ia E.M. L ou ea obţin zi dc
zi succese tot mai frumoase în munca.
Numai in 10 aprilie, spre exemplu, au
extras peste plan 703 tone
cărbune.
Plusul ce l-au înregistrat de la începu
tul anului şi pînă în această zi este dc
7.500 tone cărbune.
La obţinerea acestor succese o con
tribuie însemnată şi-au adus-o munci
torii din brigăzile conduse dc minerii
Danciu Moisc, Sîmion Petric şî Grigo-
rie Maxim de la sectorul V, Burdea Ni-
colac, Dionisic Policiuc şi loan Farcaş
ANUL XVI. Nr. 2892 MIERCURI ÎS 4 pagini, 20 bani dc la sectorul I, loan Baciu şi Nico-
lac Nedelcu de la sectorul III, loan
Miclca şi loan Uălticcanu dc la sectorul
IV.
I. CARPEN
In campania corespondenţi
ST. NAGY
primăvară Spectacol muzical
Fiind in turneu prin rcqiunea noas
Activitate La ordinea zilei ..Doina Argeşului1' o prezentai luni 13
de muzică
tră, orchestra
populară
intensă aprilie n.c. un program In (ala audi-
lorilor din oraşul Sebeş.
Calitatea jwegătBrin terenul ai Cei peslc 300 de spectatori au răs
Colectiviştii din Peşteana, raio plătit a i apî(iu7.e evolufia soliştilor
nul Haţeg, şi-au organizat bine şi a semănatului vocali sl a artiştilor instrumentişti.
munca în aceaslâ campanie Ca
urmare a acestui fapt, cu sprijinul Ne aflăm într-o perioadă cînd în mare permanentă şi acordă un spri află alături de colectivişti, pe ogoa Asistentă cu medicamente
mecanizatorilor permanentizaţi la agricultură se execulă un volum jin eficient conducerilor G.A.C. în re din zori şi pîna seara tîrziu, mai
unităţile farma
Bine aprovizionate,
gospodărie, colectiviştii au reuşit sâ sporii de lucrări. Se cunoaşle fap organizarea muncii s-au obţinut re sînt totuşi, ce-i drept puţini la nu ceutice din regiunea noastră au asigu
termine la timp semănatul culturilor tul că încadrarea fiecărei acţiuni în zultate satisfăcătoare, majoritatea lu măr, şi unii ingineri care se preocu rat în fiecare luni din acest an o buna
din epoca I O dată cu aceasta ei epoca opiimă consliluie o condiţie crărilor fiind încadrate în epoca op pă in mai mică măsură de buna des asistenţă cu medicamente a populaţiei.
au plantat pomi pe întreaga supra holărîtoare peniru obţinerea de re iimă. Pot fi menţionate ca pozitive făşurare a lucrărilor agricole. Nu se Aceasta a făcut ca Oficiul regional far
faţă planificată şi au extins supra colte sporite, lată de ce, ţinînd sea în acest sens exemplele oferite dc poate trece cu vederea exemplul maceutic Huncdoara-Dcva să-şi reali
faţa arabilă cu încă 8 ha. In vede ma de condiţiile actuale de um idi inginerii care îşi desfăşoară activi inginerilor loan Pop de la Spini, Do zeze sarcinile dc plan pe trimestrul 1
rea realizării de recolte sporite au tate din sol, pregălirea terenului şi tatea în gospodăriile colective din rm Mitrea de la Arhia, Elena Bilces- în proporţie dc 105,5 la sută.
fost transportate în cîmp, pentru a însămînţatul culturilor trebuie să se Pricaz, Calda, Bretea Strei, Deva, cu de la Ostrov, Dommca Dumitru VALER RUSII
i i încorporate sub brazdă 2 500 tone desfăşoare într-un rilm susţinut, ast- Şard, Băcia şi altele Ei sînt prezenţi de la Tîmpa, Aurelian Marele de la corespondent
îngrăşăminte organice. Paralel cu lu lel încîl să se asigure terminarea în mijlocul colectiviştilor, ajutîndu-i Batiz, Gheorghe Dobrmescu de la Şantierul I montaj I.C.S.H. Inginerul Aurel Damian discutînd cu echipa
crările amintite s-a pregătit terenul lor la timp. In acest scop organi să rezolve operativ toate probleme Silvaşul Superior care nu suprave Unitate cu deservire dc tinichigii condusă dc Gheorghe Ştefăncscu, despre metodele rapide dc mon
şi s-a început plantatul cartofilor. zarea exemplară a muncii, folosirea le legate de buna desfăşurare ghează în permanenţă modul curn tare a tablei ondulate.
De asemenea, peniru însămînţatul dm plin a fiecărei ore bune de lu a lucrărilor din această campa se efectuează lucrările în cîmp şi nu exemplară
porumbului s-a pregătit patul ger cru în cîmp şi utilizarea utilajelor nie, supraveghează ca lucrările urmăresc să asigure îndrumarea teh
minativ pe mai mult de 70 la sulă la întreaga lor capacitate sînt veri executate de mecanizatori să fie nică necesară executării acestora la La unitatea nr. 28 „Librăria noastră"
din Pccrila (responsabil Magdalcna Di-
din suprafaţă repartizată acestei cul gile principale asupra cărora este de bună calitate De aseme un nivel agrotehnic corespunzător. ciuc) există o permanentă preocupare a rDtf tu n u ri
turi. necesar să-şi îndrepte atenţia orga nea, poate fi considerată ca valo Cunoscînd faptul că în agricultu
De menţionat faptul că o atenţie nizaţiile de partid şi conducerile roasă practica inginerului Dumitru ră a mai rămas de executat un vo vînzăiorilor pentru o deservire cîc mai
sporită au acordat colectiviştii şi unităţilor agricole. Ifrim de la gospodăria colectivă lum însemnat de lucrări, că încadra atentă faţă dc cumpărători. Aici, întot
efectuării lucrărilor de îmbunătăţire Pe lîngă aceasta, executarea lucră din Bretea Strei, care înainte de în rea lor în epoca optimă depinde în deauna mărfurile sînt prezentate intr-o iu !%ţi aminte ne
formă plăcută, atrăgătoare.. Pentru popu
pe păşuni şi fîneţş. In afară de cu rilor agricole la un înalt nivel agro ceperea oricărei lucrări în cîmp, ex măsură holărîtoare de folosirea tu larizarea cărţii sc organizează standuri,
răţări, pe 40 ha păşune şi 10 ha fi tehnic consliluie un factor esenţial pune colectiviştilor la faţa locului turor condiţiilor materiale cu maxi expoziţii a unor cărţi pe teme politice,
neţe s-au administrat îngrăşăminte în direcţia sporirii producţiei vege pe scurt condiţiile pe care trebuie mum de randament şi în raport de tehnice sau beletristice. Ca urmare, pla Invitaţia mi-a iost tăcută simbătă vi\ă, <.u cî/iva ortaci. Pe-
chimice. tale. Existenţa în cadrul gospodăriilor să le îndeplinească acţiunea respec situaţia concretă din fiecare unitate nul Ia YÎnzări este depăşit în fiecare la prinz „Să-i vizităm pe construc- iru(a încarcă :lc zor cu o maşină
de stal şi colective şi în S.M.T. a tivă, ammtindu-le cu acest prilej în agricola, este necesai ca aceste pro luna. In trimestrul I al anului 1964 lorii tunelului Teliuc-Ghclar Si de modernă. Cronometrăm: un vagonet
Ql
/i-o p/acc cum muncesc, să scrii des- se încurcă in 3G de secundei
unor cadre tehnico-inginereşti cu semnătatea pe care o are aplicarea bleme să constituie principala pre planul valoric a fost depăşit cu peste pre c (\ O asemenea invitaţie nu doilea, al treilea — !a Ici. „ Ci ml am
De ce intirzie lucrările pregătire corespunzătoare reprezin în practică a cunoştinţelor însuşite ocupare a specialiştilor din agricul 2.400 Ici, din care numai cărţi diferite poale li reluzotă. Asa că a doua z i învălui meseria de miner Incâr-
tă, din acest punct de vedere, pre- la învăţămîntul agrotehnic de masă. tură. Ei trebuie să-şi îndrepte aten s-au vindut în valoare dc aproape 1 500 dis-Uc-dimincaiă. împreună cu un Căm cu sapa şi trocul — ne spune
pe păşuni şi fineţe? miza conducerii calificate a între Asemenea exemple se mai pot da. ţia spre rezolvarea concretă şi ope Ici. tovarăş de ta întreprinderea de 'ex- şeful de schimb ; trei oameni încăr-
Este bine ca acest procedeu sâ fie rativă a tuturor problemelor legate PETRU GĂINA plorăti miniere Hunedoara, om por- cam aproape un slcri de oră la un
Gospodăriile colcccîvc dc pc raza ora gului volum de lucrări ce se execută practicat în fiecare gospodărie co corespondent nil-o spre plaiurile munţilor Poiana- vagonet../.
şului Călin dispun dc un marc număr în agricultură. In unităţile agricole lectivă. de buna desfăşurare a lucrărilor a- Rusca. Era una din zilele ploioase Am vizuol Qp0/ trotilul 1 Teliuc
de animale proprietate obştească. Toto în care specialiştii asigură o îndru Dacă majoritatea specialiştilor se gricole din aceasta campanie. Şedinţă de lucru ale acestei primăveri capricioase. ^ coni (auontul 7. Aici lucrează bti-
dată aici există şi posibilităţi pentru a Dumir.ică Pinul Govăldtci. pc ma- qă2ue COnduse de comunism David
se asigura acestor animale o bază fura Recent, membrii subfilialei Societăţii Iul căruia mergeam căite izvor, se tn(in ^ ,v;Co/a Nicolae. Pe David nu
jeră corespunzătoare. Este vorba în ştiinţelor medicale din Haţeg au luat rostogolea in valuri mari. gala, gala ,_am q6sil . aVC0 zj //berci. Dar nc
să iasă din maică. Pc coaste lopo- m ,nea despre el tovarăşul
parte la o şedinţă dc lucru în cadrul
loan
primul rînd dc cele 1250 hectare dc pă căreia iov. Margareta Hegeduş a pre iaşii (e îmbiau să culegi un buche Humă, şelul secţiei, că-i „un adevă
şune şi fîneţe naturale. zentat un referat privind folosirea an ţel peniru cei dragi. rat artist in minuirea maşinii de în
Dar trebuie spus că deşi timpul e tibioticelor, iar farmacistul Carol Szabo cărcai". Şi, ca sâ demonstreze. pre
înaintat, atît organizaţiile de partid cît un referat despre folosirea paşnici a c- Minerii sînt la datorie ciza că a încărcat un vagonet in
ncrgici atomice.
şi consiliile dc conducere din aceste gos lată-ne ajunşi la unul din puncte numai 20 secunde...
podării nu au făcut prea mult pentru N. SBUCHEA le dc lucru : Ironlul 2 Govăjdia. aşu
sporirea producţiei de masă verde pe corespondent cum figurează in proiectul dc exe Pe verticală
păşuni şî fîneţe. cuţie. Aloră — o baracă de zidă şi pe orizontală
Creşte volumul rie, o maqaz.ic cu ciment, bo/(ari de
Astfel, pîna dc curînd aici s-au între heton si... cam alil. Intrăm in tunel,
prins pica puţine acţiuni de curăţare a încet, încet lumina zilei dispare şi Construcţia tunc/u/uj Teliuc —
păşunilor şi fîncţclor. Numai aşa se ex mărfurilor transportate doar lămpile de carbid ne ajulă să Ghelar c in plină desfăşurare. Sc lu-
plică dc ce pînă acum s-au executat lu Inaintăm. Prezenta apei, chiar si pe crează zi si noapte lără inlrerupe-
cu autovehiculele areasta porţiune terminată, dovc- re, „cu loc continuu* — cum Ic plo
crări de curăţare numai pc circa 600 deşte cil de grea esle lupta mineri- ce minerilor să spună adoptind lini
hectare dc păşune din cele 1250 hec Autobazele întreprinderilor regionale lor cu roca. Maistrul Nicolac Dicu. bajul vecinilor lor dc la Combinatul
dc transport auto din ţară au primit în şdul lucrării, dă unele explicaţii, siderurgic din Hunedoara. Nu se
tare existente. Râmase în urmă cu ace
cursul acestui an peste 250 autobascu înaintăm destul dc bine cu toate poate alllei -, lucrarea trebuie termi
ste lucrări sînt îndeosebi gospodăriile lante, 300 autocamioane şi 150 autobu că avem multe viituri dc apă, cate cit mai repede, si opoi nici colt
colective din Batiz, Sîncrai, Săccl şi Va ze. Ca urmare a docării cu noi autove uc obligă sâ acordăm o deosebită di/ir/e de zăcâmînt nu permit intre-
hicule, a exploatării şi întreţinerii mai atcnlie susţinerii Uite, chiar aici rupere. Asa că brigăzile sini astfel
lea Sîngcorgiului. Faţă dc o asemenea
raţionale a lor, volumul de mărfuri am avut o sur/tare. Am pierdut muh oiqonizalc incit fiecare om arc săp-
•ituaţic este necesar să sc ia măsuri ur transportate în primele trei luni ale timp pina am lichidat-o. Dar una ca tăminal o zi liberă,
gente pentru ca şi aici lucrările dc îm acestui an este egal cu ccl din întreg asia n-o să mai fie ; ştim bine ih ce D°r vă prezentăm tunelul si
anul 1958. S-au îmbunătăţit indicii tch- rocă lucrăm asa cci sintem prevă- complexu• de lucrau din care lace
bunătăţire a păşunilor şi fîncţclor să zători...". intre timp trece pe lingă Parle. hocc uccustă prezentare to-
nico-cconomici dc utilizare a autovehi
poată fi terminate cît mai repede. culelor. Ascfel, productivitatea autove noi un tren subteran cu 75 vagonete varăşul Negrii Vaier iu, directorul
hiculelor dc marfă a crescut în această încărcate cu steril, semn că In întreprinderii de explorări miniere
Una din preocupările dc sca
perioadă cu 21 la sută, iar (a transpor Iront lucrul csic in toi. Nici nu poa- Hunedoara:
mă ale colectiviştilor din Crîcău tul Jc călători cu 1 1 la sută, faţă dc te li alltct. Aici lucrează brigada „Congresul al llt-lca al parlidu-
în perioada actuală o constituie aceeaşi perioada a anului trecut. Dc ase condusă de minerul comunist Dan l,ji r* slubilil ca in anul 1965 să se
CE MĂSURI AŢI LUAT plantatul cartofilor. menea, datorită reducerii preţului dc Nicolac, care in luna trecută a extragă V milioane tone minereu de
iQHCHEi dc loan Nemeş sortează cartofii cost s-au obţinut economii în valoare înaintat 7/7 m. licr. Pentru Jnlăptidrca acestei sat
In fotografic: Echipa condusă
in frontul dc lucru H găsim pe Cin' *mU,: intensificat lucrăriic.
de
dc peste un milion Ici.
PENTRU SPORIREA înainte dc plantare. (Agcrpres). __ __________________ _ . __________ miniere. Pe această linie se des-
minerul set de schimb Pctrula lo- Panere in exploatare a noi cimpuri
lăsoară lucrările din munţii Po
L a E . M . B a r z a iana RuscC. Sc deschid două mine
PRODUCŢIEI DE LEGUME n o i: Ghclor — c>t şi Teliuc —est.
S-au săpat deja două puţuri: unul
la Ghelar, de 365 m. sl aRol la T i-
Pe calea îmbunătăţirii calităţii minereului liuc, dc 3M ni. Din aceste pufur:
orizontale: trei
vor porni lucrurile
rod
Prociit cern raseriduri, v ig u ro a se şl a tim p In anul trecut şi in prima lună din ajutorului primit din partea cadrelor orizonturi la Glielsr şi /xdru la Te
cursul acestui an, la E.M. Barza, cali rchnicc. reduce lună dc lună procen dea pozitiv asupra calităţii minereului. liuc.
In trimestrul I. calitatea minereului a
Sini prevăzute lucrări pentru va
Ca urmare a cultivării unor insem-. Pentru ca şi în acest an sâ obţinem nat roşii timpurii din hibridul 10 X tatea minereului a fost slabă. Cauzele tul dc steril sub ccl admis. Rezultate iost îmbunătăţită cu 2,8 la sută faţă i lorilicarca superioară a minereuri
nue suprafeţe tic teren cu legume, gos rezultate bune din legumicultura am Bizon, pc 108 m.p. ardei gras, pc 72 sc cunosc. Conducerea exploatării nu bune obţin şi echipele conduse dc mi dc sarcina planificată. J /or. La Teliuc sc construieşte o uzi-
podăria noastră a realizat an dc an ve luat o serie de măsuri dintre care cea m.p. gogoşari Bucurcştcni, pc 50 m.p. s-a preocupat îndeaproape de îmbună nerii Gheorghe Lazăr, Bcnca Nicolac Totuşi, rezultatele puteau să fie mai * nă de preparare, care are drcpl scop
tăţirea calităţii minereului. E drept, în
nituri tot mai sporite din această ra mai importantă — producerea unui ră varză dc vară Gloria, şi alte legume. anul trecut au fost luate unele măsuri, 'ui Loghin, Vasilon Muntean, Nicolac frumoase dacă fiecare muncitor, ingi- < îmbogăţirea in metal a minereuri•
mură dc activitate. Dc exemplu, numai sad viguros şi la timp — am şi reali Pentru protejarea răsadurilor timpurii dar ele au fose puţine şi nu destul dc efi Lăslău şi multe altele ncr şj tehnician sc preocupa mai mult 7 lor de licr înainte de a intra In lur-
Printre inginerii şi tehnicienii care
în cursul anului trccuc, de pe fiecare zat-o. Astfel, in vederea asigurării ră caic sc vor scoate în curînd în cîmp ciente. Inginerii şi tehnicienii exploatării iu sprijinit în permanenţă echipele pot dc îmbunătăţirea calităţii minereu- ( nale. Pentru ca transportul minereu
din cele 2.» hectare cultivate am obţinut .am procurat 100 m.p. folii dc polieti nu au controlat îndeajuns felul cum e- lui. Or, echipa dc mineri con- j lui dc la Ghelar la uzina dc prepa
sadului necesar pentru întreaga suprafa ti amintiţi tovarăşii loan Milulache, dusă de tovarăşul Romulus Şina, dc la • rare sâ fie mai ieftin si mai rapid,
aproape 20 C00 lei. Aceste venituri ţă dc 30 hectare ce o cultivăm, am lenă chipctc dc mineri aplică în producţie ^ irgil Colccru, Aurel Bucurcştean. Ni- sectorul II mina Mu sa nu I, a fost gă
le-am realizat datorită faptului că pro Deoarece semănatul în răsadniţe s-a măsurile luate dc conducerea tehnico- rolac Vasiu, Vrsilc Ghcrman şi alţii. sită cu minereu în vatră. Echipele con- i se construieşte tunelul Teliuc-Ghe-
Iar, lung dc 6,231 km. Primul ki
ducţia dc legume la hectarul cultivat semănat 558 m.p cu seminţe de diferite ficur la rimp, folosind sămînţâ dc bună administrativă. Au fosr echipe dc mi Inccpînd cu trimestrul [ a c., s-a trc duse dc loan Plcşa, Aron Damian şi ) lometru a fost e x e c u ta t..
neri care nu au aplicat la locul dc mun
a sporit simţitor. legume. De pildă, pc 92 m.p am semă- calitate, marca majoritate a legumelor cuc la prelucrarea separată a minereu ioan Sucîu dc la sectorul VI, mina Mu- \ Completăm această prezentare cu
au răsărit şi sînt viguroase. O atenţie că puşcarca selectivă, deşi aveau crea lui cu conţinut dc metal mai ridicat. şarm If, David Nicolac lui Gheorghe J faptul că lot complexul de lucrări
te toate condiţiile. Apoi. uneori ve S-a acordat atenţie sporita îmbună
Vom extinde culturile succesive deosebită acordăm în această perioadă trele iu i au fost executate corespunză tăţirii controlului tehnic de calitate dc la sectorul III, mina Valea Morii, t, jxj. ANDRONACHE
ANDRONACHE
n-au triat întotdeauna minereul. In a- 1
îngrijirii lor. La realizarea lucrărilor dc
amenajare a răsadniţelor, la semănat şi tor. iar trierea minereului sc făcea dc Pentru îmbogăţirea cunoştinţelor pro ceste echipe au fost folosiţi pentru trie- } (Continuare in pag. 3-a)
multe ori superficial.
După cum nc este cunoscut, extin 24.000 kg varză, cchivalind cu un ve icsionalc ale controlorilor calităţii, pe ic muncitori nccalîficaţi. Nu s-a apli- \
derea culturilor intercalate şi succesive nit net dc 16.SCO lei. îngrijirea răsadurilor, o contribuţie dc Pentru eliminarea acestor deficienţe, riodic au fost ţinute şedinţe dc instruc cat puşcarca selectiva, deşi erau create
duce la folosirea raţională şi intensiva Aşadar, dacă facem un calcul vom seanţă şi-au adus-o colectiviştii Ma- au fost luate în ultima perioadă mă taj, urmate dc demonstraţii practice. In toate condiţiile. Maiştrii mineri Gheor La» concret
suri eficace La filoanele cu grosimi sub
a pamîntului şi la obţinerea dc pe ace vedea că, folosinJ sistemul culturilui rioara Popa. Sidoma Prcsccan, Lciiţia 40 cm. s-a extins puşcarca selectivă In rindul controlorilor au rost promovaţi ghe Ruda şi Nicolac Hofman, care răs
muncitori cu experienţă bogată în mun
Oprcanu, Otilia Stăniş, Ion Cristca
pund de activitatea lor nu Ic-au contro
eaşi suprafaţă a unor venituri tot mai succesive am reuşit să obţinem dc pe precum şi alţii. Prin măsurile pc care ginerii şi tehnicienii şi-au intensificat că cum sînt tovarăşii Nicolac Vasiu, lat îndeajuns şi nu Ic-au îndrumat pen La G.A.C. din Silvaşul Supe
mari. La noi r.cost sistem a început să aceeaşi suprafaţă un venit dc III.SCO Ic-am întreprins pînă acum şi pc care controlul asupra sectoarelor productive, loan Jclcru, Pavel Surtca, Constantin ei u obţinerea unor rezultate bune rior. raionul Haţeg, pc uncie tar
sc folosească în .special la grădina dc Ici, deci cu peste 5S.C00 Ici mai mult fc vom mai întreprinde, nc vom stră au urmărit dacă sc aplică puşcarca se Avram, Aron Botici şi alţii. Cei care Rău este că la E.M. Barza mai sînt lale nu pot fi executate arături
legume. Mihtînd pentru obţinerea unoi Jccit era planifica: prin folosirea unei lectivă. şi au dat îndrumări eficace. Re au dovedit delăsare în muncă şi nu maiştri mineri cărora, deşi li sc atrage deoarece consiliul dc conducere
producţii sporite dc legume şi eşalonate singure culturi. Culturi succesive s-au dui ca şi în acest an să sporim simţitor zultatele preocupărilor n-au îneîrziat sâ s-au preocupat îndeaproape dc îmbu atenţia asupra unor stări dc lucruri, nu nu sc îngrijeşte pentru ca guno
pe tot timpul anului, sub îndrumarea mai cultivat în anul trecut şi pc alte producţia dc legume )a hectar, conţii- * sc arate. Tot mai multe echipe obţin nătăţirea calităţii minereului ca loan iau măsurile corespunzătoare. Exemple iul dc grajd transportat pe cîmp
buind astfel la realizarea unor venituri
organizaţiei dc partid s-a trecut la cul supralcţe. Astfel, pc 1 hectar, după gu- realizări frumoase la acest indicator dc Moraru, Avram Mihcţ, Nicolac Ştefan, in acest sens sînt maiştrii mineri Tra- încă din iarnă să fie împrăştiat.
tivarea culturilor succesive lioare au urnut castraveţii rîrzii, iar tot mai mari la unitatea dc suprafaţă. plan. Dacă în anul trecut echipa con au fost înlocuiţi. ian Draia, Nicolac Sabău şi Viorcl Sini
dusă dc minerul Constantin Borşa, dă dc la sectorul VII, mina Musariu If. In
In anul trecut, dc pildă, am însămîn- pc alte 3 hectare, după salată şi ceapă NICOLAE DRAGOMIR dea minereu de slabă calitate, acum, îmbunătăţirea activităţii serviciului gineri şi tehnicieni cum sînt Cornel
ţai cu cartofi timpurii o suprafaţă dc verde am însămînţac în cultură dublă îng. la G.A.C, Dobra datorită aplicării puşcării selective, a C.T.C. cît şi aplicarea măsurilor telmi- David, Felea Kctmis şi alţii nu contro
co-organizatoricc amintite au avuc un
3.5 hectare. Executarea )a timp şi în varză dc toamnă. lează şi nu îndrumă întotdeauna echi
bune condiţiuni a tuturor lucrărilor de Convjngîndu-nc de avantajele pc care pele dc mineri pentru a-şi organiza mai
întreţinere nc-a permis să obţinem o le prezintă culturile succesive nu numai bine munca.
producţie totală dc peste 41.000 kg din punct dc vedere al folosirii inten Uncie echipe, printre care cele con
cartofi, caic fiind valorificaţi pc bază sive şi raţionale a pamîutului, dar şi al duse dc minerii Miron Raţiu, Miron
dc contract, au adus gospodăriei un .'poririi veniturilor pc unitatea dc su w Oprea şi altele, iui au respectat mono
vcn:t bănesc în sumă dc 53.000 Ici. prafaţă, am hotărîc ca în acest an sâ grafia dc armare a galeriei direcţiona
le şi dimensiunile canalului de scurge
Imediat după strîngerca primei cul extindem suprafeţele destinate unor ast B re. Acest lucru a îngreunat transpor
fel dc culturi. Este vorba dc faptul că
turi de cartofi, pc aceeaşi suprafaţă s-ati tul. a făcut ca o parte dm muncitorii
pentru cultivarea cartofilor timpurii s a echipelor sa repete executarea opera
administrat din nou îngrăşăminte orga
am destinac o suprafaţă dc 10 hectare ţiilor amintite. Si. ca urmare, s-a ne
nice şi minerale. Apoi s-a executat o a- după care vom însămînţa varză dc glijat trierea minereului, amenajarea
rătură la adîncimea de 18-20 cm. după toamnă. Culturi succesive care nc aduc unei vetre corespunzătoare ctc.
Asemenea aspecte încă se mai întîl-
care s-a însâmînţat varză de toamnă. mari venituri pc unitatea dc suprafaţă ncsc. Dacă ele n-ar exista, calitatea mi
Dc menţionat că mei la această culcu- vor fi folosite şi la castraveţi lîrzii după nereului ar fi cu mult mai buna. Dc
gulioare, varză dc toamnă după salată 3DJP
râ nu s-a făcut nimic în plus faţă de i < | « r accca, sc cere din partea conducerilor
şi ceapă verde ecc. exploatării şi sectoarelor productive sâ
lucrările normale de întreţinere. La re
IOAN ŢALNAXU ia ton'.c măsurile pentru a le curma.
coltare, marc nc-a fost bucuria cînd brigadier la G.A.C. Miccşti Ing. VASILE MANTA — Cursă dc „obstacole” sau
am obţinut de pe fiecare hectar cîtc raionul Alba şeful serviciului C.T.C. lipsă de interes din partea con
Noi blocuri îu cartierul Livczcm din Petroşani. E.M. Barza siliului dc conducere al G.A.C. ?.