Page 5 - 1964-04

Pag. 2 Drumul socialismului Nr. 2881

Oameni şi fapte Al V/t-lea concurs artistic^al formaţiilor de amatori

La faza raională— spectacole apreciate
Zi dc salar. La ieşirea din şui, Casiera va trebui sd plătească
minerii de la vectorul / li de la E.M. suma de 1.000 lei.
Lupeni se îndreptau spre caserie Fără a sta pe ginduri, inccpu sd corul din Romos, brigada artistici dc
pentru a-şi ridica drepturile bă­ se grăbească spre întreprindere. agitaţie din Vaidei şi echipa dc călu­
neşti. Printre ei se a lh şl afulorul Oamenii continuau sd se perinde şari din Vinerea.
de miner Alexandru Şoldetca. prin lala ghişeului. Cel care urma I. MINDRU i / # n
Ajungind In lala ghişeului, la tind se opri iăsîndu-l în tală. corespondent | i i JL J
schimbă cîtcva cuvinte cu Mugda- Casiera H privi mirată, văzindu-l
lena lureşi, carc-i inmînă banii. depunînd pe masă 10 bancnoie a Peste 400 dc spcc- i
Z d r a p f i
Apoi, despârfindu-se de ortaci, cile 100 tel. _______________ tatori au luat par- 2 i ?T“
te la faza raionali
Alexandru Soldelea porni spre — Sini în plus. Nu-mi aparlln.
casă, gîndindu-se la lucrurile ce le — Sîntefi sigur ? ii întrebă ca­ cc s-a desfăşurat pe scena căminului
va cumpăra din ciştigul acelei siera. cultural dc aici. La fazi au participat
luni. Ajungind în dreptul unui ma­ Fără să mal spună ceva, Ale­ formaţiile artistice din comunele Criş,
gazin se opri. Vroia să cumpere xandru Solde lea aşeză pe masă Blijeni, Buccş, Bucurcşci şi Criscior.
un mic cadou pentru cei de aca­ plicul cu salariul său. in cilcva
să. Dar, înainte de a păşi pragul clipe casiera se dumeri. Slrinsc în Majoritatea formaţiilor prezente la
magazinului, privi in vitrină şi în­ tăcere mina ajutorului de miner, fazi. între care coruri, brigăzi artisti­
cepu să-şl numere banii, li numă­ privindu-l cu recunoştinţă. ce dc agitaţie, echipe dc dansuri popu­
ră din nou. Se uită pe plic şi-l nu- Intorcîndu-se sd plece, Alexan­ lare, o formaţie dc tulnicarc şi una de
mără Iarăşi. Suma înscrisă pe pilc dru se trezi înconjurat de ortaci, fluieraşi, solişti vocali şi instrumentişti,
nu se potrivea cu banii pe care-l care intre timp se adunară ciorchi­ ia cm w M Â m m u M u n a
ne urmărind înlimplarea. au dovedit o temeinici pregătire. Dc o
numărase de cîieva ori. In plic se
alia in plus o mie de Ici. Făcfndu-i loc să treacă, oame­ caldă apreciere din partea publicului ,CXM*7J?Ci.*jri cu A ii
LA /lftA lf, lA tmfffA,
Se Irămintă cllcva clipe. In în­ nii II priveau cu căldură. Pe Ielele s-au bucurat corul, echipa de dansuri IN TtMP'Jl LVC&VUfi
chipuire o văzu pe salariata Mag- tuturor se rel/ecta o justiiicală şi soliştii din Zdrapţi, tulnicarclc din
mindtie.
dalena lureşi In situaţia de a nu Criş, fluieraşii din Şcsuri, corul din Bu­
Era mîndria colectivului pentru La faza raionali a
mal avea bani pentru a plăti în ccş, brigada artistici de agitaţie din Bli-
lapta săvîrşild de unul dinlrc el. f O răşfie celui dc al Vll-lca
Întregime salariul altul tovarăş de jeni şi echipa dc dansuri populare din
M. RUGINESCU concurs — etapa a Bucurcşci.
muncă. Un tovarăş de-al lui se va (dupn o scrisoare primiiă [ Il-a, ce s-a desfăşurat duminici pc sce­ RODICA LEUCEAN
supăra, neprimind banii la timp. dc la M. C1NCORA) na casei raionale de cultură din locali­ metodistă la Casa raionali A G E N D Ă ,
tate, au participat formaţiile artistice dc culturi Brad
ale căminelor culturale din Vinerea, RADIO spre lună — cinematograful „Victo­
Vaidei şi Romos. In faţa unui public La faza raionali ria" ; Nu eşti singur — cinemato­
Prin munca patriotică numeros, au urcat scena: corurile din O răşfîoara ce a avut loc 3 APRILIE 1964 graful „23 August“ ; SC-BES : Para-
şulişlii — cincmalogialul „Progre­
Vinerea şi Romos, care au interpretat
de Jos
pc scena căminului
Muzică
PROGRAMUL 1 : 5,06
Vrcme dc mai multe luni, pc rampa dispăruse. După orele dc pro* în- cîntccclc ,,Republici, măreaţi vatră", cultural din localitate au participat for­ uşoară; 5,35 Melodii populare; 6,10 sii/" ; Doi sub cer — cinematograful
„Părinte drag, partid iubit14 * * * * * * * * * * * 26 * * 29, „Frunzuca „Sebeşul"} OUĂSTIE: Vară şl lum
U.R.U.M. Petroşani s-au descărcat un rreg colectivul uzinei a participat cu maţiile artistice a 9 cămine culturale : Jocuri interpretate dc fanfară; 6,30
verde din vie", „Hora în gospodărie" — cincmalogrulul „Palria" , Trei
marc volum le materiale fără ca ele însufleţire la muncă patriotică efcctu- şi altele; brigăzile artistice dc agitaţie 4 brigăzi artistice dc agitaţie, din Lu- Emisiunea pentru sate; 6,40 Jocuri zile după nemurire — cincmulogta-
să i-a drumul secţiilor de prelucrare. La înd peste 2.270 orc. ale celor trei cămine culturale partici­ dcşii, Bucium, Cest au şi Bcriu, o echi­ populare; 6,45 Cîntcce patriotice; lul „Flacăra"; HAŢEG: Centrul
pă de fluieraşi, din Costcşti-Dcal, fan­ 7.30 Sfatul medicului; 7,45 Salut vo­
un moment dat rampa devenise o fri­ S-au evidenţiat Gheorghe Marica, pante la fazi, care au prezentat tcxrc fara gospodăriei colective din Orăştioa- ios dc pionier; 9.C0 Din folclorul înaintaş a murii In zori — cincmu-
nă în procesul de producţie. Grigonc Popovicî, Gheorghe Tefelcş, Li- legate dc munca şi viaţa colectiviştilor; ra dc Sus, 2 tarafuri, din Dîncul Marc muzical al popoarelor; 10,03 Muzi­ logrulul „Popular"; BRAD: Miste­
orchestra de muzici uşoară şi echipa dc rele Parisului — cincmalogrulul „St.
In timp ce unele secţii aşteptau după dia Bocoy, Elena Liban şi mulţi alţii. şi Castău, o echipă dc dansuri alcătuită că uşoară; 10,30 Sâptămîna culturii roşie" ; IU A .* Luna de miere fără
căluşari dc la căminul cultural din
materiale, pc rampă nu mai era loc IOAN TOMA din fete dc la Orăştioara de Sus, 8 so­ maghiare; 10,56 Pagini din operete; hârbul — cinematogralul „Umana";
Vaidei.
pentru descurcarea celor noi sosite. Se electrician lişti vocali şî 3 solişti instrumentişti. 11.30 Carnet dc reporter; 11,38 Or­ St MERI A : Regina stujiei de ben­
Spectatorii au aplaudat cu călduri
cerea dc urgenţi descongestionarea r5ni- (din posrul dc corespondenţi vo­ strădania artiştilor amatori dc a pre­ Spectacolele artiştilor amatori s-au chestre dc muzică populară; 12,30 zină — cinematogralul „Mureşul" ;
pîi. Jn mai puţin dc o săptămîn.ă luntari dc la U.R.U.M. Petro­ zenta spectacole cît mai bune. Au do­ ridicat, în general, la un bun nivel ar­ Muzică uşoară; 14,30 Emisiune de 7LATNA: Bat rinul şi marea — ci-
,,muntele* dc materii prime şi materiale şani). vedit o temeinici pregătire îndeosebi tistic, fiind aplaudate călduros dc nume­ basme; 15,00 Muzică populară din matogratul „ Muncitorul° • LONEA :
roşii spectatori prezenţi la fază. Transilvania; 16,10 Program inter­ împărăţia oglinzilor slrimbe — ci­
ION POPA pretat de orchestre de mandoline ; nematograful „Minerul" ; TEIUS :
La cultura sfeclei metodist la Casa raională 16,40 Formaţii de muzică uşoară ; O perlă de mamă — cinema­
dc cultură — Orăşiic 17.00 Dîn repertoriul violonistului tograful — „V ic to ria "; APOL-
DUL DE SUS : Doi din alic lumi —
Respectînd epoca de însămînţare Aici, s-au între­ Grigoraş Dinîcu; 17,30 In slujba pa­ cinematograful „23 August"; CA-
triei; 18,05 Program muzical pentru
G helar cut pc scena, în fa- l.AN : Sub cupola albastru — cine- ■ ~ a
_______________ ţa a peste 500 de fruntaşi şi evidenţiaţi în întrecerea mutogrulul „Tabăra I.C.S.H “. DE PRODUSE INDUSTRIALE
obţinem producţii sporite spectatori, corul, fanfara şi brigada ar­ socialistă; 18,30 Cronica economică; om:
tistică dc agitaţie a clubului din locali­ 19.00 jurnalul satelor; 19,25 Jocuri BULETIN
tate, brigada de agitaţie şi soliştii dc la populare; 19,30 Universitatea tehni­ DEVA* HUNEDOARA-
Cultura sfeclei dc zahăr prezintă deci In condiţii asemănătoare cu pri­ toamnă la adîncimea de 30 cnt. Fină METEOROLOGIC
o importanţă deosebită pentru eco­ ma parcelă. Jn cadrul observaţiilor în prezent s-au terminat lucrările de Pocniţa Voinii. S-au remarcat, printr-o că radio; 19,45 Arii din operete ; VALEA 31UUJICÂLAN •
nomia ţării noastre. Dc aceea, uni­ făcute am constatat că pe parcela nr. pregătire a patului germinativ şi s-a bună pregătire, corul şi fanfara clubu­ 20,10 Slăvită fii patria mea — mon­ PENTRU 24 ORE
tăţile agricole socialiste produc an dc 1 cît şi pe suprafaţa de 15 hectare din lui. brigada dc agitaţie dc la Poenîţa taj muzical literar; 20,30 Noapte Â-HJUÂ-GHEIAR *
an cantităţi tot mai sporite de ră­ cultura mare sămînţa dc sfeclă a gă­ trecut la semănatul sfeclei. Voinii, solistul vocal Adam Munteanu, bună copii: „Podul"; 21,00 Momen­ Vremea râmînc nestabilă cu cerul
dăcini de sfeclă la hectar. Ţinîud cont sit hi sol suficientă umiditate pentru Frin aplicarea complexului dc mă­ din aceeaşi localitate, şi solistul instru­ te din istoria literaturii romînc; variabil mai mult noros. Vor cădea CUGIR $1 SIMBRIA-
de aceasta, în anul trecut am cultivat a germina iar plantele s-au dezvoltat suri agrotehnice specific acestei cul­ mentist (cimpoi) Aurel Rudaci din 21.30 Muzică uşoară dc Gcorgc Gri- ploi sub formă Mc averse însoţite lo­
In cadrul gospodăriei noastre o su­ în bune condiţluni. Este cunoscut turi vom reuşi să obţinem producţii Ghclar. goriu; 21,45 Părinţi şi copii; 22,45 cal .de descărcări electrice. Vînt mo­
prafaţă de 15 hectare cu sfeclă. f2ptu 1 că seminţele de sfeclă răsar tot mai mari la hectar, care să con­ Muzica dc dans..
In vederea obţinerii unor rezultate mult mai greu dccît cele ale altor Rodul strădaniilor artiştilor amatori derat cu intensificări din vest. Tem­ Spartachiada republicană
tribuie în mod direct la obţinerea
buhe> consiliul tlâ conducere al gos­ plante. De aceea semănatul trebuie unor venituri din cc în cc mai în­ ? fost primit cu multă căldura dc pu­ CINEMA peratura staţionară, ziua va fi cu-
podăriei a acordat o atenţie deosebi­ executat primăvara cit mai timpuriu. blic. piimă între 15 şi 20 grade iar noap­ Cînd vor începe
tă acestei culturi. Terenul s-a arat Intrucît semănatul a întîrziat pc două semnate. F. ALMAŞANU i APRILIE 1964 tea între 3 . şi 10 grade.
din toamnă la o adîncimc de 28—30 din parcele aceasta a influenţat nnllt MARIA DOGARU corespondent DEVA: Rusatca — cinematogra­ întrecerile ?
cm., iar în primăvară, imediat ce tim­ răsăritul plantelor şi ca urmare dez­ inginer la G.A.C. Pricaz ful „ Patria" ; Balada steagului roşu PENTRU URMĂTOARELE
pul a permis s-a pregătit patul germi-' voltarea acestora. Cu cit semănatul — cincmalogialul „A ria "; PETRO­ :t ZILE Oricine vizitează Combinatul
nativ şi apoi s-a trecut la semănatul îutîrzîc mai mult cu atac producţia ŞANI: Alarmă pe insulă — cine­ Vreme nestabilă cu temperatura în rurgic din Hunedoara rămînc împ­
sfeclei. Lucrarea s-a realizat In jurul la hectar scade. Acest lucru rezultă matograful „Republica'' ; Hoţul din uşoară scădere la sfîrşitul inrcrvalu- ilat de munca cc sc desfăşoară aici.
datei de 26 martie, pc întreaga su­ şi din graficul alăturat. San Marengo — cinemaingialul .J nnliştii, oţclarii, laminatorii şi coţ
prafaţa. Deoarece pe cele 15 hectare culti­ Noiembrie" ; ALBA IU LIA : Puşi lalţi luptă cu rezultate bune pentr
Diri experienţa anilor precedenţi vate cu sfeclă semănatul s-a făcut la dcplinirca angajamentelor luate î
am constatat că epoca dc însămîn- 26 martie iar lucrările dc întreţinere trecerea socialistă. O marc parte
ţare influenţează în mare măsură şl rărit le-am făcut Io timpul potrivit, IN LIBRARII: tre muncitorii, tehnicienii şi in;
producţia de rădăcini la hectar. De producţia medie realizată la hectar n care lucrează în combinatul .
aceea, în anul trecut am efectuat o fost dc 22.058 kg. De pe urma valo­ • * * — „Ascultînd despre Lemn4 60 pagini, — 7 lei. doreau sînt amatori dc sport. Cu
experienţă privind epoca dc îusămîn- rificării acestor cantităţi dc rădăcini M. SADOVLANU — „Nicoarh Potcoavă", Editura pentru literatură, 456 pa­ zia diferitelor concursuri organizate
ţarc a sfeclei. In cadrul acesteia am am obţinut 99.000 lei, 1.260 kg. za­ mărul participanţilor a fost destu
gini — 9 Ici.
ales trei parcele, de suprafeţe egale* hăr şi 120 tone borhot. Avînd în ve­ AL. SANDULLSCU — „Delavrancca" Editura pentru literatură, 272 pagini marc, obţinîndu-sc unele rezultat
pregătite şi fertilizate la fel şi unde dere rentabilitatea acestei culturi, co­ — 7,75 lei, legat 11 Ici. loroasc.
JONATHAN SWIPT — „Călătoriile lui Gullivcr", Editura tineretului, 352 După cum se ştie, la 1 martie
mimai data însămînţării a fost dife­ lectiviştii noştri au liotărît ca pentru pagini — 6 Ici. ccpuc în întreaga ţară întrecerile
rită. Astfel, parcela nr. 1 s-a îitsâmîn- acest an să extindă suprafaţa destina­ I ŞERBANUŢ — „Protecţia muncii în construcţia dc mâşini", Editura teh­ cadrul Spartachiadei republicane
ţat la data de 26 martie, parcela a tă pentru cultura sfeclei de zahăr la nică, 295 pagini — 9.75 Ici. an fost antrenaţi la această mare
doua la 10 aprilie, iar cca dc a treia, 29 hectare. In scopul de a obţine re­ GH. BUZDUGAN — „Măsurarea vib raţiilor mecanice", Editura tehnică, 256 cerc oamenii muncii din comb
pagini — 18 lei
la 20 aprilie* Menţionăm că în cultu­ zultate cît mai burte am amplasat cul­ huncdorcan? Unele amănunte în
N. CONSTANTINESCU — „Să nu aşteptăm daruri de la natură", colecţia
ra mare, pe cele 15 hectare semăna­ tura dc sfeclă pe terenurile cele mai „Mari descoperiri", C R.C.C.S, Editura ştiinţifică, 80 pagini — 1,75 lei tură cu aceasta le-am primit dc la
tul s-a realizat la data dc 26 martie, bune. Întreaga suprafaţă s-a arat din S. PAULIUC — „Cum s-au format munţii şi mările" colecţia „Cunoştinţe loan Mihăilă. secretarul comitetul'
folositoare" C.R.C.C.S., Editura ştiinţifică, 72 pagini — 1,23 Ici. cal al asociaţiilor sportive C.S.H.
— Noi nc-ani propus să organi
} * + « + t + + 4 + + + * + + + + ♦ ♦ ♦ t + + ♦ + + 4♦♦+♦♦+■+ »♦ + ■»♦♦»♦♦♦ + ♦♦♦♦♦ ♦♦♦♦♦♦♦ ♦ * M ♦ M ♦ întreceri la 11 discipline printre ca.
atletism, ciclism, fotbal, haltere, hand­
naturii şi agricole ca Traian Conţan dc nilor muncii, valorificînd frumuseţea şi bal, volei ctc. Pînă acum au fost în­
întelec A . . „ ! —participanţi activi ila viaţa la Şibot, Ioana loan dc la Ohaba. A vor­ bogăţia artei noastre populare. Contri­ scrise pentru a participa la întreceri
dc
36 echipe de fotbal şi 36 echipe
buţia intelectualilor la organizarea
nicului Tonta dc Ia Zam şi mulţi alţii,
şi
tn predarea lecţiilor, au depus multă dezvoltarea acestei activităţi este evi­ v.ilci precum şi alţi 1.5C0 amatori ai
pasiune. dentă. Aproape roate colectivele de ilror sporturi.
culturală a regiunii desfăşurat şi prin cele 465 dc cicluri amatori sînt pregătite de învăţători şi ne largă este, după părerea noastră, des­
— Numărul celor cuprinşi în acţiu­
O susţinută propagandă agricolă s-a
profesori. Pc lîngă faptul că aceştia in­
de conferinţe organizate la căminele struiesc formaţiile artistice, sînt c» în­ tul dc iliic ţinîud scama dc posibilită­
culturale. Avînd sprijinul specialiştilor şişi artişti amatori. Exemplul lor însu­ ţi — am intervenit. Ştim că la C.S.H
Datorita grijii permanente a partidu­ orăşeneşti pentru cultura şi arta sine pomi fructiferi", „Cum putem obţine niri cu crescătorii dc animale d!n gos­ fleţeşte colectivele de amatori, mobili­ lucrează mii de oameni. Poate n-a fo«
lui şi natului nostru, în anii puterii cuprinşi aproape 300 de intelectuali — legume timpurii", etc. podăriile agricole colective. din agricultură, colectivele dc muncă zează masele la activitatea artistică şi asigurară o popularizare corcspuri/
ale căminelor culturale s-au orientat mai
populare s-a creat şt sc dezvolta o pu- ingineri şi tehnicieni din marile între­ Dc o largă popularicate s-au bucurat In oraşele şi centrele muncitoreşti au bine în alegerea temelor, în majorita­ contribuie la ridicarea calităţii acesteia. loarc ?
ternicâ baza . materială ii ciiltufii de prinderi industriale, specialişti din agri­ în iarna acestui an brigăzile ştiinţifice. funcţionar în perioada lunilor de iarnă tea cazurilor, ţinîndu-sc seanţa dc ra­ Pentru lărgirea formelor dc activitate — Ceva s-a făcut în această dil
masă. La oraşe $1 sate funcţionează as­ cultură, învăţători şi profesori, medici, Ele au răspuns cu competenţă şi pc în­ 10 universităţi populare şi munci­ murile dc producţie ale G.A.C. culturală au fost trimise la sate brigăzi ţie. Spartachiada a fost populari
tăzi mii de instituţii culturale caic des­ jurişti, economişti, artişti.ctc. Cei mai ţeles colectiviştilor, care ridică azi, pro­ toreşti şi 215 lectorate. In acti­ Pentru întărirea cconomico-orgaitiza* mixec dc creaţie, formate din membri prin afişe, foiomontaic, prin staţi.'
făşoară o muncă organizată şi sistema­ mulţi dintre ei participă activ la mun­ bleme legare dc propria lor activitate: vitatea acestora au fost antrenaţi torică a G.A.C., unităţile culturale or­ aî cercurilor literare, artişti plastici, mu­ radioficarc ctc. Am făcut dc asciiK,.ez
tică pentru educarea socialistă a mase­ ca comitetelor, adueîndu-şi contribuţia cum poate fi sporită producţia dc lap­ circa 200 dc intelectuali din rîn- ganizează şi alte forme dc activitate, zicieni, cu sprijinul cărora s-au orga­ comandă pentru fluturaşi.
lor In cluburi, cămine culturale, bi­ la realizarea obiectivelor şi sarcinilor te, caic sînt cele mai bune soiuri dc ilul inginerilor, economiştilor şi cadre­ cunt sînt concursuri „Cine ştie cîşiigă", nizat duminici culturale la sate. Tea­ — Poate nu este asigurată baza ma­
blioteci, cinematografe, teanc un nu­ acestora. grîu şi porumb în condiţiile dc climă lor didactice. Fozitiv este faptul că pro­ trele din Deva şi Petroşani au prezen­ terială !
măr din cc în cc mai mare de oameni In iarna acestui an s-au obţinut suc­ şi sol din regiune, căile dc extindere gramele de învâţămînt ale universită­ «cri dc* calcul, seri de întrebări şi răs­ tat spectacole speciale pentru sacc: — Sc cunoaşte faptul că în Hunedoa­
punsuri, zile ale zootehnistului, şezători
ai muncii îşi însuşesc comorile ştiinţei cese deosebite în toate sectoarele acti­ a mecanizării în lucrările agricole ctc. ţilor. tematica expunerilor sînt mai închinare colectiviştilor fruntaşi. La „Recoltele revistei" şi „Punctul culmi­ ra sînt multe bare sportive Totuşi, noi
şi culturii, îşi îmbogăţesc cunoştinţele vităţii culturale dc masă. Sub îndruma- Rezultate bune în activitatea lor cu strîns legate dc activitatea dc produc­ organizarea acestora sînt antrenaţi un nam44. Muzeele şi-au intensificat mun­ vom in.ii amenaja două terenuri dc
politice şi profesionale. tea organizaţiilor dc partid, cu sprijinul brigăzile ştiinţifice au obţinut comite­ ţie. Aceasta are drept rezultat îmbo­ marc număr de intelectuali atît din rîtt- ca dc educare a maselor în spiritul pa­ volei, doua dc fotbal, un teren de bas­
In opera de formare a omului nou, comitetelor executive ale sfaturilor tele raionale pentru cultură şi artă. din găţirea cunoştinţelor profesionale ale dul specialiştilor din agricultură cît şi triotismului socialist, colectivele aces­ chet. şi unul de handbal în 7. Tn
o contribuţie dc scalnă aduce intelec­ populare, munca culturală a căpătat un Sebeş, Orăştie, Haţeg, oraşul regional muncitorilor, ridicarea calificării lor la al cadrelor didactice. tora organizînd vizite în grupuri a!e schimb, stăm nui rău cu materialele
tualitatea. In anii regimului dcmocrat- caracter de masă; s-a lărgit sfera dc Deva, a căror brigăzi au efectuat între nivelul tehnicii noi şi, implicit, creşte­ In raionul Alba au avut loc în pe­ oamenilor muncii din întreprinderi, sportive Nu avem încă echipamentul
popular, alături dc intelectualii din cuprindere a cetăţenilor la activitatea 35—40 de întîlhiri la sate. Sînt cunos­ rea producţiei şi productivităţii muncii. rioada dc iarnă 15 concursuri gen cine instituţii şi dc la sate. Specialiştii d‘n necesar penrru fotbal şi volei Dar, si
generaţiile mai vîrstnicc, s-a format o culturala. cute şi aşteptate cu viu interes de că­ Rezultate bune au înregistrat univer­ ştie, cîştigă, iar în raionul Sebeş, la că­ muzee au fost antrenaţi U organizarea pc acesta îl vom procura curînd.
nouă intelectualitate din rîndul mase­ O contribuţie însemnată au adus-o tre ţăranii colectivişti brigăzile condu­ sităţile muncitoreşti din Lupeni, Hune­ minele culturale, s-au organizat 260 de şi desfăşurarea unor activităţi culturale Discuţia cu tov. Ioa:i Mihâîlă a con­
lor muncitoare, devotară cu trup şi su­ intelectualii în munca dc răspîndirc a se de profesorii Clcnciu Nicolac din doara, Cugir, Sebeş la care, datorită manifestări culturale pc teme ogrozoo- dc nusă — expuneri dc conferinţe, în tinuat Este adevărat că la unele secţii
flet cauzei socialismului, o intelectuali­ cunoştinţelor cuhural-şciinţificc. Aproa­ Haţeg, Stan Olimpia din Deva, juriştii: unei mai srrînsc colaborări între comi­ tchnicc, Ia care au participae peste cadrul brigăzilor ştiinţifice. din combinat cum soit: reparaţii elec­
tate caic munceşte cu entuziasm pen­ pe 2.500 dc intelectuali au fost antre­ Şandru Mihai din Sebeş şi Dcmco N i­ tetele pentru cultură şi artă şi consi­ 30 000 colectivişti. Comitetele pentru cultură şi artă au trice. mecanică, cocsi*rh\ şi secţia a tre’a
tru făurirea vieţii noi; naţi în colectivele de lectori, în brigă­ colac din Alba Iul ia, dc medicul Urca- liile locale ale sindicatelor, cît şi ca Tn atragerea oamenilor muncii spre dobindit o experienţă pozitivă în orga­ furnale au început înrrec-rhle la şah,
Fc lingă contribuţia nemijlocită pe zile ştiinţifice, in cadrul universităţilor zu Maria din Brad şi mulţi alţii. urmare a unei temeinice pregătiri a lectură, în difuzarea pc scara tot mai nizarea şi coordonarea activităţii cul­ tenis dc iiută şi li.ilierc. Dar. la m?io-
este
cursanţilor
lectorilor, numărul
care şi-o aduc îu producţie, intelectua­ şi lectoratelor. Cu sprijinul acestora, în Brigăzile ştiinţifice din raionul Ha­ marc largă a cărţii au fost antrenaţi un în- turale, în antrenarea intelectualilor la ritatea secţiilor nu s-n lăcur înci ni­
lii, specialişti în diverse sectoare dc perioada lunilor de iarnă, s-au organi­ ţeg sînt însoţite, în deplasările i -r pc încadrarea unităţilor agricole cu ca­ «cmnat număr de intelectuali. Pc lîngă p.ceastă muncă. Ele voi trebui să acor­ mic. Este bine ca roate Consiliile aso­
muncă, în timpul lor liber, contribuie zat peste 3.000 de conferinţe la sate, teren, dc „micul laborator", care con­ dre dc specialişti tehnicieni — face ca biblioteci sînt constituite colective ob­ de însă o atenţie şi mai mare îmbună­ ciaţiilor sponive din Combinatul side­
la larga răspîndirc a ştiinţei, culturii 274 întîlniri ale brigăzilor ştiinţifice, 59 stă în aparatura minimă necesară *•<- munca de propagandă agrozootehnică şteşti care ajută pc lucrătorii acestor tăţirii conţinutului şi calităţii muncii rurgic Hunedoara, sprijinite mii nu''e
şi artei în rîndul maselor populare. consultaţii ştiinţifice. plicării unor procese ş» fenomene ştiin­ la sate să se desfăşoare la un nivel ca­ unităţi să organizeze acţiuni dc masă dc răspîndirc a cunoştinţelor cultural- dc organizaţiile de bază P M R. să ia
In legiunea Hunedoara există nn nu­ Frin activitatea lor, aceştia au con­ ţifice. Este firesc ca în asemenea ca­ litativ superior. In iarna aceasta peste cu carrca, să elaboreze materiale de ştiinţificc, să urmărească eficienţa ma­ măsurile cuvenite pentru organizarea
măr dc peste 5.000 intelectuali care zuri întîlnirilc cu brigada ştim1,;!-ei popularizare a celor mai valoroase lu­ nifestărilor cc sc organizează. întrecerilor prevăzute în nriiiia ctnp.3 a
tribuit la popularizarea politicii parti­ 12.000 dc colectivişti au fost încadraţi
participă la răspîndiren ştiinţei şi cul­ dului şi guvernului, a realizărilor ob­ devină memorabile în viaţa sacului, să­ în cele 563 cursuri agrozootehnice. Ma­ crări. Sute dc profesori şl învăţători In domeniul cultural-ai tistic stau în spartachiadei. Nu este admis c,\ la un
turii In cadrul diferitelor forme dc ac­ lile căminelor culturale să devină neîn- fac parte din aceste colective, sînt res­ asemenea combinat, unde activează mii
ţinute dc oamenii muncii în anii pu­ joritatea inginerilor agronomi, a medi­ prezent sarcini deosebit de importante
tivitate: universităţi muncitoreşti şi terii populare, la răspîndirca cunoştin­ căpatoarc, prestigiul şi preţuirea intelec­ cilor veterinari, a tehnicienilor au de­ ponsabili ai cercurilor dc citit, difu- privind ridicarea nivelului de conştiin­ dc tineri şî tinere, unde există suf:cî-
populare, brigăzi ştiinţifice, în colecti­ tualilor să sporească. zori dc carte etc. ente cadre sportive de .specialitate (an­
ţelor ştiinţifice şi dc cultură generală. pus mult interes pentru buna desfăşu­ ţă al oamenilor muncii de la oraşe şi
vele de lectori, instructori ai formaţii­ trenori. instructori voluntari ctc.) 'ă
Intelectualii din cadrul comisiilor dc O metodă eficace în activîtzici bri­ rare a acestor cursuri. Ingineri agro­ Un sector important al muncii cul­ sare. Intelectualii din regiunea noastră
lor artistice de amatori, In activul ob­ răspîndire a cunoştinţelor ştiinţifice au găzilor ştiinţifice foloseşte Conutcrul nomi ca Dogat*u Maria dc la Pricaz, turale este activitatea artistică de ama­ nu se înceapă nici pînă acum, la maio-
ştesc al bibliotecilor şi cinematografe­ sint chemaţi să muncească şi mai activ ritaica secţiilor, întrecerile Sparrachia-
elaborat conferinţe legate de probleme­ pentru cultură şi artă al raionult.i Alba. Guţă Mihai dc Ia Aure! Vlaicu, Bica to ri Astăzi nu există nici un sat în pentru îndeplinirea înaltei misiuni ce
lor, lectori la învăţămîntul agrozooteh­ dci republicane Amatorii de sport d:n
le ştiinţifice ale muncii în G.A.C., cum Acesta a înfiinţat brigăzi ştiinţifice c-j Virgil dc ia Cricău, Hoţea Nicolac dc care să nu activeze cc! puţin o forma­
nic dc masă, precum şi în diferite au fost „Avutul obştesc al G.AC.-tre­ caracter zootehnic, în componenţe că­ la Buccrdca, medici veterinari ca Dan ţie artistică. Peste 1.800 formaţii, care lc revine, să-şî pună tot talentul, toate combinat îşi pun pe bună dreptate în­
cercuri de creaţie. forţele lor creatoare în slujba desă­ trebarea: cînd vor începe şi la Hune­
buie dezvoltat şi apărat", „Valorificarea rora au fost cuprinşi medici veterinari Nicolac dc la Miercurea, Văidcan loan cuprind aproape 30.000 dc artişti ama­ vârşirii construcţiei socialismului în
In comitetele regional, raionale şi terenurilor în pantă prin plantarea dc şi zoocchnişti care organizează întîl- dc la Gurasada, profesori de ştiinţele tori, prezintă spectacole în faţa oamc- patria noastră. doara întrecerile ? V. ALBU