Page 51 - 1964-04
P. 51
Pag. 4 Dramul socialismului K'r 2892
15 Aprilie
L
In 1958, prima con/erinlă a larilor independente din Alrica a pro
clamai ziuQ de 15 aprilie Zi a libertăţii Africii. De atunci, aceasta zi con ,,Premiere“
stituie In liecare ap prilejul trecerii In revistă de către popoarele libere
ale continentului alrican a succeselor in lupfa greu pentru consolidarea in- africane...
dependenlei politice recent dobindiic, pentru inlătiirarca moştenirii qrclc
( o n k r h ifa N atiuniEor U nite Tratativele pentru dezarmare a colonialismului. Ea constituie, dc asemenea, un prilei de mobilizate a LA ALGER
din acele
eforturilor In vederea lichidării dominaţiei coloniale
teritorii
— A fost terminata construcţia
unde continuă să se mcnlină. primei raiinâni algeriene tle petrol,
penEni coBîîei't şi dezvoltare C u v î n t a r e a tovarăşului familia statelor libere şi independente. Ele ocupă o suprafaţă care repre uita d ;i cele mai mari din întrea
Astăzi, există In Africa nu mal puţin dc 34 dc fări care du intrat In
zintă peste trei pătrimi din Intrequl continent şi unde locuiesc 220 mili ga Africă.
— Continuă dezbaterile pe comisii — GENEVA 14 (Agerprcs). — rîtatea lumii nu sc poc întemeia pc rui oane de oameni. In triunqhiul sudic al Alricii, dincolo dc fluviul Z«m- — A fost înfiinţată prima compa
Şedinţa din 14 aprilie a Comitetului nele suveranităţii statelor, pe sacrifica bezi, se allâ insă o reqiunc compactă — alcătuită din Republica Sitd- nie dc navigaţie maritimă : prima
GENEVA 14 trimisul special Ager- tura care există între industrializarea celor JK state pentru dezarmare prezi rea egalităţii lor suverane. Ele vor tre Alricană, Rhodesia dc sud, Anqola. Moznmbic şi Guineea portugheză — nava tle construcţie algeriană — pe
preş, Adrian lonescu, transmite : ţărilor în curs de dezvoltare fi sporirea dată dc reprezentantul Suediei, 1\ Lmd, bui să sc întemeieze pe respectarea aces unde rlnduiclile vechi mai dăinuie încă. Popoarele lumii cer cu tcrmila/c trolierul „Ihn MCodim" — a fost pre
Marţi, au continuat la Palatul Naţiu exporturilor lor de produse finite fi se a fost consacrată problemei dezarmări: tor principii care, după cum sc Ştie. sînc Încetarea qrabnică a represiunilor coloniale din oresle tari şi aplicarea in- dată companiei.
nilor din Geneva, lucrările Comisiilor mifinite, vorbitorul a reamintit propu generale şi loiale. Au vorbit reprezen principiile dc bază ale Organizaţiei Na irutoiul a Declaraţiei cu privire la eliberarea tarilor şt popoarelor colo — Au fost dctchi'e primele maga
Conferinţei Naţiunilor Unite pentru co nerile cuprinse iu cuvînurei şefului de tanţii1 U.R.SS., R. P. Romîne, Angliei, ţiunilor Unite. In preambulul Tratatu niale. zine dc stat cu mărfuri de larg con
merţ fi dezvoltare. legaţiei R.P. Romîne la conferinţă, care Italiei, Canadei. lui cti privire la interzicerea parţială a Cu prilejul Zilei libertăţii A lricii publicăm un qrupaj de ştiri despre sum In preţuri fixe.
In cadrul primiţi comisii, un mare servesc tocmai acestor scopuri. Luînd cuvîntul, şeful delegaţiei R. P. experienţelor cu arma nucleari a ară realizările A lricii noi, despre acţiunile dc luptă pentru -alungarea dcli- — A avut Ioc primul spectacol al
număr de vorbitori dm partea ţarilor Marţi a început să fie difuzat — ca Romîne, Vasile Dumitrescu, a expus po tat vorbitorul se proclama drept scop riiiivă a colonialiştilor şi uneltelor lor din regiunile incă subjuqaie. Teatrului Drr.iv,atic Naţional.
in curs de dezvoltare s-a pronunţat document al conferinţei propunerea ziţia delegaţiei noastre în problema le principal realizarea cît mai repede cu — A fost prezentat primul film
pentru discutarea concretă a programu prezentată de R.P. Romi iu, intitulată : găturii pe care delegaţiile occidentale o putinţă a unui acord asupra dezarmă tle lung metraj al studiourilor naţio
lui de măsuri ş! acţiuni în vederea eli „Finanţarea destinata să permită o des fac între procesul de dezarmare în ge rii generale şi totale sub un strict con nale „Algeria, 1 Noiembrie", in re
minării obstacolelor fi practicilor dis tindere a schimburilor internaţionale, neral şî conţinutul primei etape, în spe trol internaţional, acord care si duci Planul de dezvoltare economica a Ghanei gia Iui Djamil Chandcrli.
criminatorii, a lărgirii dcbuşcclor pen l ivrările de echipament industrial pe cial în ceea ce priveşte crearea aşa-nu- la realizarea obiectivelor Naţiunilor — S-au descins primele cursuri (le
tru exporturile ele produse de bază din credit, rambursabile prm cote părţi din micului mecanism dc menţinere a pă Unite. Or, aceste obiective sînt legate In cursul lunii martie, la Acera a sele finite şi scmi-finicc să ocupe locul ziaristica.
ţările în curs de dezvoltare şi pentru producţia astfel obţinută şi contribuţia cii. Delegaţia romînă, a spus cl, este organic de principiile pe care se înte fost J ic pulTciriţa planul scptcnal dc întîi Ii export. Sc va acorda în conti LA ADDIS-ABF.BA
lărgirea importului fi consumului de lor la dezvoltarea economiei $i la ex meiază O N U., iar primul din aceste dezvoltare economică a Ghanei, prima nuare atentic deosebiţi dezvoltării agri — Şi-a deschis porţile prima uni
asemenea produse în ţările dezvoltate. tinderea comerţului mondial". în principiu de acord ca proiectul Ţin principii este tocmai egalitatea suvera fază a unui plan mai larg în trei etape culturii şi pescuitului, mai mult dc 1/6 versitare a ţârii — Universitatea
Pe ordinea de zi a Comisiei a doua, In Comisia a 3-a, discuţiile s-au con utului de dezarmate generală şi totală nă a tuturor statelor membre. în vederea industrializării ţării. din investiţii urmînd să fic repartizate „Haile Scl.assic I".
a figurat, în continuare, punctul privind centrat asupra finanţării destinate să si includă prevederi speciale privind acestui sector. LA ACCRA
măsurile fi acţiunile ce trebuie contribuie la extinderea schimburilor problema menţinerii păcii şi securităţii Tocmai dc accca, a spus V. Dumi Potrivit prevederilor, ritmul anual dc — A intrat în funcţiune primul
In cursul scptcnalului va fi termi
luate în vederea diversificării fi ex internaţionale, fâcîndu-se propuneri în internaţionale în cursul şi după desa- trescu, ţinem să atragem atenţia asupra dezvoltare urmează să fie dc 5,5 la sută. nată construirea sistemului hidroener combinat tle plăci prefabricate pen
tinderii exporturilor ele produse fimte cc priveşte mărirea volumului acestei vîrşirea procesului de dezarmare. Acea faptului că propunerile occidentale dc In accsc scop vor fi necesare investiţii getic şi dc irigare dc pc Volta. Prin toa tru construcţii.
fi semifinite ale ţărilor în curs de dez I inanţărî. stă idee, a arătac vorbitorul, este ex instituire a unei forţe dc menţinere a tic stat în valoare dc 476 milioane lire — Şi-a început operaţiile prima
voltare. menite să ducă la creşterea par In cca de-a 4-a comisie au continuat pusă amănunţit în proiectul tratatului păcii ncsocorcsc rolul, prerogativele şi sccrlihe şi investiţii particulare — glu- te aceste măsuri la un loc sc vor pune Bancă naţională dc investiţii.
ticipării acestor ţări la comerţul mon discuţiile generale. de dezarmare generală şi totală sub un atribuţiile Consiliului dc Securitate. Pu neze şi străine — in valoare dc 540 mi bazele dezvoltării Ghanei ca ţară in — A fost creată prima şcoclâ tle
dustrială.
dial. strict control internaţional, prezentat dc terile occidentale îşi propun si excludă lioane lire sterline. specializare in domeniul televiziunii
Luînd cuvîntul în şedinţa dc marţi In Comisia a 5-a au început marţi lu Uniunea Sovietică. Consiliul tle Securitate din mecanismul In cursul viitorilor şapte .ani, cererea In cadrul următorului plan economic din Africa.
a acestei comisii, reprezentantul R P- crările subcomisiei pentru ţările fără li După cum se pare, a continuat şeful chemat să vegheze asupra menţinerii dc bunuri de consum esenţiale şl ma »îc dezvoltare sc va pune accentul pc — A fost prezentată prima operă
industria dc metale feroase şi neferoa
Romîne — Ion Urda, după ce a re- toral. In cadrul discuţiilor sie Urni du- delegaţiei R. P. Romîne, delegaţiile oc păcii. teriale de construcţie dc bază trebuie să populară ghaneză — drama muzica
marcac că în comisii a fost amplu dis pă-amiază a luat cuvîntul reprezentan cidentale raţionează ca şi cum dezarma Şeful delcgaşîei R. P. Romîne a sub fie satisfăcută, din resurse interne. Struc se, de produse chimicale şî îngrăşămin lă „Marinarii dispăruţi".
cul ată problema planificării, a relevat tul Algeriei, Idriss Jazairy. pronunţîn- rea generală şi totală nu ar schimba cu limat apoi ci problema constituirii unui tura actuală a comerţului exterior al te artificiale ; iar în etapa următoare LA RAMAKO
Iaptul că astăzi există o unanimitate în du-se pentru rambusjrea creditelor des nimic lumea, relaţiile internaţionale şi mecanism tic menţinere a păcii nu tre Ghanei urmează să fie schimbată. Pro sc va trece la crearea unei industrii a — A fost creată prima şcoală pen
a recunoaşte importanţa acesteia în dez tinate industrializării prin exportul că modul de comportare a scatelor. Ele buie exagerată şi deformată pînă la pro dusele tradiţionale de export ale Ghn- maşinilor-unoltc, a instalaţiilor şi apa- tru pregătirea lucrărilor în domeniul
voltarea economică. Noţiunea tic dez tre ţările credîcoare a unei părţi din susţin în fond că pc măsură ce scade porţiile în care ar putea constitui o pie nci, minerale, cherestea, cacao, trebuie rutajului electrotehnic şi electronic. In sănătăţii publice.
voltare economică — a spus cl — este produsele care se vor fabrica cu aju forţa armată naţională, în aceeaşi mă dică în caVa înfăptuirii dezarmării aşa să fie treptat prelucrate în ţară. astfel felul acesta, la sfîrşitul celei dc-a treia LA CAIRO
strîns legată do ce,a a planificării. Rea torul cehipjmcnrului importat, a re suri ar trebui si se dezvolte forţa in cum sc exagerează şi sc deformează încîc pînă la sfîrşitul planului, produ etape structura economică a ţării va fi — A fost construit primul avion
mintind că problema planificării a lor- amintit de propunerea făcută în accsc ternaţională ele menţinere a păcii, ast problemele controlului şi ale asigurării radical deosebită dc cca actuală. cu reacţie.
mat obiectul unei rezoluţii a celei de-a sens de R.P. Romîna, subliniind im fel incit la sfîrşicul procesului ele de în egala măsură a securităţii tuturor sta — S-a început editarea primei En
1X-a sesiuni a Adunării Genei ale a portanţa ei Această soluţie — a spus zarmare securitatea statelor si fie asi telor. Intensificarea acţiunilor armatei ciclopedii egiptene.
O N U., rezoluţie la care H P. Romî- el — va fi foarte milă pentru ţările în gurată de o forţă internaţională sufici — Se construieşte un mare cen
ni a participat în calitate de coautor, curs de dezvoltare, dacă producţia ast ent dc puternici „îneît nici un stat sa Dacă în general această problemă nu de eliberare din Angola tru cinematografic.
vorbitorul a sublimat utilitatea pentru fel obţinută se va înscrie în planul lor nu-i poată face faţă". Dar pentru crea poate fi o problemă esenţială a dezar La CONAKRY
ţările în curs dc dezvoltare a punerii de dezvoltare fî daca produsele expor rea unei asemenea forţe, este clar Că mării, cu atic mai mult ca nu poate în Cu trei ani în urmă, cînd a fost de contribuit şi înlăturarea disensiunilor — A fost dată în funcţiune cca mnî
in practici a prevederilor cuprinse în tate de acestea voi li utilizate pe pia statele va trebui să menţină întregul mod obiectiv să fie opusă acceptării clanşată insurecţia din Angola împo interne din rîndurilc mişcării dc eli mare întreprindere tipografică din
aceasră rezoluţie, arătînd că acestea dan ţa ţărilor creditoare şi nu reexportate principiului unei propuneri caic tinde triva forţelor coloniale portugheze, berare. In momentul de faţă, armata dc A frica.
răspuns multor probleme ridicate în sie către acestea în alte ţâri. aparat militar, care la sfîrşitul procesu la eliminarea pericolului războiului nu armata de eliberare cuprindea doar cî- eliberare cuprinde 7.500 de soldaţi bine — A fost înfiinţată prinu şcoală
comisie. Lucrările comisiilor continuă mier lui de dezarmare ar fi trebuit si fie li clear încî din prima etapă a dezarmării. teva sute de oameni slab organizaţi, în instruiţi şi înarmaţi, urmînd ca în de ziaristică guîneezâ.
In continuare, referiiulu-sc la legă curi. chidat. In încheierea cuvîmării sale. şeful de armaţi cti puşti vechi şi arme albe şi, curînd mulurile armatei să sc îngroa — A fost creată organizaţia de
Noi, a subliniat şeful delegaţiei R. P. stat pentru prospectarea şi exploata
legaţiei R. P. Romîne a arătat că ceea
Romîne, abordăm cu totul altfel proble cc este necesar în accască etapă este de practic, lipsiţi de instrucţie militară. Ei şe cu alţi 7.000 dc oameni. rea metalelor preţioase.
nu se călăuzeau în acţiunile lor după
Scopul luptei de eliberare a angole
ma menţinerii păcii în condiţiile lumii
Tratativele sovieto-poloneze în curs de dezarmare şi a lumii fără a determina dacă sîntem tle acord ca un plan tactic şî strategic bine stabilit. zilor, au declarat conducătorii Frontu LA DAKAR
— A fost efectuata prinu expe
arme. Nu este vorba nunni de încrede ptrîcolul nuclear trebuie să dispară cît In aceste condiţii nu le-a fost greu lui Naţional, este dc a-i constrîngc pe rienţa ştiinţifică pentru cercetarea
unităţilor armate ale colonialiştilor $;1
mai curînd posibil s.au să admitem ca el
MOSCOVA 14 (Agerprcs). — colaborării dintre popoarele sovietic şi rea între stare, între popoare, pe care trebuie să se menţină, aşa cum implică izoleze forţele patriotice într-o zonă în portughezi să ia loc la masa tratativelor razelor cosmice — lansarea unui stra-
După cum anunţă TASS, la 14 apri polonez, precum şi problemele situaţiei dezarmarea, fără îndoială, o va genera planul american, pentru o perioadă neli gustă în munţi, silindn-i să părăsească şi să recunoască dreptul la autodeter tostat cu aparataj special la înălţi
lie au avut Ioc la Kremlin tratative so- internaţionale contemporane. Este vorba în primul rînd dc imposibi mitată In ceea cc ne priveşte — a pre- nurlie oraşe şi principalele căi de co minare a Angoieî. „Alcgcricnii au lup mea tle 30 km.
vieto-polonezc. la tratative, care s-au desfăşurat în- litatea de fapt ca în condiţiile dezarmă C'zzt el — considerăm că numai propu municaţie. tat şapte ani pentru a li sc recunoaşte LA KHARTUM
Din partea sovietică, au participat tr-o atmosferă dc prietenie frăţească şi rii generale şi totale şi a controlului acest drept, şi noi sîntem dispuşi sa fa — A fost dată în exploatare prima
N. S Hrufciov, A. N. Kosighm, A. I cordialitate, s-a ajuns la o deplină în care o va însoţi să se dezlănţuie un răz nerile de natură să promoveze prima De atunci, situaţia s-a schimbat mult cem acelaşi lucru", a subliniat coman fabrică dc zahăr.
Mikoian, N. V. Podgornîi, f. V. Aiulro- ţelegere reciprocă asupra tuturor pro boi. Este vorba de faptul că, în condi tlinnc accsre alternative ar permite lu Tîn.ăra armată dc eliberare a fost te dantul Mnaiuli, unul din membrii sta LA LAGOS
crărilor noastre să progreseze.
pov şi alţii. blemelor discutate. ţiile dezarmării, principala garanţie a meinic reorganizata. La acest lucru a lului major al armatei de eliberare. — Va fi terminat în curînd po
Din partea poloneză, nu participat : In cursul aceleiaşi zile, delegaţia de păcii şi securităţii internaţionale o con Acţiunile dc luptă ale partizanilor au dul peste fluviul Niger, col nul mare
Wladvslaw Gomulka, Jozcf Cyrnnkic- partid şj guvernamentală a R. P. Po stituie inexistenţa armelor $i a forţelor loc cu precădere în regiunea nordica pod din Africa, în lungmic tic
tvîcz şi membrii delegaţiei de partid fi lone a oferit o recepţie în cinstea C.C. armate şi nicidecum existenţa unui fel Lucrările Consiliului ministerial a ţării, o regiune economică cheie, unde 1.405 m.
guvernamentale. Au fose discutare pro al P C.U S şi a guvernului U.R S S. Jo- dc poliţie internaţională. se află marile plantaţii de cafea. Parti LA NAIROBI
blemele relaţiilor politice, economice şi In această problemă, delegaţiile oc al Pieţei comune zanii tind, dc asemenea, să creeze un — A fost inaugurată Universitatea
culturale dintre cele două ţări, ale con v.cf Cyrankiowicz fi N S 'Hrufciov au cidentale prezintă dezarmarea ca şi cum climat de nesiguranţă pentru colonialişti Africii răsăritene.
solidării continue a prieteniei frăţeşti şi rostii cu vin târî. ar fi o primejdie .pentru pacea şi sc- în capitala ţârii Luanda, situată pc coas LA TUNIS
turiraten lumii, ca un factor generator BRUXELLES 14 (Agerprcs). — Pieţei comune, arc misiunea de a cl a - ta Atlanticului, şi în întreprinderile in — A intrat în funcţiune parţial
tiv dezordine şi haos, insistînd asupra Un „sistem tic avertizare", menit să bora o politică comună pc o pei ioadă dustriale amplasate în afara zonei tle prima rafinărie dc petrol.
luptă. Armata colonialiştilor portughezi,
Vii le g ă tu ră eu p ro b le m a C ip ru lu i elaborării unui nou drept internaţional dea alarma „celor . şase", . cînd. sînc ar de cinci am', care-urmează a fi supusă al cărei efectiv sc ridică la 40.000 dc — A fost înfiinţat Institutul na
pentru a supune toate statele jurisdic meninţaţi dc inflaţie, a fost aprobat în unei revizuiri anuale. ţional pentru pregătirea tle experţi
— D eclarafiile prem ierului grec Papandreu — ţiei obligatorii a unui for internaţional. prinu zi a întîlnirii Consiliului ministe In cadrul dezbaterilor din 13 aprilie, oameni, nu sc mai simte nicăieri şi tehnicieni în domeniul industriei,
Ceea ce ameninţă in realitate părea rial al Pieţei comune care >-a întrunit Robcrt Marjolm, vicepreşedinte al Co siguranţă.
ATENA 14 (AgcrprJ). — Papandreu subliniază că aplicarea şi securitatea internaţională nu este de luni la Bruxelles. La această intîlnîrc sc misiei Pieţei comune, a cerut membri-
Guvernul grec sprijină autodetermina principiilor democratice înseamnă guver zarmarea ci. dimpotrivă, cursa înarmă dezbat o scrie dc chestiuni privind pre :cr C.L.E. să facă paşi hotărîtori pen
rea Ciprului şi este do părere că acor narea pe baza voinţei majorităţii şi res rilor. în primul rînd cursa înarmărilor gătirea viitoarei runde Kennedy şi pla tru combaterea inflaţiei din economia Progresele învăţămîntului în Africa
nul de măsuri elaborate de Comisia e-
durile tic Ia Zurich şi Londra1 s-au do- pectarea drepturilor legitime ale mino nucleare, a spus V. Dumitrescu, adău xecutivă a C.E F.. în vederea combaterii l'iccci comune. Hotărîrca acestora dc a
vcdic inaplicabile, a arătat primul mi- rităţii. gind că este de aşteptat ca în condiţi inflaţiei în ţările membre Rcfcrindu-sc acţiona în comun în combaterea infla Recent a avut loc la cursurile învălămjntu- virstă şcolară. In <0
Press,
ţiei. este dc părere Associated
n*scrti Papandreu într-o declaraţie dată In încheierea declaraţiei, se arată do ile dezarmării numărul şi gravitatea li la măsura adoptată, corespondentul la constituie noi paşi făcuţi dc ţările Pie Abidjan (Coasta de Fil lui mediu. priveşte Invălănhnlul
publicităţii, după întrevederile pe caic rinţa Greciei dc a-şi îmbunătăţi rela tigiilor internaţionale să scadă simţitor. Bruxelles al agenţiei Associated Press, ţei comune spre o ntaî strînsă unitate. deş}, o conierinjă sub Confer inia dc Iu Abi secundar, in ţările alri-
preşedintele Makavios le-a avut cu re ţiile cu Turcia. El a subliniat apoi că pacea şi sccu- relatează că miniştrii Pieţei comune nu • ii baza acestor noi măsuri, arata agen auspiciile UNESCO ca djan a trecui, dc ase cane au existai in li
prezentanţii guvernului grec. Ele au s-au angajat să adopte măsuri pozitive ţia. este firesc ca fiecare ţară să sc in re a reunit pe miniştrii menea, In revistă situa nul şcolar 1963— 1964,
dus la un impas. Iar denunţarea lor de care să determine scăderea preţurilor tereseze de acum înainte dc toate as tnvătâmintului din toa ţia existentă in mo 1.143 000 dc elevi. Pen
către preşedintele Makirios reprezintă Consiliul ministerul a constituit trei te fărilc Alricii. mentul de lafă. Astiel, tru sporirea in mod
numai confirmarea unei situaţii dc fapt. In Camera Comunelor din Anglia comitete însărcinate cu studierea efec pectele politicii economice din celelalte Participanţii la con- In Alrica dc nord, nu subslantial a acestor
In declaraţie se exprimă încrederea de telor Inflaţiei şi combaterea acestora. state membre ale C E.E. Icrinlă au aprobat un mărul elevilor dc şcoa procentaje se prevede
plină în acţiunea forţei O.N.U., subli- LONDRA H (Agerprcs). — rc la care se va adăuga un deficit da Din primul fac parte guvernatorii băn Kurt Schmuckcr, ministrul econo plan pe 20 de ani, care lă elementară se ridi sporirea cheltuielilor
nimdu-.se că Grecia a acceptat propune Ministrul de finanţe al Marii Britanii, milioane cu titlu de cheltuieli con cilor centrale. Cel dc-al doilea include miei al R.F.G. care a luat, dc aseme prevede generalizarea că in 1963/64 la buqeture alocate nece
rea de a subordona detaşamentul grec Reginald Maudling. a prezentat marţi în vertibile. Anul trecur, acest deficit a pe reprezentanţii ministerelor dc finan nea, cuvîntul, a subliniat că balanţa de tnvătumintului elemen 6.024.000, ceea ce În sităţilor tnvătăminlului.
din Cipru comandamentului forţei Camera Comunelor bugetul ţarii p: fost tle 597 milioane lire. Cca mai mare ţe şi are ca sarcină să urmărească chel tar in Alrica pinq in seamnă 73.2 la sula din Măsuri fn acest sens
O.NU. exerciţiul financiar 1964/1965. In cu- creştere a cheltuielilor sc înregistrează tuielile excesive alc guvernelor, defici plăţi a comunităţii sc înrăutăţeşte con 1980 sc prevede, dc populaţia de virstă şco nu şi fost luate. Chel
Misiunea mediatorului O.N.U. pentru Y'iuarca pe care a rosiit-o cu acest pri It capitolul destinat torţelor armate, tele financiare, precum şi acumulările tinuu. LI i-a chemat pe membrii Pieţei asemenea, că la această lară. In restul {arilor tuielile pc anul şcolar
Cipru, a precizat primul ministru grec, lej, Maudling a arătat că veniturile unde proiectul de buget prevede alocări m valută. Ultimul comitet, caic este comune să adopte măsuri urgente pen dată 20 /a şută din co africane, cilta respecti 1964—1965 destinate in-
bugetare slut evaluate la suma de suplimentare dc 161 milioane lire faţă tru combaterea acestor tendinţe care piii care termină invă- vă a fost dc 13.258.000. vătămintulul, la scara
este dc a căuta o formulă politică pen format din economişti reprezentind cele Intreqii Alrici. repre
7.352.000 000 lire. Cheltuielile necon- dc anul trecut, ceea ce echivalează cu 9
tru statul cipriot, iar această misiune vcrtibilc sînt evaluate la 7.3S8.000.000 la sută. ;asc ţări membre ale C E.E şi Comisia pun în pericol poziţia competitivă a tămintul elementar să adică numai 42,3 la su zintă 4 la sută din În
este sprijinită de guvernul grec. lire, deficitul fiind tic 36 milioane li- Subliniind că scopul actualului buget Pieţei comune. urmeze mai departe tă din populaţia dc tregul venit nofional.
este „dezvoltare fără inflaţie" ministrul
de finanţe a arătat ci guvernul a hotă-
Situaţia din Brazilia rît sporirea impozitelor la o sene de 0 măsură realistă MOSCOVA. — N. S. Hruşciov, Okinawa. Textul acestei rezoluţii a luni staţiile seismice ale Ungariei au
produse de consum printre care tutu- preşedintele Consiliului dc Miniştri al fost adresat O.N.U., guvernului ja înregistrat o scrie dc cutremure Ia
RIO DE JANEIRO 14 (Agerprcs). — cu privire la aplicarea de sancţiuni po mi! şî băuturile alcoolice. De asemenea, NEW YORK 14 (Agcrp.es). - U.R S.S., a primit, la Kremlin, dele ponez şî celui al S.U.A. Budapesta şi alte cîteva regiuni ale
Agenţia UPI anunţa că Carlos La- litice şi economice împotriva acestei în scopul de a sc oferi industriei engle 1 rîbunalul federal din Jakson, statul gaţia militară cambodgiana, condusă DALE AS. — Judecătorul Joc Brosvn ţării. Agenţia M.T.I. anunţă cH nu
cerda, guvernatorul statului Guainbara ţări. ze o poziţie mai bună în concurenţa pc Mississippi, a decretat ilegală segrega dc Lon Noi, viccpreinicr al guvernului a fixat data dc 29 aprilie pentru au s-au înregistrat victime omeneşti.
şi unul din conducătorii loviturii care a I.a Rio tic tandro s-a anunţat că gu pieţele mondiale s-a hotărît o reducere ţia rasială Decretul interzice segrega- cambodgian, ministru al apărării na dierile în cursul cărora avocaţii lui SANAA. — Ministerul dc Externe
dus la demiterea preşedintelui Joao Go- vernatorul Lacenla va pleca la 22 apri a impozitelor la petrolul şi cărbunele fo ţu rasnlă in avioane, trenuri, sălile de ţionale, comandant suprem al forţelor J.ack Ruby vor cere revizuirea pro al Yemenului a anunţat că trei avioa
ulart, a cerut revizuirea politicii ex lie în Europa şi sc va opri în Franţa losire în scopuri industriale. Rcfcrindu- a>teptare ;tlc gărilor şi aeroporturilor armate ale Cnmbodgici, care sc află cesului clientului (or. ne britanice au violat din nou spa
ţiul aerian yemenit, zburînd deasupra
terne a Braziliei. El a spus că Brazilia şi Italia, „unde va avea prilejul să sta se la comerţul exterior, el a arătat că Decretul interzici*, de asemenea, poliţi într-o vizită în Uniunea Sovietică. Judecătorul a refuzat să acorde a- regiunii Harib. Guvernul Republicii
LONDRA. — La invitaţia guvernu
trebuie să rupă relaţiile cu Cuba şi să bilească numeroase contacte". acesta se dezvoltă ,,încurajator". II a ei din jakson să-i aresteze pe cetăţenii lui englez N. Patoliccv, ministrul co vocaţilor un răgaz suplimentar pen Arabe Yemen a adresat un protest
tru a pregăti cererea lor de anulare
sprijine cererea guvernului venezuolian Presa uruguayanj, semnalind prezenţa anunţat, însă că balanţa dc plăţi sc va negri care nu dau ascultare regulilor merţului exterior al U.R.S.S., a sosit a primului proces. guvernului britanic prin intermediul
la Montevideo a lui Marcos Falcon înrăutăţi în acest an după cc deficitul dc segregaţie aplicate pînă în prezent la Londra. El va avea convorbiri cu LONDRA. — Poporul din Basuto- Ambasadei S.U.A, Ia San*".
Rezultatele alegerilor Brice no, ministrul de afaceri externe al acesteia a ajuns în luna ianuarie la 120 în acest oraş, ca tle pildă în autobuze. ministrul comerţului al Angliţu, E. land este absolut hotărît să obţină in RYAD — Postul tic radio Mccca
Ycnezuelei, scrie că vizita acestuia are milioane lîre. In scopul frînării infla In sfîrşir decretul declari ilegale in Hcatli, în legătură cu prelungirea n-
municipale din Anglia drept scop să obţină adeziunea Urugua- ţiei, Maudling a făcut cunoscut lansa scripţii ea „Rezervat pentru albi", cordului comercial anglo-sovictic. dependenţa, indiferent de rezultatele a anunţat ca guvernul Arabiei Sau-
dite a hotărît -porirca capacităţii mi
\ ului la politica amicubană. rea unor „bonuri dc dezvoltare". sau „Interzis negrilor". TEHERAN. — La Teheran s-a des tratativelor dc la Londra privind con
declaraţia
LONDRA 14 (Agerprcs). chis Conferinţa internaţională a Co stituţia ţării, sc arată în Basutoland litare a ţ'rii. alocrnd în accsc scop
credite sup!ir.;*.nrarc în valoare
partidului Congresul din
tic
La Londra au fost date publicităţii misiei Camerei Internaţionale dc co 103 .uiiioane riali.
cifrele oficiale privind rezultatele de merţ pentru problemele ţărilor Asiei dară publicităţii la Londra.
Independenţa, sc arata în declara
finitive ale alegerilor municipale care şi Extremului Orient, precum şi pri WASHINGTON. — Departamentul
s-au desfăşurat în cursul săptămînii tre mul seminar al oamenilor de afaceri dc Stat a creat un nou post dc sub
cute în 53 tic comitate ale Angliei. din ţările asiatice. Iau parte 250 de de secretar tic stat adjunct pentru aface
rile economice pc lingă Biroul pentru
După cum informează agenţia Fran legaţi. din 30 dc state. Cuvîntul dc
ce Prcssc, cifrele conlîrmă victoria la deschidere a fost rostit de primul mi afacerile africane. Titular al noului
post a fost numit Samucf Wcstcrfceld,
buriştilor care, potrivit datelor comu nistru al Iranului, Mansour. Şedinţele expert în problemele economice ale
nicate, au cîştigat 160 de locuri, in sînt prezidate dc Mohscn Lak, din
timp ce conservatorii au pierdut 66 partea Iranului. ţărilor subdezvoltate.
Robcrt Mccloskcy, purtător de cu-
de locuri. LONDRA. — La Londra s-a des vînt al Departamentului dc Stat, a de
Rezultatele definitive sînt: chis marţi Conferinţa internaţională clarat că crearea acestui nou post ara
— Laburiştii 1.106 locuri, iar con pentru examinarea diverselor aspecte tă „Interesul crcscîntl al Statelor Unite
servatorii 69S. ale problemei sancţiunilor economice ţie, este un drept şi nu un dar din pentru afacerile economice ale con
partea puterii coloniale.
ce urmează a fi aplicate guvernului Tratativele cu privire la constituţia tinentului african".
rasist al Republicii Sud-AIricanc. Lu
Explozie la Cape Kennedy crările conferinţei vor dura patru zile protectoratului englez Basutoland ur ALGER. — Miercuri, preşedintele
LONDRA. — la Londra s-a anun mează să înceapă la 21 aprilie la Algeriei, Bcn Bella, inaugurează o
CAPE KENNEDY 14 (Agerprcs). - ţat în mod oficial cl regele Laosului, Londra. nouă rafinărie a cărei capacitate de
Marţi s-a produs o explozie la unul Savang Vatthana, va sosi U 4 mai la TOKIO. — Salariaţii a opt compa producţie, în primul stadiu, va fi tic
din etajele unet rachete în momentul Londra în cadrul turneului pc carc-l nii de taxiuri din prefectura Osalia 1,5 milioane tone petrol anual, iar in
cînd tehnicienii sc pregăteau să cupleze întreprinde în capitalele celor 13 sta au declarat, Ia 14 aprilie, o grevă tic următoarea etapă dc 2,5 milioane
tone.
un ansamblu de instrumente în vede te, care au semnat acordul dc la Ge scurtă durată în sprijinul revendică
rea unei noi experienţe cosmico. Admi neva cu privire la I.aos. El va fi pri rilor lor privind majorarea salariilor WASHINGTON. - Capsula goală,
condiţiilor
dc
lor şi îmbunătăţirea
nistraţia naţională pentru aeronautică mit de regina Elisnbeta. munca. cu două locuri, ,.Gemini“. lansată (Ic
S.U.A. la 8 aprilie, dc (a Cape Ken
şi cercetarea spaţiului cosmic (NASA) DJAKARTA. — Citînd surse diplo LONDRA. — Reprezentanţi ai miş nedy, cu ajutorul unei rachete de tip
a anunţat că în acest accident opt per matice sigure, agenţia UPI anunţă că carii engleze împotriva politicii dc ,,Titan-2" a revenit după 3 zile şi ju
soane au fost rănite, dintre care mai la începutul lunii mai, la Tokio va apartheid în Republica Sud-Africană mătate în spaţiul terestru şi a căzut
multe se află în stare gravă. avea loc o întîlnirc între preşedintele au adresat Organizaţiei Naţiunilor în Oceanul Atlantic. Potrivit unui co
preşedintele
Indoneziei, Sukarno şi
Acesta este primul accîdenr serios pe Filipinelor, Macapagal. In centrul dis Unite un memorandum în care pro municat al Asociaţiei naţionale pentru
trecut în cei 14 ani de cirul sc cfcciuc- testează îmooirivn actualei politici a aeronautică şi cercetarea spaţiului cos
cuţiei se vor afla din nou probleme Angliei faţă tle guvernul R.S.A. Me
7.ă operaţii la Cape Kennedy, a preci legate tle criza malayeză morandumul a fost semnat. printre mic (N.A.S.A.), experienţa a reuşit, ea
zat NASA. Potrivit agenţiei Asociatcd TOKIO. — Cerem retrocedarea alţii, tic Barbara Castle, deputat în venficînd, în primul rînd, capacitatea
Press, din anul 1950 zece persoane au imedaitâ a Okinawei, sc arată într-o parlament din partea Partidului labu de plasare pe o orhită dinainte stabi
lită a unei capsule în
greutate
tic
încetat din viaţă in urma diferitelor ac La Bruxelles, precum şi în alte oraşe ale Belgiei, au avut loc manifestări ale populaţiei, ca protest împotriva rezoluţie adoptata la cel dc-al 8-lea rist şi conducătoare a acestei mişcări 3.150 Itg, dc către o rachetă dc tip
cidente la această bază pentru lansări grevei modicilor care se prelungeşte de cîteva zile, paralizînd activitatea spitalelor, congres al Asociaţiei locuitorilor din BUDAPEST A. — In cursul zilei dc „Titan-2“.
de rachete. IN FOTO : Aspect din timpul manifestaţiei dc la Seraing.
Redacţia şl adminlstinţia ziarului str. C Martie Qr 9, toleloo 15 81, 12 75, 15 85, 20 78. Taxa ptailtâ Io ouinerar conlonn aprobclrU Dnec[ie) Getietuic F.I.T R ar 263 328 dic 6 oolembrie 1949. — Tiparul» întreprinderea Poliţjiuhr? HiineduiM Deve
41