Page 52 - 1964-04
P. 52
PROLETAR] DIS TOATE ŢÂmtE. U N IŢ II A l
COTIDIENE C O M U N I C A T
La 15 aprilie şi-a început lucrările plenara lărgită
Tineri în excursie a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Komîn,
Phnul dc muncă al organiza avînd la ordinea de zi Darea de seamă cu privire la
ţiei U.T iM. dc la Trustul mi
nier Deva, prevede printre al convorbirile avute de delegaţia Partidului Muncitoresc
tele vizitarea colectivă a unor
localităţi cu scopul de a cu Romîn cu conducerea Partidului Comunist Chinez, a Par
noaşte cît mat bine regiunea tidului Muncii din Coreea, a Partidului Comunist al
noastră, locurile istorice şi rea-
Uzările obli nule In anii regi Uniunii Sovietice în problema unităţii mişcării comu
mului de democrafie populară.
De curind s-a organizat pri niste şi muncitoreşti internaţionale.
ma excursie In oraşul regional
Hunedoara. Cu acest prilej 30 Lucrările plenarei conlinuă.
de tineri ulemişfi au vizitat
noua Uzină dc preparare din
Tcliuc, barajul de la Cinciş, Angajamentul nostru: lunar 400 tone
precum şi „Castelul Hunlazi-
lor“ din Hunedoara.
lO AN SIMION
corespondent fontă cu cocs econom isit
Noi donatari de sînge Cu circa două luni în urmă, colecti produce în fiecare lună l.OCO tone fonti
vul secţiei a Ii-a furnale a pornii ini cu cocs economisit.
Numărul donatorilor dc sînge ţiativa de a produce prin economi-' Pc baza.propuncrilor făcute de mun
de pe raza oraşului regional Pe sirca cocsului, peste plan în fie citori, a studiului efectuat dc conduce
troşani este în continuă creştere. care lună 600 tone fontă. Noi am pă- rea secţiei, s-a întocmit un plan de
In urma acţiunilor de populari sit-o valoroasa, deoarece reducerea con măsuri tchnico-organizatorice cu terme
La ordinea zilei zare şi a conferinţelor care s-au sumurilor specifice, în special a celui dc ne şi responsabilităţi Marca lor majo
ORl ţinut pe această temă, în primul cocs, este un obiectiv dc scamă al în ritate au fost deja înfăptuite. S-a schim
trimestru al acestui an încă 326
Urgentarea dc cetăţeni au devenit donatori trecerii socialiste ce o desfăşoară echi ţionat un jgheab la banda de cocs mă
bat cîntarul dc calcar ; a fost confec
pele şi brigăzile de la secţia I-a. Dc
dc sînge. Numai dc la E.M. Pc- accca, comitetul sindical dc secţie, în co runt, $-au reparat cuptoarele defecte dc
plantării trila, s-au înscris în rîndul dona laborare cu conducerea tchnico-admi- la prăjitoarca veche, s-a reparat tija la
torilor un număr de 126 mun
nisirativă, au scudiat-o temeinic şi au
furnalul nr. 2 etc. Un accent deosebit
cartofilor citori, ingineri şi tehnicieni. ajuns la concluzia că poate fi'cxtinsi şi s-a pus însă pe organizarea şi urmărirea
la noi. Problema a fost pusă operativ în
întrecerii socialiste. Pc panourile expu
PETRU GAINA
In cadrul complexului dc lucrări agro corespondent discuţia muncitorilor. Oamenii, instru se la loc vizibil, consumul dc cocs a fosc
tehnice ce se aplică la cultura cartofi* iţi în şedinţe pe grupe sindicale au ana trecut ca un indicator principal. Zilnic
Toţi cei
lizat-o cu multă răspundere.
lor, plantarea acestora la timp şi în- Prin mancă care au luat cuvîntul au arătat că la se înscrie pc ele cocsul planificat şi rea
tr-un cercn bine pregătit este o condi patriotică diferitele locuri dc muncă există rezer lizat pe echipe şi agregate. Dc aseme
ţie dc care depinde obţinerea unor re ve, care folosite din plin, ar putea con nea, tot zilnic, se trece fonta produsă
colte sporite. lata dc ce, cu multe zile Locuitorii satului Cimpuri de duce la obţinerea unor rezultate bune peste plan cu cocsul cconomisic.
în urma, lucrătorii din gospodăriile agri Sus, raionul llia, au întreprins Furnaliştîi urmăresc cu viu interes re
cole de stat au început acţiunea de pre recent o acliune de muncă pa pe drumul reducerii consumului dc cocs. zultatele şi fiecare succes constituie pen
Maistrul Nicoiac Grccu de la exploata
gătire a terenului şi a seminţei necesare. triotică la plantarea a 100 pomi re a vorbit despre risipa ce se creează tru ei un nou imbold. Pentru ca între
Acest lucru lc-a permis să înceapă la Iructilcri. Printre cei mai activi prin faptul că sitele dc la buncherul dc cerea să fie cît mai vie, rezultatele se
timpul optim plantatul cartofilor. amintim pe tovarăşii Antonie cocs dc la groapa nr. 2 sînt sparte Prin popularizează în consfătuirile dc pro
Drept urmare, pînâ acum la G A.S Alba Petrul, Paulina Bur/a, Minetva repararea lor — spunea — se evită tre ducţie, la gazeta dc perete, staţia dc ra-
şi Miercurea s-au plantat cu cartofi 120 lenei, tonei Ostrovcanu şi al cerea cocsului bucăţi în praf şi înapoie dioficarc şi prin toate miîloacclc de
şi respectiv 70 ha, iar la G.A.S. din ţii Ei au prestai la executarea rea (ui la cocscric. Un alt muncitor care dispunem. Membrii comitetului sin
Galda 50 ha, ceea ce înseamnă că aici acestei lucrări peste 90 orc dc dical dc secţie au fost repartizaţi pe
planul a fost realizat în întregime. muncă untriolică. a arătat că la caupcrc se mai pier grupe şi răspund de felul în care se des
LOGHIN RAICA de încă aer, ceea ce îngreunează func
Şi în gospodăriile colective s-a trecut corespondent făşoară întrecerea între echipele res
cu forţe sporite la pregătirea terenului ţionarea agregatului cu parametrii op pective şi condiţiile ce li se asigură în
timi. Propunerea a fost dc a se lua
şi la plantarea cartofilor. Rezultate mai vederea îmbunătăţirii realizărilor.
bune în această direcţie s-au obţinut în Copiii povestesc măsuri pentru etanşarc. Şeful echipei dc Buna organizare a întrecerii, strădania
încărcători Vasilc Burciu s-a oprit asu
raioanele Sebeş unde pînă la 14 apri
lie s-nu plantat 870 ha. din cele 1.300 copiilor pra unui aspect foarte important al ac muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor
tivităţii noastre : respectarea reţetei dc
dc a aplica cele mai eficace măsuri şi
planificate. Alba 285 ha din cele 550 merode dc muncă în vederea reducerii
stabilite şi Haţeg 453 In din cele 1.000 Recent, conducerea bibliotecii încărcare. A subliniat că este necesară
ha prevăzute a se planta în această pri sindicatelor din Cugir a iniţiat o urmărire atentă a ordinii în care se consumului de cocs, au dat roade cît se
poate de bune. Dovadă sînt cele peste
măvară. In gospodăriile colective din La gospodăria colectivă din Şoimuş, patalcl cu alic lucrări din campania de primăvară se pregăteşte un concurs pentru ccl mai bun introduc materialele în furnale, a can 6.600 tone fonti produse cu cocsul eco
tităţii şi calităţii lor. că este bine să se
aceste raioane, pe lîngă pregătirea te de zor si terenul pentru, culturile din epoca a ll-a. povestitor. Concurenţii sînt re
renului, s-a trecut din timp şi la sor In lotogralie: mecanizatorul Mlrcea Bordcanu exccutind discuitei terenului destinat culturii cartolilor. crutaţi dintre elevii claselor I-IV efectueze o alegere cît nui minuţioasă nomisit în primul trimestru al anului.
au contribuit toate
La obţinerea lor
a sterilului din minereu pe banda dc în
tarea cartofilor. Acest lucru a permis înscrişi la cercul de basme. Con
unităţilor agricole să înceapă plantatul Au început semănatul porumbului cursul se desfăşoară în ziua dc cărcare şi la locul dc muncă al fiecărui echipele şi brigăzile secţiei. Toace au
înregistrat în această perioadă un con
cartofilor la timpul optim. Rezultate marţi* a fiecărei săpcămîni şi om unde condiţiile permit.
sub posibilităţi s-au obţinut în raionul continuă pînă la sftrşitul lumi In fine, asemenea exemple s-ar mai sum dc cocs mai mic dccîc ccl plani
"Brad unde pînă ia dara amintită nu s-a sebes . Col1ec; 7 },,id,n " • In gospodăriile co- bului, a ajuns la 9 grade C., colecti aprilie. Cu acest prilej cîcc trei putea da. Angajamentul ce şi l-a luat ficat.
ALBA
i
j-
început încă plantatul cartofilor, şi în ionul Sebeş lucrca- __________________lcctive dm raionul i viştii au trecut la semănatul porumbu elevi din clasele I-1V povestesc întregul colectiv este dc a produce lu GH. SCUTARU
raioanele llia şi Orăştie unde această ză intens la pregătirea terenului pentru Alba se vor semăna în această primă lui. La G A.C. din Ciugud s-au însă colegilor lor şi celor prezenţi în nar 400 tone fontă din cocsul economi preşedintele comitetului sindical
lucrare s-a executat pe numai 13,4 şi însâmînţări şi la semănat. Avmd însem mînţat S ha, la Galtiu 8 ha, Tciuş 5 şedinţa cercului cîtc o poveste. sit. Astfel s-a născut iniţiativa comună dc secţie, dc la secţia 1 furnale
resoccciv 16,2 la sută din sarcina stabi vară 7 270 ha cu porumb pentru boa Pînă acum s-a desfăşurat pri a secţiilor I şi a Il-a furnale de a C.S.H.
lită. nate suprafeţe pregătite, zilele trecute be. In scopul realizării acestei lucrări ha, Sard 2 ha etc. Pe toate suprafeţele ma etapă în care şi-au dac con
s-a început cu toate forţele la semăna semănatul s-a executat numai cu maşi cursul elevii Sorin Vlasca dm
Situaţia plantării cartofilor în G.A.C. la timpul optim şi îri bune condiţiuni,
tul porumbului. Rezultate bune la exe clasa 1-a C, Maria Mârgincanu
pînă la 14 aprilie, (faţă dc sarcinile dc cutarea acestei lucrări s-au obţinut in s-a trecut din vreme la pregătirea te nile 2 S.P.C.-2 folosindu-se sămînţă de din clasa a IV-a B şi Doici Gu-
plan pe campanie). porumb dublu hibrid din prima gene-
uncie unităţi. Astlcl, la G A.C. din Oha renului. Atunci cînd temperatura în ţoiu din clasa a 111-a B.
ba s-au însămînţat pînă la 14 aprilie sol, la adincimca dc semănat a porum- raţie. După prima etapă elevul Do-
70 ha cu porumb dublu hibrid dm rcl Guţoiu s-a bucurat de cea mai
prima generaţie. Pe suprafaţa amintită mare apreciere din partea mici
semănatul s-a făcut mecanizat cu aju Se impun măsuri ope.raiive lor ascultători.
torul maşinilor 2-S.P.C.-2. Tot pmă la Campionii lumii
aceeaşi dată colectiviştii din Gîrbova au
La G.A.C. din Dineul Mic s-a prevă G A.C. (preşedinte Aurel Vinţan) care
semănat 40 ha, cei din Ludoş 35 ha, cei la Hunedoara
zut a se însămînţa în această campanie nu manifestă suficient interes faţă dc
din Lancrăm 30 ha, etc. Trebuie menţio 2 hectare cu sfeclă furajeră, l hectar cu bunul mers al lucrărilor din campanie
nat faptul că în majoritatea gospodă ovăz, 6 hectare cu plante de nutreţ, 5 O situaţie similară poate fi înrîlnita Reprezentativa dc handbal tn
riilor colective din raionul Sebeş, s-a ha cu floarca-soarelui şi de a se planta şi la G.A.C din Dîncu! Marc, unde din 7 a R.P. Romine, campioană
trecut din plin la semănatul porumbu 5 ha cu cartofi şi alte 5 ha cu mentă. cele 20 ha. cu măzarichc, 10 ha cu floa- mondială, va evolua azi, 16 a-
ptilie a.c. la Hunedoara in ca-.
lui. Pînă în ziua dc 14 aprilie, în G.A.C. Pînă la 14 aprilie nu s-a realizat însă rca-soarclui, 6 ha. cu mentă, 15 ha cu diul unui meci demonstrativ,
nimic din aceste prevederi. Mai mult cartofi etc., pînă la 14 aprilie nu se
din acest raion s-au semănat 370 ha cu realizase nimic. Dc asemenea, cu toate pe care il va susţine in lata iu
decît atît, aici nu s-au început nici lu bitorilor de spori din acest oraş.
porumb. La realizarea acestora o con că aici s-au aplicat îngrăşăminte azotate
crările de pregătire a terenului. Dc Partida demonstrativă va înce
pe 70 ha nu s-a trecut la grăparca su
tribuţie dc scamă şi-au adus-o mecani această stare dc fapt se face în primul prafeţei respective în vederea încorpo pe la orele 16 şi se va desfă
zatorii de la S.M.T. Miercurea. rînd vinovat consiliul dc conducere al rării acestora în sol şi pentru a distruge şura in potcoava stadionului
crusta formată la suprafaţa terenului. Conslruclorul. Cu acest prilej
Aşa stînd lucrurile se impun măsuri cît vor lace deplasireu la Hune
doara jucătorii care au cucerit
mai operative, o organizare judicioasă recent la Praga Uliul dc cam
a muncii şi ...mai multă răspundere din pioni mondiali.
partea conducerii.
înainte de intrarea in mină, mi
neri: din schimbul condus de Oc-
Trimestrul III — etapă importantă tavian Nistor de la sectorul 1 B
al E.M. Lupcni discută despre felul
cum vor trebui îndeplinite sarci
în munca şcolara nile dc producţie.
Trimestrul al III-lca constituie pentru de asemenea, importante rezultate în tora. Ca rezultat al efortului cadrelor
învăţători şi profesori, pentru toţi ele lupta împotriva mediocrităţii. didactice, al organizaţiilor dc tineret din Tinerii colectează
vii, una dintre cele mai importante eta I’cntru realizarea caracterului intuitiv şcoli, al părinţilor, în trimestrul al II-
pe în munca şcolară. Acum se consoli al predării, majoritatea cadrelor didac lea au fost obţinute rezultate mai bune
dează şi se aprofundează cunoştinţele tice au folosit la clasă un bogat şi va la învăţătură, procentul elevilor promo fier vechi
acumulate, se încununează strădaniile riat materia) didactic, organizînd con vaţi rîdicîndu-sc dc la 86 la sută în tri
depuse dc-a lungul întregului an şcolar. fecţionarea şi strîngcrea acestuia cu aju mestrul I, Ia 90 la sută în trimestrul al îndrumate dc către organizaţiile de
In primele două trimestre ale anului torul elevilor. La şcoala medic „Dccc- II-Iea. partid, organizaţiile U.TM. din între
şcolar în curs, cu sprijinul organizaţii bai", dc exemplu, au fose confecţionate In multe şcoli, printre care cele de prinderile, gospodăriile agricole colecti
lor de partid din şcoli, cadrele didacti peste 20 pirometre cu cadran, care vor patru ani din Almaşul Sec, Arhia, Bîr- ve si instituţiile dc pe raza raionului
Brad, au mobilizat şi continuă să mo
ce de pe raza oraşului regional Deva au fî repartizate şcolilor dc 8 ani şi medii eea Mare, toţi elevii au fost promovaţi
bilizeze tineri la acţiunea dc colectare
obţinut importante realizări în munca pentru folosirea lor la predarea lecţiilor. şi posedă cunoştinţe Ia nivelul progra a fierului vechi.
lor. Astfel, în predarea limbii romînc In şcolile dc 8 ani dc la sate, prin mei, iar la şcolile medii „DcccbaR şi
s-a pus un accent mai marc pe aplica predarea obiectului „agricultura0, s-a ,J. A lComcnski", din Deva, Şcoala me Drept urmare a acestei preocupări
rea practică a cunoştinţelor gramaticale, legat mai scrîns teoria dc practica agri dic din Simcria, Şcoala dc 8 ani „Pc- s-a reuşit ca dc la începutul anului şi
pe legătura mai strînsă între gramati culturii noastre socialiste, dc cunoaşte tofi Sandor” şi cea din Sîncandrci, exis pînă acum să fie colectate şi predate
că şi literatură, între morfologic şi sin rea dc către elevi a agrotehnicii ştiin tă multe clase la care media generală I.C.M. 103 tone fier vechi. Cele mai
taxă. S-a întărit caracterul practic, apli ţifice. este peste 7. nuri cantităţi au fost strînsc dc către
cativ al cunoştinţelor teoretice dc ma Cu toate aceste realizări, nivelul dc membrii organizaţiilor U.T.M. dc la
In scopul îmbunătăţirii calităţii cu
tematică, fizică, chimie, acordîndu-sc o noştinţelor elevilor, în trimestrul care a cunoştinţe al elevilor la unele şcoli (cea Uzina de preparare Gurabarza, Atelie
Unul din obieclivele de seamă ale Hunedoarei esle şi Uzina cocsochimică. atenţie mai marc rezolvării problemelor trecut a fost organizată o consfătuire de S ani din Rapolc şi cele dc 4 ani rele centrale Crişcior, Uzina Electrica
( lui, în cadrul căreia şcoala * medic „Dc- greutatea în formularea ideilor, expri
din Cârpcnîş, Viile
Noi şi Totia) este
In foto : Vedere parţială a acestei uzine. Foto : V. ONOIU şi efectuării experienţelor. S-au obţinut, cu diriginţii şcolilor dc pc raza oraşu încă ncSatisfăcător. Se simte Ia elevi Gurabarza şi altele.
ccbal° şi-a expus experienţa cîştigată în
dezacorduri, frecvenţa greşelilor grama
Văzindu-l prins in entuziasmul In turnătoria veche a uzinei din rienţa, voin/a cu txisiunca In orele dai dovadă de multă alcnfic la Io- ţ munca de ins.truirc şi educare a elevi marea greoaie, inexpresivă, confuza, cu La concret
nedomolit ce stăpincşle întregul co Călan s-au lormat prin muncă oa libere, oamenii echipei Invaiă. Se cui de muncă şi dc o bună organi- > lor. S-a organizat de asemenea o şe ticale. Acest lucru se datoreşte faptului
lectiv din IiqIq uriaşă, urmărindu-i meni noi, munci lori despre care azi ini pregăteşte şi susţine retcralc zare, nu pofi să n -ai rezultate de } dinţă cu părinţii la nivel orăşenesc, cu că învăţătorii şi profesorii nu au acor
Indemiuu.ca miinilor, nu poli crede se vorbeşte cu respect şi mindrie. despre combaterea rebuturilor la carc să le bucuri tu însuti. Nu e } participarea a peste 500 părinţi, unde, dat suficientă atenţie citirii expresive şi Lingi blocul 129 din Hunedoa
că are doua decenii jjctrcculc in Sint muncilori de sub ale căror piesete turnate din tontă, tinerii işi dc mirare deci, că pe piepturile pc baza materialului expus dc către sec conştiente a elevilor, explicării cuvinte ra. in urma unor reparaţii la ca
producţie. Licărul neastimpăral ce i completează studiile la şcoala me multor turnători au fost prinse de ţia de învăţămînt a sfatului popular al lor necunoscute, corectării cu regulari nalizare, au rămas săpăturile
se aprinde in priviri ori de cile ori miini nu o ieşit in acest an nici-o dic serală. A doua zi se intilnesc curind s/e/u/c dc fruntaşi. oraşului, au fost discutate cu spirit dc tate 3 caietelor, analizării în clasă a gre
vorbeşte despre munca sa dc turnă- piesă rebutală. Echipe intregi au a în lata modelelor de lucru ale pie * Si răspundere problemele care trebuie să şelilor pc care le fac-aceştia, luptei pen
tor, trădează pasiunea şi dragostea ★ stea în atenţia părinţilor şi a cadrelor tru scrierea ordonată şi caligrafica.
didactice în vederea îmbunătăţirii pro
Iul pentru această meserie. Cînd u- Intr-un birou al secţiei turnăto cesului dc învăţămînt şi a muncii de In. însuşirea cunoştinţelor de matema
ducc insă vorba despre elevii lui, riei vechi de la uzinele „V ictoria' educare a tineretului şcolar. tică, fizică, chimic, ştiinţe naturale,
spune cu regret, dar nu lără o nuan Maeştri ai profesiei Călan doi oameni slau de vorbă. mulţi elevi memorează mecanic legile şi
ţă dc m indrie: Sint Gheorqhe Măgureanu şi Dio- Pentru obţinerea unor rezultate şi definiţiile, fără a pătrunde conţinutul J Cep. 2»
— Toii lac la Ici. Cum se caiilică, nisie Munleanu. Primul c secretarul mai bune la obiectele matematică, fizi lor. Există dc asemenea cadre didactice 13' r 'A
cum işi iau 2borul. Trebuie să aud orqanizilici de partid a secţiei tur ca şi chimie a fost format un colectiv caic nu-şi dozează corespunzător mv-
de la alţii că pe Ion Antoncscu nti-l semenea oameni. Si a lui Dumitru selor mecanice. Ieri nu trimis Com nătorie, iar al doilea preşedintele din profesorii acestor specialităţi, care t.îrialul ce-l predau, fapt pentru care
întrece nimeni Iq piese mecanice, Cosciuc, şi a lui toan Ciornei, An binatului hunedotcan clemenţi de comitetului sindical al secţiei. In a studiat cauzele unor deficienţe şi a lungesc orele şi în pauze, obosind ele
că Bintcr c cel mai bun in meserie, ton Sepniczky. Lili Brănescu, loan răcire penliu tur naiul dc 1.000 m.c. lafă au un labei. Pe el sint înscrise j făcut propuneri pentru îmbunăraţiica vii, iar altele, predau lecţiile fie mono-
că Martin... Sirbu, Aurel Cimpcanu... Azi execută uşi la cuplotul dc pro- angajamentele muncitorilor din tur- t calităţii cunoştinţelor elevilor la aceste
Adevărul c că foştii elevi nu şi-an CcrtilicQlul ce Insoteşle piesa este ’Hilsie al uzinelor dc la „Otelul năioric luate pentru marca sărbă- obiecte. Concluziile colectivului au fost t ui, ncacrivizînd gîndirca elevilor, fjc
ui lat dascălul. Vin la el mereu dgpă Invada activilăfii oamenilor crescuţi roşu*'. Miine vor turna alte piese, tourc a eliberării patriei — 23 Au discutate în cadrul cercului pedagogic pc un ron strident, declamator, în stil IhlrW j*
un sini, o îndrumare. In jurul ban şi modelaţi in iureşul muncii noi ce in funcţie dc noile comenzi sosite gust. Gralicclc, cilrelc, arată'că a- al profesprilor de matematică şi luate teatral, ceea ce sustrage atenţia elevilor
cului dc lucru al turnătorului Anton clocoteşte în vechea uzină, a acelei Ui uzină. Oricare va li insă piesa pe ceste angajamente se îndeplinesc de , măsuri practice de lichidare a unor nea dc la conţinuruj ideilor predate. Apoi,
Scpniczky. dc la sortimentul piese munci in care omul îşi pune talen care o vor executa, membrii echipei pe acum. Şi pe lingă accsle mari şi j junsuri. Astfel, s-a pus un accent mai la unele şcoli produc multe neajunsuri a v J
sanitare, e o adevărată şcoală. tul şi pasiunea. lui Cimircanu Aurel sînt siguri şi Irumoase angajamente ce se înlăp- marc pc calitatea predării, pc organiza procesului dc învăţămînt absenţele dc
Aici. in turnătoria vedre a uzinei In entuziasmul tinerilor Pehc Do- mindri dc calitatea muncii lor. luicsc dc pe acum. şapte echipe din rea schimburilor dc experienţă în cadrul la orc ale unor tovarăşi profesori. La
,,Victoria" Călon, dascăli ca Anton brcscu, loan Berar, Sandu Boicules- Si turnătorii Nicolae loan şi cercurilor pedagogice, pc calitatea lec Grupul şcolar minier din Deva, tovară
Scpniczky sint mulţi. Ei au devenit turnătorie vin să raporteze că în ţiilor deschise, a invcrasisicnţclor şi a şii ingineri Halda Nicolaic, Stan Teodor, . i _ r 4 L - \
adevăraţi maeştri ai profesiunii lor. ca din echipa lui Aurel Cimpeanu Gheorqhe Isbăşoiu sint Io lei. Au acest an au lucrat lără niclun rebut. orelor de consultaţii.
Lucrează cu nisip, cu pămfnt, cu for vezi indcmînarca şctului de echipă, învăţat dc la şelul echipei dc la sor Aceşti muncitori sint adevăraţi Un ajutor preţios au dat şcolii orga Prof. SOOŞ ANDREI
me, dar tn primul rind lucrează cu siguranţa acestuia, talentul. S-a fn- timentul cilindri de laminor că a- maeştri ai profesiunii lor. nizaţiile U T. M. care, în şedinţe pc şeful secţiei dc învăţamîni
oameni. mănunchiat aici tinereţea cu expe tunci etnd stăpineşli meseria, cînd LUGIA LICIU şcoli, au pus în discuţie situaţia la în a Sfatului popular al oraşului
văţătura a elevilor, propunînd măsuri regional Deva
pentru ridicarea calităţii muncii aces (Continuare in pag. S-al minată, iar I.C.S.H. aruncă v
LG.O. (ÎI)