Page 53 - 1964-04

Pag. 2 Drumul socialismului Nr. 2093

q .
f f l4 Î | B E !
â di

. ____ ' • ■-

Culturile Suterealate •rtift O metodă
de folosire intensivă
Veniturile gospodăriei co­ $i avan tajele S©a®
lective pot fi simţitor sporite a pămintului
Alături de porumb, grîu, cartofi solea Iasă terenul curăţ de buruieni
cultivind fasole şi dovleci in­
şi floarea-soarelui, fasolea constituie şi afinat, fapt pentru care este so­ In anul trecut, gospodăria
tercalat prin porumb. Astfel, una din sursele de bază în alimen­ cotita ca bună premergătoare pen­ noastră a cultivat culturi inter­
taţia oamenilor. Datorită însuşirilor tru culturile de cereale. I M f v i calate pc o suprafaţă dc 150 hec­
se pot obţine, In jfj'T i de po-
sale alimentare, fasolea este cea mai Cercetările ştiinţifice au dovedit tare. Cultura dc bază a fost po­
nimbul boabe şi coceni, <m- rumbul, prin care s-au însâmîn-
valoroasa plantă leguminoasa culti­ că asigurînd în cultură intercalată o
ţat intercalat dovleci şi fasole.
florhinte cantîtJţ* c/e fasole U vată pentru boabe. Boabele conţin densitate de 10.000 plante de fasole : mmrm \ ■ - h-; ■, Dc menţionat că în condiţiile
28— 29 la sută proteine, faţă de 13 la ha., se pot obţine 200— 300 kg.
dovleci, care pe lingi» vcm'b/- noastre dc climă şi sol această
la sută proteine cît conţin boabele boabe la ha fără a diminua pro­
metodj de cultură nu a influen­
n/e băneşti ce le aduc, contri­ de grîu. In ceea ce priveşte canti­ ducţia la cultura de bază, ceea ce ţat cu nimic producţia medie la
buie [a realizarea unor însem­ tatea de proteine, fasolea întrece o înseamnă realizarea unui venit su­ n p M /lr ------------------------ cultura de b.r/ă. Valorificarea a-
plimentar de 700— 1.000 lei de pe
dată şi jumătatea carnea, în acelaşi ccstei producţii pe bază dc con­
nate rezerve de furaje pentru timp avînd o valoare calorică cu fiecare hectar cultivat cu fasole în WjYfâ z s s ii tract a adus gospodăriei un venit
cullură intercalată. — 7 do peste 250.C00 Ici.
hrana animalelor. mult mai ridicată. Spre exemplu, 1 nHrJ rJb y —ia i -n
kg de fasole conţine 3.495 calorii, O altă plantă valoroasă care ocu­ * vSt j1- , v / f , y /vf, Dc asemenea, veniturile reali­
Numai de pe un hectar cui- pă un loc însemnat în culturile in­ zate de pc urma valorificării cul­
faţă de 2.522 calorii cîte revin la 1 turilor intercalate sc ridică la
tivat cu aceste plante interca­ kg. carne. tercalate este dovleacul. De impor­ suma dc 124.750 lei. Aşadar, prin
tanţa acestei culturi ne putem da
Cultura de fasole este importan­ folosirea culturilor Intercalate ve­
late, atunci cînd li se acorda uşor seama dacă avem în vedere \ i£ L
tă şi din alte puncte de vedere. Ast­ niturile realizate dc pe aceeaşi
faptul că cele peste 10.000 kg do-
atenţia cuvenită, se pot obţi- fel, pe lîngă boabe şi păstăi care vlecî ce se pot realiza la ha. în cul­ m s A r unitate de suprafaţă (1 hectar),
ne cel puţin 200 kg fasole şi sînt folosite în alimentaţia oameni­ tură intercalată echivalează cu 1 100 U f v i au crescut de la 1.630 Ici cit era
planificat iniţial la cultura
dc
lor, vrejii şi pastaile se pot valori­ - vt- ■■y '
70.000 kg. dovleci, fără___ca U N., care folosite în hrana anima­ , B > a s * bază, la 2.505 lei. Dacă la aceste
fica în hrana animalelor, îndeosebi venituri mai adăugam şi cele 525
producţia de porumb să fie a oilor lelor asigură obţinerea a 2.200 I. tone de dovleci obţinuţi şi folo­
diminuata_____________ In afară de aceasta trebuie subli­ lapte sau 220 kg. carne de porc în Cultura dovlecilor intercalată prin porumb trebuie să constituie o preocupare de seamă pentru fie­ siţi ca furaj pentru animale, ve­
niat şi rolul deosebit pe care-l are afară de aceasta, din cantitatea de care unitate jgneo/d. Pe această cale se realizează importante cantitâti de dovleci care se utilizează dem cît dc avantajos este siste­
Pentru sporirea veniturilor cultura fasolei în direcţia îmbunătă­ seminţe de dovleac ce se poate rea­ în hrana bovinelor fiecare kilogram conţine 0,77 U N. $i 6 grame A D. Dovlecii se pot folosi cu bune mul culturilor intercalate. Pe de
băneşti ale gospodăriilor co­ ţirii calităţii solurilor pe care este liza de ne fiecare ha se pot extrage rezultate insiloza'J împreună cu cocenii de porumb. Din ei se obţin şi seminţe din care apoi se extra­ altă parte o asemenea metodă ne
permite ca pămîntul dc caic dis­
amplasată. Fiind o plantă legumi­ ge uleiul comestibil.
lective, extindeţi aceste culturi circa 175 I. ulei comestibil Un sim­ In vederea obţinerii unor cantităţi sponte de seminţe, de mare importanţă sînt măsurile menite sa punem să fie folosit cît mai ra­
noasă. fasolea îmbogăţeşte solul în ţional şi intensiv.
pe toate suprafeţele cultivate azot — acumulînd aproximativ 70 plu calcul ne arată că prin valori­ ducă la evitarea consumului de dovleci in furajarea animalelor /n<i/n(e ca aceştia să ajungă ta matu­ Convinşi de importanţa cultu­
ritate.
cu porumb pentru boabe kg de azot la ha. Totodată, făcînd ficarea producţiei de dovleci oh ţi­ Pccoltaiea se face după căderea primei brume cînd codiţa for este lemnificata. iar fructul a ajuns rilor intercalate, în acest an vom
extinde suprafaţa destinată culti­
parte dintre plantele prăşitoare, fa- nu te la ha. în cultură intercalată se la maturitatea deplină. vării cu dovleci şî fascie în cul­
pot realiza venituri băneşti supli­ Conlractlnd cu stalul seminţele de dovleac pentru fiecare 700 kg se obţin cîte 300 le i tură intercalată prin porumb la
mentare de peste 2.000 lei. lată ia încheierea co/>straciu/t/f pentru 700 kg seminţe se acordă cile 70 lei ca avans. 200 hectare. In afară de aceasta,
pentru murirea conţinutului în
deci cîteva exemple privind avan­
T a sol ca intercalată prin pomnb prezintă un marc avantaj pentru fiecare proteine la porumbul furajer, pc
unitate agricolă deoarece se pot obţine de pe fiecare hectar cultivat cîte 200 tajele pe care le oferă culturile in­ 6 hectare destinate acestei plan­
kg, fasole fără a diminua în acc'aşi timp producţia culturii de bază. Semă­ tercalate, fapt ce trebuie să deter­ larg răspîrsdită te vom semăna şi fasole furajeră.
natul se face o dată cu porumbul iar lucrările de îngrijire, se aplică con­ mine conducerile unităţilor agricole O altă metodă dc sporire a ve­
comitent cu cele pentru porumb. Recoltarea sc face la maturitatea deplină. Prin Cultura intercalată a porumbului fasolei se va face o data cu însămîn- minţe de calitate, ele vor fi curăţate niturilor pe unitate tic suprafaţă
valorificarea fasolei pe bază de contract se pot obţine în medie la fiecare 100 să acorde maximum de atenţie rea­ tu fasole şi dovleci constituie una şi tic folosire intensivă şî raţio­
leg. seminţe cîte 350 lei. Pe această calc veniturile băneşti obţinute la hectarul lizării unor astfel de culturi pe în­ ţarea porumbului, iar a dovlecilor şî spălate bine în coşuri prin trece­ nală a pămîniului este şi extin­
cultivat pot spori în mod simţitor cont r.bu ndu-sc astfel la întărirea economica treaga suprafaţă destinată culturii rlin metodele importante care stau alunei cînd în sol se realizează tem­ rea unui curent de apă. După aceas­ derea la grădina tic legume a cul­
a fiecărei gospodării colective. la îndemîna fiecărei gospodării co­ peratura de 14— 16° C, ceea ce co­ ta seminţele se vor întinde pentru turilor succesive. In această di­
porumbului. lective pentru sporirea veniturilor la respunde cu perioada de răsărire a uscare şi se vor vînlura, după care recţie, în anul trecut s-au făcut
hectarul cultivat. In acest sens mul­ porumbului. Seminţele de dovleci se pot valorifica. uncie încercări, iar rezultatele
te unităli au acumulat o bogată ex­ se pun Ia fiecare al treilea rînd de Pe considerentul că aceste culturi obţinute nc-au determinat ca în
perienţă. Astfel, gospodăriile colec­ porumb în cuiburi la depărtare de intercalate aduc venituri însemnate acest an să extindem suprafeţele
tive din Pianul de jos si Cuf din 2,50 m. unul de altul, admirustrîn- la unitatea de suprafaţă este nece­ destinate culturilor succesive.
raionul Sebeş, Surieria, Vetel şi al­ du-se în acelaşi limp şi cîte 150 sar ca ele să fie extinse în fiecare Astfel, pe 6 hectare unde prima
tele au cultivat aceste plante pe în­ grame mranifă. Lucrările de îngri­ gospodărie colectivă pe toate supra­ recoltă va consta din mazăre şi
■ ijiiiu j treaga suprafaţa ocupată de porum­ jire constau în afînarea solului în ju­ feţele cultivate cu porumb pentru fasole pentru conserve, vor urnu
castraveţi şi varză dc toamnă.
bul pentru boabe, obţmînd bune re­ rul cuiburilor cu ocazia prăşitului boabe. In anii următori, pc măsura
zultate. Spre exemplu, la G A C. dm manual la cultura porumbului Este In timpul ce a mai rămas pînă la creării condiţiilor materiale, vom
Cut, cu toate condiţiile de secetă recomandabilă o uşoară muşuroire începerea însămînţărilor acestor cul­ extinde culturile intercalate şi
din anul trecut, de pe fiecare hec­ înainte ca planta să înceapă a se în­ turi, fiecare unitate trebuie să-şi succesive pc suprafeţe şi mal
mari, convinşi fiind- că acest lu­
mm W A tar cultivat, pe lîngă producţia de tinde.1 Recoltarea dovlecilor trebuie procure seminţele necesare, să pre­ cru ne permite să folosim pămîn-
porumb boabe $i coceni, s-au rea­
gătească în mod corespunzător te­
făcută după căderea primei brume,
tul cît maî raţional şi intensiv
lizat şi însemnate cantităţi de faso­
le si dovleci. cînd codita s-a lemnificat, iar fruc­ renul pentru ca pe această cale sâ şi să sporim veniturile realizate
se contribuie în mod simţitor la spo­
tul a ajuns la maturitate deplină.
pc unitate de suprafaţă.
De pe un hectar cultivat cu aces­ Prin spargerea dovlecilor ajunşi la rirea producţiilor culturilor interca­ Ing. ANDREi REDL
te plante s-au obţinut, pe lîngă po­ maturitate se vor extrage seminţele late. G.A.C. Vcţcl, raionul Iiia
rumbul boabe $i coceni, sume fru­ acestora. Pentru obţinerea unor se­ Ing. A. POTOPEA
, | p i moase de bani prin valorificarea fa­
solei. De asemenea, prin adminis­
trarea dovlecilor în hrana vacilor de
A : p t f i t W w N u y r f \ \ W \ H X i K ; ' f i g H lapte, s-au realizat aproximativ la
fiecare ha. cîte 250 litri lapte.
Pentru obţinerea unor producţii La noi, principalele culturi pc care le stituit un nutreţ valoros pentru ani­ în care s-a pregătit şi suprafaţa desti­
ridicate la aceste culturi, semănatul cultivăm intercalat cu porumb sînt male. nată culturii pure de porumb, am în-
fasolea şi dovlccii. Acest sistem de cul- In ccca cc priveşte însămînţatul cul­ sămînţat un rînd tic porumb şi un rînd
uuâ am început să-l folosim cu patru turilor intercalate trebuie spus că la dc castraveţi, revenind deci cîtc 0,5 ha.
ani îm urma şi, convingîndu-nc dc a- fasole, pc 88 dc hectare semănatul s-a pentru fiecare cultură. Nici lucrările de
|1 Wmmx p S â g r k Extind suprafeţele vantajclc pc care Ie aduce, i-am repar­ făcut o dată cu porumbul cu ajutorul întreţinere nu au fose diferite dc ale
tizat suprafeţe tot mai mari. Acest lu­ maşinii 2-S.PC.-2. Pc restul suprafeţei celorlalte tarlale cultivate cu porumb.
destinate culturilor cru ne-a permis să folosim pămîntul însămînţatul s-a făcut manual, ca şi la Folosind acest procedeu am reuşit să
cît mai intensiv şi raţional, iar pc de
dovleci. Pc baza rezultatelor obţinute,
creăm un microclimat prielnic, ccca ce
1 _ intei ilata altă parte sâ obţinem venituri mai mari pentru acest an am prcvăzuc să culti­ a înlesnit ca vegetaţia castraveţilor să
------ V*c> < ----------- ~ ~ ip L pc unitate dc suprafaţă. Astfel, în anul văm fasole şi dovleci în cultură inter­ sc prelungească pînă spre sfîrşitul lunii
trecut am obţinut prin intercalare cu calată pc 150 ba. Insămînţarca cultu­ septembrie.
Anul trecut, în multe gospodării porumb un plus dc 1.200 kg. fasole şi rilor de dovleac sc va face tot la al Proccdînd astfel, producţia pc aceas­
colective din raionul Alba s-au cul­ 1 620 tone dc dovleci, producţia me­ treilea nud dc porumb pentru a nu îm­ tă unitate dc suprafaţă a crescut simţi­
tivat intercalat cu porumb suprafe­ dic la hectar fiind la ultima cultură dc piedica dezvoltarea culturii dc bază. tor. De pildă s-a obţinuc 4.035 kg po­
rumb ştiulcţi şi 6 200 kg castraveţi, ceea
ţe întinse de fasole pentru boabe şi 12.000 kg. Dc menţionat că asemenea Fasolea o însămînţăm pe fiecare rînd de ce echivalează cu un venit total — fără
porumb.
dovleci. Acest lucru a permis colec­
rezultate obţinute li culturile interca­
Preocupări .şi rezulfafe raţional şi intensiv pămîntul ele care late nu au diminuat cu nimic produc­ trecut am făcut uncie experienţe şl cu să mai calculăm costul cocenilor folo­
Aş vrea să mai amintesc că în anul
tiviştilor de aici să folosească mai
siţi ca nutreţ — de peste 10.000 Icî. Un
dispun şi să sporească veniturile ţia dc porumb, care a constituit cultura alte plante cultivate intercalat cu po­ asemenea venit nc-a determinat ca în
rumb Este vorba de castraveţi. Pentru
dc bază. Fasolea obţinută nc-a dat posibi­
acest an să extindem şi suprafaţa desti­
Gospodăria noastră colectivă a acu­ am realizat dc pe fiecare hectar canti­ Trebuie să menţionăm că pentru a spori realizate pe unitatea de suprafaţă. litatea să sporim cantităţile dc pro­ această experienţă am ales un hectar nată cultivării intercalate a castrave­
mulat o bună experienţă în ccca cc pri­ tăţi însemnate de fasole şi dovleci. Am producţia de dovleci la hectar vom De aceea, în acest an majoritatea dc teren considerat ca mediu din punct ţilor în porumb.
veşte cultura intercalată a fasolei şi a obţinut 373 tone dovleci şi 6.3D0 kg schimba întreaga cantitate dc sămîn- gospodăriilor colective au hotărît să duse dace colectiviştilor la zi muncă, de vedere al fertilităţii naturale. După PĂUN RAVA?
dovlecilor prin porumb. Ca urmare a fasole. ţă la Agroscm, ridicînd seminţe din extindă suprafeţele destinate cultu­ iar cele 1.620 tone de dovleci au con­ pregătirea terenului, în aceleaşi condiţii preşedintele G.A.C. Sîmeria
faptului că am cultivat an tic an aces­ Valorificată pc bază cle contract, fa­ soiul Mar iţa, caic este mai productiv rilor intercalate Astfel, fasole prin
te plante am obţinut, pc lîngă produc­ solea nc-a adus un venit de 13 900 lei. decît seminţele locale pc care le avem. porumb se va cultiva pe o suprafaţă
ţia tic porumb boabe, importante can­ Întreaga cantitate dc dovleci am însi- fasolea sc va semăna o dată cu po­ de 4.500 hectare, iar dovleci prin
tităţi de fasole şi dovleci, sporind veni­ lozat-o cu coceni de porumb, rcalizînd rumbul cu ajutorul maşinii 2-S P C -2. porumb pe o suprafaţă de 3.850 ă t f i ş J w k n c s r â d s e /tâ f
turile gospodăriei colective la unitatea pe această cale 41.580 UN. Prin folo­ Paralel cu aceasta vom administra şî
clo suprafaţă şi creînd o rezervă de fu­ sirea acestui furai în hrana vacilor sc cîvc 70 kg azotat dc amoniu la hectar. hectare.
raje pentru hrana animalelor. pot obţine aproximativ S0.000 litri lap­ Aplicarea îngrăşămintelor respective sc Cele mai mari suprafeţe destinate
In vederea sporirii producţiei de fa­ te, care valorificat pc bază de contract va face tot cu ajutorul maşinii 2-S.P.C.-2. culturilor intercalate au repartizat
sole şi dovleci la hectar am urmăm în­ aduce peste ICO.OOO Ici venituri. Pentru însămînţări, întreaga suprafaţa gospodăriile colective din Mihalţ
deaproape ca semănatul să se facă in Avînd în vedere însemnatele avanta­ s-a arat adine din toamnă, iar în zilele a- 1400 ha.), Berghin, Totoi şi Teiuş
cele mai bune condiţiuni. Ascfel, fa­ je pe care le au aceste culturi imcrca- ccscca ogorul sc lucrează prin dîsculrî (cîte 300 hectare), Cistei, Ighiu, Ciu-
solea am semănat-o o dată cu porum­ latc în sporirea veniturilor colectiviştii şi grăpări, pentru a se menţine curat gud şi Galda (cîte 200 hectare) etc.
bul, în perioada 22 aprilie — 2 mai, noştri au stabilit pentru acest an să dc buruieni. In continuar.c vom urmări In vederea cultivăm acestor plante
folosind cîtc 5 kg seminţe la ha. A- cultive pe întreaga suprafaţă tic 340 efectuarea în bune condiţiuni a tuturor s-a procurat din timp întreaga can­
ctasta nc-a permis să realizăm o den­ ha cu porumb boabe, fasole şi dovleci, lucrărilor dc semănat şi întreţinere a
sitate de 5.000 plante de fasole h\ hec­ intercalat culturilor intercalate, .astfel ca pc aceas­ titate de sămînră, Iar terenurile au
tar. In timpul ce a mai rămas pînă la în­ tă cale să obţinem producţii sporite de fost fertilizate cu gunoi de grajd şi
Dovlccii i-am semănat în cuiburi tot ceperea însămînţărilor am luat o scrie fasole şi dovleci. îngrăşăminte chimice.
la al treilea rîiul de porumb, iar pe dc măsuri tehnice şi organizatorice. Ast­ ing. ION LASCU SABIN D ă NILA
rînd la 3-4 m. Astfel am realizat fel, avem asigurată întreaga cantitate de G.A.C. Pianul de Jos tehnician la Consiliul agricol
1.0C0—2 000 cuiburi la ha. In fiecare seminţe atîc dc fasole cîc şî de dovleci. raionul Sebeş raional Alba
cuib s-au pus cîtc 3-4 seminţe şi s-au £cÂi/l/tZ&ud CU- dcAiw a& tid c u :
administrat cîtc 150 gr dc mrnniţă.
Cînd am semănat dovlecii în cuib la
distanţele respective am avut în vedere Venituri sporite la unitatea de suprafaţă
faptul că hibrizii dc porumb pe care
i-am folosic au avut o dezvoltare ve­
getativă mai puternică decît vechile Obţinerea unor venituri toc mai spori- ccstor culturi intercalate S-a făcut la fereala te este de 74.400 lei, reprezentînd s$ iî
soiuri cultivate, iar densitatea plantelor t'.“ do pc unitatea de suprafaţa este o pro­ maturitate deplină. Am urmărit în spe­ 372 lei dc pe fiecare hectar cultivat.
Cin mult mărită faţă dc sistemul de blemă care stă în centrul preocupări­ cial ca dovlccii să îndeplinească aceas­ Avînd în vedere avantajele pc caro le
cultură practicat în trecut. Dc ase­ lor noastre. In legătură cu aceasta tre­ tă condiţie pentru a putea folosi şi se­ prezintă culturile intercalate, pentru
menea, numărul dc cuiburi U hectar buie să arătăm că atenţia principală minţele lor. Aceste culturi prezintă o accsc an am stabilit să semănăm dovleci
l-am stabilit în mod diferenţiat după nc-atvt îiulrcptat-o spre culturile inter­ importanţă economică dc scamă pen­ şi fasole intercalate pc întreaga supra­
gradul dc fertilizare a terenului, dc hi­ calate. tru gospodăria noastră. De exemplu, faţă cultivată cu porumb. — ( ’ j/*'Ah
bridul cultivat, agrofondul creat etc. din cele 7 tone dc fasole 4,5 tone le-am In scopul realizării obiectivului stabi­
O preocupare importantă am avut Numai în cursul anului trecut am livrat statului, rcalizînd peste 12.000 lit am asigurat pc plan local întreaga
în cc priveşte semănatul fasolei la timp. cultivat prin porumb, dovleci şi faso­ lei. Cantităţile rămase le-am păstrat cantitate dc sâmînţă necesara, pc care wmM I i)
Aceasta deoarece am constatat din anii le. intercalat, rcalizînd pe această cale pentru a asigura seminţele necesare pen­ am păstrat-o în bune condiţiuni pentru A ă W i’y vusWlL
precedenţi că întîiv.icroa semănatului la venituri mai mari la hectarul cultivat. tru acest an. Dovlccii recoltaţi (220 a nu-şi pierde puterea dc germinaţie.
faso'e diminuează recolta. îiurucît în­ Totodată ţinem să precizăm că pro­ tone), p-am folosit în hrana animalelor. Am urmărit apoi să cunoaştem cali­ u v T . ^ H i
S i
floritul coincide cu apariţia căldurilor ducţia de porumb boabe la hectar nu tăţile scminHor respective, în care sens
din vară. a fose diminuată. Astfel, pe lîngă fap­ Dovlecii constituie un nutreţ valoros. am luat probe şî Ic-am făcut analizele
tul că am realizat dc pc fiecare hectar Nccarc kg conţine 0.11 UN şi cîtc 6 gr 5 O U i t f M I l W B B i i i
Lucrările de întreţinere au fost ace­ cîtc 1.445 kg porumb boabe, s-au re­ A.D. Făcînd un calcul, simplu rezultă tic germinaţie.
leaşi ca şi pentru porumb, respectiv 3 coltat în plus cîtc 1.100 kg dovleci fu­ Vom urmări în continuare c.t semă­ O VALOARE
praşilc mecanice şi două manuale. Re­ rajeri şi 35 kg fasole. Am reuşit să ob­ eă am obţinut dc pc fiecare ha cultivat natul şi lucrările dc întreţinere să le
coltarea fasolei şi mai ales a dovlecilor ţinem în acest fel din culturi interca­ cu dovleci cîtc 121 UN. Raportînd a- facem la timpul optim pentru a obţine
s-a făcut la maturitate deplină, pentru late 289 tone porumb, 220 tone dov- ccasta la cele 200 ho cultivate rezultă pe această calc producţii sporite la cul­ A
a se putea utiliza şi seminţele din do- lccî şi 7 tone fasole. că am obţinut 24 200 UN, care folosite turile intercalate şi în acelaşi timp ve­ f j *
vlcd. nituri tot mai mari de pe aceeaşi uni- i i . - v i
Deşi în anul care a trecut fasolea si Lucrările de întreţinere s-au execu­ în hrana animalelor asigură obţinerea a tace de suprafaţă.
dovlccii nu au avut condiţii favorabile tat ca şi la porumb, adică două praşilc 48.000 1 lapte de vacă. Totalul venituri­ îng. IOAN CIMPEANU
de dezvoltare, din cauza secetei, totuşi mecanice şi 2 manuale. Recoltarea a- lor realizate numai de la culturile in- G.A.C. Cut Ci*rr'/\. - . -' 4rr îi