Page 54 - 1964-04

Nr. 2893 Drumul socialismului Pag. 3
OBSIAML

Scrisori sosite la redacţie ■f 1 SII . .B2 3i ffl, 2) î i fi ffi,,Ci. £li;;1!2i„.BUDii W g
e os
v Sfatul popular al oraşului regional Deva M
a
9
ai a n i 0 Q j e a i S3
A q a
in n v ia sate ■ o un şei serviciu arhitectură şi sistem atizare; si
14 O doi ingineri principali (arhiteeji principali); 33
Lu d oş nun, loan Crivcccanu care au dezbătut tru a vedea daca întîmpmâ greutăţi în B ai
cu competenţă probleme privind „Rolul studiu sau arc probleme neclare şi s.ă-i H © un inspector valo rifică ri.
In aiAul şcolar 1963-1964 învăţămîn- organizaţiei de bază în viaţa şi activi­ aduca la cunoştinţă problemele ce ur­ Pentru posturile de specialitate se asigură 3
tul clc partid dm comuna Ludoş s-a tatea partidului” , „Drepturile şi îndato­ mează a fi discutate la convorbirea re­ %
desfăşurat în condiţii mai bune dccît în ririle membrilor şi candidaţilor de capitulativa. Ca urmare a ajutorului locuinţă corespunzătoare în Deva.
anii precedenţi. La cercul de studiere a partid". La fiecare temă, cursanţii au acordat de propagandişti, majoritatea îd
„Economici şi organizării producţiei în făcut referiri şi la munca din gospodă­ cursanţilor s-au prezentat la convorbi­ Informaţii suplimentare se obţin de la tele­
G.A.C.“ , al cărui propagandist este tov. rie, la activitatea organizaţiei de partid. rile recapitulative bine pregătiţi. a fon 1240 Deva
Ni col ne Apostu, nu fost înscrişi 25 de De exemplu, tov. loan Crivcccanu, vor­ La cursul seral anul II din G.A C Ri­ n
cursanţi : brigadieri, şefi de echipe, bind despic dreptul de control al orga­ biţa, cele mai bune răspunsuri le-au ,.a sg -ta ra a a e a w s .b b n h a » sa rs a o t s 5 .
membn ni consiliului de conducere din nizaţiei de bază asupra consiliului de dat cursanţii Ana Comşa, loan Iuga,
G.A.C. Ludoş şi Gusu. Datorită preo­ conducere al G A C., a arătat că pe vii­ Maria Gorcca, care au făcut şi o smn-
cupării propagandistului, în tot timpul tor biroul organizaţiei de bază va *.rc- sâ legătura a tezelor teoretice cu acti­
anului de studiu cursanţii nu învăţat cu bui să îndrume şi .-ă controleze mai în­ vitatea practică din gospodărie. De la
perseverenţă şi nu reuşit să*şi însuşeas­ deaproape activitatea consiliului de con­ cercurile de studiere a Statutului P.M.R.
că problemele fundamentale ale politicii ducere, să analizeze cu niai multă regu­ s-au evidenţiat în mod deosebit cursan­ Exploatarea minieră Muncelu! Mic
partidului, sarcinile concrete ce revin laritate anumite aspecte ale muncii lui.
G.A.C pe anul 1964 Pentru aprofun­ ţii Elena Jianu, Valcriu Filimon şi loan
Trebuie sâ arătăm că în desfăşurarea Iancu, care au cunoscut problemele raionul Iliat regiunea Hunedoara,
darea cunoştinţelor, cursanţii au primit anului de studiu in învăţămînrul de puse în discuţie, au luat deseori cuvîn-
un ajutor eficace din partea propagan­ partid s-au manifestat şi unele lipsuri. tul şi î-au ajutac şi pe alţi cursanţi la
distului, care a organizat consultaţii co­ Au fost cursanţi ca Măria Contor, Cor­ înţelegerea mai profundă a probleme­ a n g a j e a z ă :
lective $i individuale. Buna pregătire a nel Topîrccanu, Maria Aldea, Cătălină lor.
cursanţilor s-a putut vedea la convorbi­ Totb, Maria Brc.azu şi Augustin Mărgi- ROMAN RONTA M mineri;
rea recapitulativă care a avur loc acum ncanu care au avut o slaba frecvenţa la instructor al Comitetului raional Dotat cu mobilier modern, aprovizionac cu sortimente de mărfuri solici­ H ajufori mineri;
cîtcva ■/.11c şi la care au fost prezenţi cursuri. Faţa de aceste lipsuri organiza­ de partid Brad tate de populaţie, magazinul universal din Tcîuş asigură o bună deservire cum­
toţi cursanţii. ţia de bază nu a luat măsuri. De aceea, părătorilor. €fi m uncitori necalificaii;
Printre problemele puse în discuţie pentru viitor în atenţia organizaţiei de H â ş d a t In foto : Aspect exterior al magazinului universal.
se pot aminti „Ziua muncă şi rolul ci partid va trebui sâ stea mai mult buna i j fie ra ri;
în cointeresarea materială a colectiviş­ desfăşurare a învarămîntului de partid, In zilele de 6 şi 7 aprilie a.c. au avut H! lăcătuş:;
tilor’'. „Planul anual de perspectiva al astfel ca rezultatele să fie pe măsura loc convorbirile recapitulative în învă-
G.A C.", „Sarcinile organizaţiilor de posibilităţilor. ţămîntul de partid cc s-a desfăşurat în Ş mecanici diesel;
partid privind dezvoltarea proprietăţii NICOLAE IR1M1E acest an în cadrul G.A.C. din Hăşdat. Dii vet *r
obşteşti" Pe marginea acestor teme s-au (din postul de corespondenţi oraşul regional Hunedoara. De la cercul - electricieni.
purtat discuţii vii, majoritatea cursan­ voluntari-Miceşti) de studiere a Statutului P.M.R., cei mai Solicitatorii vor prezenta actele necesare.
ţilor dovedind o cunoaştere temeinica bine pregătiţi s-au dovcdic a fi cursan­
a documentelor de partid şi a sarcinilor ţii Galfi Ida, Nagy Elisabeta şi Moldo- Lămuriri suplimentare se dan la telefon 13,
concrete ce revin gospodăriilor colecti­ Pe raza comunei Ribiţa, raionul Brad, van Maria, iar de la cercul de studiu al
ve din T.udoş şi Gusu privind sporirea Inginerul Gheorghe Fchcr, directorul nuarîc şi februarie au fost rebutatc cir­ Brănişca.
au funcţionat în .acest an al învâţâmîn- Istoriei P.M.R., tov. Galfi Alexandru,
producţiei agricole. tului de partid opt cercuri: patru cer­ Nagy Iosif şi Tănasc Ana caic au cu­ Exploatării miniere Lonca, calcula pro­ ca 500 tone cărbune.
porţia realizării planului pe primele trei
Cu rezultate frumoase şi-a încheiat curi de studiere a Statutului P. M. R., noscut bine documentele partidului nos­ lum ale anului. La E.M. Lonca există o tendinţă dău­
acrivîravca şi cercul de studiere a Statu­ trei cursuri serale anul 1 şi un curs se­ nătoare. Planul de producţie se reali­
— Stăm bine — ne spunea dînsul. In
tului P M. R (propagandist Gheorghe ral anul 1!. Pentru a veni în ajutorul tru, iar concluziile unor teze teoretice primul trimestru ne-ani depăşit planul zează şi se depăşeşte în detrimentul ca­
lităţii. Aşa se explică faptul câ brigăzi
Rău) caic a fost frecventat de 32 de cursanţilor, în vederea bunei desfăşu­ au fost strîns legate de activitatea prac­ cu circa 5 000 tone cărbune. Cele mai cum sînt cele conduse de minerii Dan-
cursanţi dinnc tare amintim pe loan. rări a convorbirilor recapitulative, co- tică cc se desfăşoară în gospodăria co­ bune rezultate le-au obţinut colecti­ ciu Moisc, Ţăranu Gheorghe de la sec­
mircrul comunal de partid a luat mă­ lectivă.
Bcrghe/.an, Elisabeta Rău, Mari» Drago­ vele de muncă ale sectoarelor I şi V, torul V, Vasiu Aron, Nicolac Mcşcer
suri ca fiecare propagandist, înainte de IOSIF NAGY
rii ir, Elisabeta Suciu, loan Popa si Du­ a începe convorbirea recapitulativi, să (din postul de corespondenţi care luna de luna şi-au depăşit sarci­ de la sectorul IU şi altele, îşi depă­
fi
nile de plan. Dintre brigăzi pot
şesc planul, dar paralel cu aceasta dau
mitru Rău, caic în timpul anului de discute cu fiecare cursant în parte pen­ voluntari Hăşdai) amintite cele conduse de minerii Nico- mult rebut. Intr-o situaţie asemănă­
studiu şi la convorbirea recapitulativă lac Burdea, Manoilâ Bălăncscu, MoUe toare se găsesc şi brigăzile conduse de
s-au prezentat bine pregătiţi. Danciu, Simion Peiric şi altele minerii loan Baciu şi Vasilc Fatal de
RAULEA PROCOPJE N O T A Succesele obţinute sînc o urmare a (a sectorul II, Pamfil Miclca şi Clement
secretar al Comitetului comunal preocupării muncitorilor, inginerilor si Bîrluţ de la sectorul IV şa. Aceşti şefi
de partid Ludoş tehnicienilor pentru depăşirea sarcini­ de brigăzi nu pretind muncitorilor să
aleagă şistul vizibil la locul de muncă,
O convorbire fulger lor de plan, aplicarea în producţie a
M i c e ş f i unor masuri eficace. La EM. Lonca s-a deşi au fost create toate condiţiile. Dacă
extins exploatarea cărbunelui în abata­ brigăzile conduse de ci şi altele ar fi
Zilele trecute, în cadrul G.A.C. Mt- De la telefonul unei instituţii din — Aaa... da, aveţi o comanda pentru je frontale, ceea ce a permis realiza­ ales zi de zi şistul vizibil, colectivul
ceşti drn raionul Alba au avut loc con­ Orăşiic, solicic centralei telefonice din convorbirea... rea unui randament de ‘ M2 tonc/post minei ar fi adăugat succesului obţinut
vorbirile recapitulative la cele patru cer­ localitate o comandă pentru o convor­ — Da, am comanda. Şi aştept, dar va faţă de 1.235 tonc/post cît a fost pla­ în primul trimestru 1500 tone cărbune.
curi de studiere a Statutului P. M R. bire interurbană. Amabilă, telefonista rog sâ-mi spuneţi cît să mai aştept. nificat, reducerea consumului specific Conducerea exploatării nu s-a pre­
care au fost organizate pe brigăzi. Dis­ îmi asculta cerinţa răspunzîndu-mi obiş­ — Vă servim imediat... de lemn cu un metru cub la o mic tone ocupat îndeajuns de îmbunătăţirea ca­
cuţiile purtate de cursanţi au scos în evi­ nuit : vă rog închideţi, vă sunăm. Obişnuit cu acest „imediat", dar în cărbune extrase ccc. Utilajele cu care lităţii cărbunelui. Este adevărat că a
— Dar sînc grăbit. De aceea vă rog este înzestrată exploatarea, în special luat unele măsuri, dar aceste» au fost
denţă buna pregătire a tovarăşilor Ele­ acelaşi timp neliniştit am fost nevoit
să mi-o daţi fulger, i-am spus. s.\ spun tovarăşei telefoniste că renunţ orca puţine. Se puteau organiza schim­
transportoarele S.K.R. 1 1 , au fost uti­
na Crăciun, loan Păcurar, Cornel Gliei- — Bine Vă servim imediat. la convorbire. Dar după cc am fost din lizate mai raţional. Iniţiativele : ..Două buri de experienţă între brigăzile care
Am înţeles şi am aşteptat. încredin­ nou asigurat că o să fiu servit, mi-am cîmpuri pe schimb şi aripă de abataj" au obţinut rezultate bune în cc priveş­
ţat că în cel mult 10 minute o să fiu păstrat calmul. Am mai aşteptat Şi si „Două fîşii pe zi“ au fose aplicate te calitatea cărbunelui şi cele care nu
servit, după 15 minute am intervenit, după alte 8 minute (în total 43), am la patru abataje cameră şi respectiv la au reuşit sâ facă cotul în acest sens.
Asemenea schimburi de experienţă pu­
CORESPONDENŢILOR rugînd pe tovarăşa telefonistă să urgen­ fose anunţat : telefonul solicitat c ocu­ un abacaj frontal Aplicarea şî extin­ teau sa fie organizate şî între sectoare.
teze comanda (era fulger dai totuşi
pat interurban. Aşteptarea în continua­
1 i I o rugam s-o urgenteze). re era inutilă Ora de caic depindcam, derea lor a permis sporirea vitezei tic Apoi. a existat o slabă preocupare pen­
I o i i I L H L B I fe i Li tru stimularea morală şi materială a
— Vă servim imediat, mi se răspun­ a trecut. avansare. La abatajele cameră viteza de
muncitorilor care au depus
eforturi
se După alte 10 minute (de data asta Aş greşi dacă n-aş spune că am ple­ avansare s-a depăşit cu 9 la sută. susţinute în obţinerea unor rezultate
Cu phnuJ şi angajamentele mai îngrijorat de ora de care depin- cat supărat. Poate că oricine ar fi fost Realizările colectivului de la ,E. M.
dcam), am insistat să nu se spună dacă la fel de supărat. Şi nu fără motive. bune în ce priveşte calitatea cărbunelui.
depăşite sînt totuşi perspective să fiu servit. Ani Ei şi, cc-i dacă ani plecat supărat ? Lonca puteau fi niai frumoase dacă exis­ Inginerii şi tehnicienii exploarării nu
Parcă sînt singurul care mă supăr ? Şi ta mai multă preocupare pentru îm­ au urmărit riguros şi nu au pretins în
Cînd a dezbătut cifrele de plan pe primit acelaşi răspuns : vă servim ime­ apoi ce contează o supărare în plus, bunătăţirea calităţii cărbunelui. Condu­ permanenţa brigăzilor să aleagă şistul
1964, colectivul uzinei „Victoria" Calau diat. Era a treia oara rostit acest : „vă Tovarăşa telefonistă arc motive peste cerea exploatării nu a prevăzut în pla­ vizibil. Maiştrii mineri cum sînt Me-
s-a angajat sa depăşească planul la pro­ servim imediat” . motive sâ-mi argumenteze că „drepta­ nul M.T.O. măsuri suficiente, menite leiuie Sferica, loan Goncea, loan Lă­
ducţia globală cu 1 la suta, să mărea­ Trecuseră 15 ,-f- 10 -f 10 ~ 35 de tea" c de partea ei. Nu încerc sa o con­ cătuşii, lulm Nicoară şi alţii, care deşi
scă productivitatea muncii şi să reducă minute şi convorbirea mea fulger, nu trazic cu nimic. să ducă la îmbunătăţirea concînuă a ca­ au experienţă în muncă, erau mai mult
preţul de cost. Munca bine organizată* se mai realizase. O explicaţie se parc însă că trebuie lităţii cărbunelui. In primul trimestru interesaţi în realizarea planului, calita­
aprovizionarea din timp cu materii pri­ Ani ridicat din nou receptorul. De dată în legătură cu convorbirile telefo­ procentul de cenuşă din cărbune admis tea ncglîjînd-o. Ei nu pretindeau bri­
me şi materiale, întrecerea susţinută cc data aceasta, interlocutorul mi se adre­ nice : obişnuite, urgente şi fulger. a fost depăşit în medie cu peste 1 la găzilor să aleagă şistul.
se desfăşoară în toate sectoarele, au fă­ sează : Aceasta deoarece, se parc câ 43 de Un efect negativ asupra calităţii căr­ .-K f ■ ■ ■ ■ f
cut ca planul trimestrial şi angajamen­ minute c niult să aştepţi pentru o con­ sută. In luna martie, faţă de 34,5 la bunelui l-a avut şi ncritmicitacea reali­
tele să fie îndeplinite. Astfel, furnaliş- — Cc doriţi ? vorbire fulger — de la Orâştie la Deva. suta admis, s-a realizat un procent de zării planului. In decadele I şi II ale întreprinderea de construcţii il
tii au depăşit planul Ia fontă cu 3 la — Aştept si fîu servit, i-am spus. F. IVANUŞ cenuşă de 36,2 la sută. In lunile ia- lunii ianuarie, minerii din Lonca au
sută. La cocseric s-a realizat o depăşire rămas în restanţă cu 1.326 tone cărbune
de 6,5 la sută, la turnătoria de lingo- şi respectiv 1.5-10 tone. In luna februa­ forestiere Deva
tîerc de 0,9 la suta, iar la turnătoria rie situaţia a fose asemănătoare ; în
nr. 1 de 9 la sută. Planul producţiei prima decadă restanţele s-au ridicat la
globale pe uzină s-a depăşit cu 1 la sulă, 3.043 tone cărbune Cu toate acestea H angajeazâ urgent:
aşa cum prevede angajamentul. la sfîrşicul fiecărei luni planul a fose
ÎOSIP CRAŞCA realizat, ba chiar şi depăşit. De aici
TRAI AN MORVAT rezultă câ în decada a ucia s-au de­ — Ingineri constructori montaj;
corespondenţi
pus eforturi mai mari, iar numea nu a
Economii de cherestea mai putut fi organizată judicios. Ca ur­ — Tehnicieni constructori montaj;
mare, calitatea cărbunelui a fost ne­ a
Colectivul atelierului de tîmplăric de - - glijată, deoarece toate eforturile mun­ — Un contabil revizor; |
la F. C. Ornşiie, şi-a depăşit planul pe
citorilor erau îndreptate pentru reali­ — Tehnicieni normatori. y
luna marele cu ÎS la sută. O mare aten­ fz • v^îr- îsfa-&- fese zarea şî depăşirea planului, nu şt pen­
ţie acorda muncitorii acestui atelier eco­ m h .18 wSSfflSSaraJ Doritorii se vor adresa Ici fi. C. F. p
nomisirii cherestelei. Eolosindu-sc chib- tru îmbunătăţirea calităţii cărbunelui. Jî Deva, sUrada Doro&anfiaor nr. 24 tefi. d
zuic materialul la lucrările încredinţate Asupra cauzelor amintite mai sus,
ei au reuşit să economisească cherestea i i care au avut un efect negativ asupra i. 0 9 7 , servăcm l p e rso n a l a d m in istra tiv. «
în valoare de 1450 lei. O contribuţie calităţii, conducerea exploatării trebuie & V>i vi
înseninată In realizările obţinute şi-a să clubzuiască mai muie, să ia toate mă­ .jme~
adus echipa lui Ludovic Hegheduş, care H m - surile pentru înlăturarea lor. Numai
• a ’
şi-a depăşit planul lunar cu 5 la sută. m r astfel succesele obţinute vor fi mai
NICOLAE STOICA frumoase.
corespondent NOUA ŞCOALA ELEMENTARA DE 8 ANI DIN BLĂJENI, RAIONUL BRAD. L, DEMETER

T • l 1 j! | ^ B 1 1 v liiatea răspunsului în fiecare caz con- triotismului socialist şî al internaţiona­
lismului proletar.
crec. independent de situaţia generală la
1 rimesfru! il — etapa importanta sii în notare, pentru că în general ele­ portanţă ca întreaga activitate meto­
i
In această perioadă este de mare im­
învăţătură şi purtare a elevilor. Conce­
7V 1 1 vul „este un element bun" sau micşo­ dică desfăşurată de către comisiile me­
todice, cabinetele pedagogice şi cercurile
rarea notei faţă de răspunsul concret
in rnunca scol«ira al elevului „pentru ca este un elev pedagogice să fie ‘orientată în sprijinul
slab" nu sînc admisibile. Trebuie efec­
anului
sarcinilor legate de încheierea
tuată o notare ritmica $i continuă a şcolar. In cadrul acestora, învăţătorii
(t/rmnre d in pag l-a ) construcţiei grafice, al scrierii estetice. lui şcolar în curs, trebuie sâ se acorde elevilor. De asemenea, este necesar vă şi profesorii cu experienţă vor trebui
O grijă deosebită să se acorde calităţii o deosebită atenţie consolidării cuno­ fie mărită eficacitatea, productivitatea să facă expuneri privind proceJcclc şi
Schiopu loan şi alţii, au lipsit un marc predării aritmeticii şi însuşirii de către ştinţelor elevilor, prin o justă organizare lecţiei. In acest scop se cerc intrarea cu metodele folosite în predarea unor capi­
număr de ore de la clasă, pcriclitînd elevi a tehnicii operaţiilor matematice, şi o temeinica pregătire a lecţiilor de punctualitate la ore, fără a pierde mei tole mai dificile din programă, pentru
prin aceasta îndeplinirea programei a rezolvării problemelor şi calculului recapitulare. Cadrele didactice să inten- un minut pe coridor, în laborator sau a ajuta cadrele didactice tinere, cu niai
şcolare la obiectele pe care le predau. mimai la nivelul programei, deoarece sificc ajutorul dat elevilor rămaşi în în sala de hărţi, precum şi înlăturarea puţină experienţă. In acest scop direc­
In urma încheierii trimestrului al cunoştinţele de aritmetică stau la te­ urmă li învăţătura, iar conducerile în orice formă a conturbării lecţiilor torii şcolilor au datoria sâ intensifice
Il-lca, la nivelul şcolilor, în consiliile melia tuturor cunoştinţelor matematice şcolilor, cu sprijinul organizaţiilor de în timpul desfăşurării lor. Este cuno­ controlul la clase şi să ajute la timp
pedagogice şi la nivelul oraşului, în şe­ ce \c vor însuşi ulterior. In toate şco­ pionieri şi U.T.M. să ia măsuri pentru scut faptul că studiul este eficace cînd cadrele didactice care întîmpină diferite
dinţe cu directorii de şcoli, au fost ana­ lile se cerc o numea perseverentă pen­ organizarea şi respectarea regimului de se realizează intr-un grad maxim de greutăţi metodice în predare.
lizate toate aceste lipsuri şi cauzele ră- tru ridicarea nivelului predării matema­ muncă al elevilor, în vederea evitării concentrare. Cu cît concentrai ea elevi­ Secţia de învăţâmînt a Sfatului popu­
mîncrii în urmă a unor elevi |a învă­ ticii, punîndu-sc accentul pe înţelegerea supraîncărcării acestora şi a creării con­ lor este mai marc şî atenţia lor mai lar al oraşului regional Deva va orga­
ţătură, siabilindn-sc măsurile necesare conştientă de către elevi a regulilor ma­ diţiilor necesare pregătirii lor şcolare. bine educată, cu atîr profesorul obţi­ niza în această etapă a anului şcolar,
pentru lichidarea deficienţelor, pentru tematice. In acest scop este necesar sa Trebuie combătută pe viitor tendinţa ne o lecţie mai bună. Firul expunerii -mai multe controale de fond şi temati­
încheierea în cele mai bune condiţii a se acorde o atenţie deosebită rezolvării de a scoate de la clasă elevii pentru di­ este însă întrerupt şi atenţia elevilor ce în şcoli, iar pentru a asigura o în­
anului şcolar. In urma acestor analize în clasă a unui număr mai mare da ferite activităţi cxcraşcolarc. Aceeaşi sustrasă atunci cînd de două-trei ori pe drumare continuă şi eficace, va antrena
s-a ajuns la concluzia că pentru conti­ exerciţii şi probleme, descoperirii în pro­ grijă şi atenţie trebuie acordată în acest oră uşa clasei este deschisă de persoa­ în această muncă întreg colectivul de
nua îmbunătăţire a procesului de în- cesul arestai munci a greutăţilor pe ultim trimestru evitării supraîncărcării ne străine scolii, 'făcîndn-sc diferite co­ niciodişii voluntari. De asemenea va
văţămînt o atenţie deosebită trebuie sa care le întîmpină elevii, însuşirii tehni­ cu alrc sarcini a cadrelor didactice, ca­ municări, fie profesorilor, fie elevilor acorda toată atenţia încheierii cu suc­
se acorde ridicării nivelului învăţ.ămîn- cii rezolvării problemelor, îndrumării nalizării întregului efort al accscora în­ sau atunci cînd pe coridoare nu este ces a învâţămîntului ideologie al ca­
tului în şcoala de S ani, deoarece pf elenilor pentru munca independenta. spic pregătirea temeinică a lecţiilor, în­ asigurata liniştea corespunzătoare unei drelor didaccicc, organizării în bune
baza cunoştinţelor însuşite alei vor fi Caracterul abstract al predării matema­ spre organizarea în mod judicios a re­ munci de creaţie. comliţiuni a recapitulării materiei şi a c umU^°^ut
dczvolratc mai departe toate celelalte ticii, fizicii şi chimici trebuie înlăturat capitulării finale a materiei. In această Realizarea calităţii cunoştinţelor ele­ practicii în producţie a elevilor, pre­
cunoştinţe. Din partea învăţătorilor se prin folosirea pe scară largă a mate­ etapă, diriginţii trebuie să tină o mai vilor depinde în ni a re măsură şi de fe­ cum şi pregătirii temeinice a elevilor
cere o mai marc grijă faţă de calitatea rialului didactic, profesorii orga- strînsă legătură cu familia, să depună o lul cum cadrele didactice şî directorii din clasa a Xl-a pentru examenul de
predării, iar din partea profesorilor de nizînd în acest scop toate experi­ muncă mai intensă cu colectivul peda­ şcolilor vor şti să se mobilizeze pen­ maturitate. Vom populariza în perma­
limba romînă, o atenţie mai marc faţă enţele cerute de programă, legînd gogie, cu organizaţia U.T.M. şi de pio­ tru sporirea simţului de răspundere în nenţă metodele bune ale unor cadre di­
de citirea expresivă şi conştienta, faţă întreaga predare de problemele practi­ nieri pentru obţinerea unor rezultate pregătirea fiecărei lecţii. Tn perioada dactice şi vom urmări îmbunătăţirea
de exnlîo.rca cuvintelor necunoscute, ce ale producţiei, ale construcţiei socia­ cît mai bune în munca elevilor. recapitulării materiei, un ajutor preţios colaborării dintre şcoală, familie şi or­
scrierea lor corecta pe tablă, ceea cc liste. Acolo unde laboratoarele şcolilor O contribuţie importantă în antrena­ trebuie acordat cadrelor didactice ti­ ganizaţiile de tineret,
va contribui la continua îmbogăţire a im ocupare cu săli de clasă să fie stu­ rea elevilor la învăţătură o aduce şi mo­ nere, o marc grija faţă de calitatea ideo­ Inccpînd de pe acum, din primele zile
vocabularului elevilor. La fel este ne diată posibilitatea eliberării acestora dul de apreciere a cunoştinţelor elevi­ logica a lecţiilor şi urmărirea, în ca­
cesar să se corecteze cu niai multa re­ prin aducerea unor clase după-masa, de­ ale noului trimestru, sâ muncim cu
gularitate caietele elevilor şi nu numai oarece laboratoarele sînt absolut nece­ lor. De aceea, trebuie respectat cu mult drul lor, a formarii şi întăririi la elevi toată răspunderea şi conştiinciozitatea,
din punct de vedere gramatical şi or­ sare în perioada recapitulării materiei. simţ de răspundere caracterul educativ a concepţiei şţimţificc despre natură şi să facem totul pcncru a încheia cu cele
tografic, ci şi din punct de vedere al In vederea încheierii cu succes a anu­ al notei Nota trebuie sa oglindească ca societare, dezvoltării sentimentului pa­ mai bune rezultate anul şcolar.