Page 57 - 1964-04

Pag. : D/umul socialismului Nr. 2894

De pe întinsul MUNCII SCRIU
regiunii

In s p r ijin u l p r o d u c ţ ie i însufleţite acţiuni patriotice

O condiţie importantă pentru bunul tie putem aminti repararea a 20 venti­ O dală cu venirea primăverii, in regiunea noastră a inccput o largă
mers nl lucrărilor din subteran constă latoare pneumatice, 13 bucăţi crolii aethme de fnlrurnusefare a comune tor, oralelor. întreprinderilor şi insii-
în buna întreţinere şi funcţionare a pneumatice, 40 bucăţi lămpi de carbid, tufiUor, cutăfareo păşunilor şi Undelor şi grăbirea campaniei de impudu- ’-j
utilajelor, în efectuarea unor reparaţii o maşină de încărcat, întreţinerea a riti.. Despre insullefitca cu cure masele latqi de oameni ai muncii parii-
de calitate şi la timp. Lucrătorii sec­ 18 km conductă de apă potabilă şi a apă la aceste aclami, ne inlormcav.u ?ilnic corespondenţii noşlti volun­
ţiei ateliere din cadrul E.M. Barza au 10 utilaje etc. Au fost confecţionate 20 tari. lată ce cuprind citcvn dm aceste scrisori.
înţeles acest lucru şi se străduiesc să asi­ guri de rostogol metalice, 41 oale de CAI.AN ceşte intens !a amenajarea spaţiilor şi
gure muncitorilor din subteran utilajele conJcns, 670 flanşc pentru conducte do zonelor verzi. In cele două sere ale în­
necesare In acest scop ni s-au creat acraj, 4 sorburi, şi altele. La uzina ,, Victoria" Călan, munci­ treprinderii au fost pregătite peste
condiţii mai bune de lucru prin darea fn vederea asigurării calităţii repara­ torii organizaţi în cehipe şi brigăzi par­ 8.000 flori care vor împodobi oraşul.
în folosinţă în ziua de 14 februarie a.c. ţiilor, precum şi a scurtării duratei lor, ticipă la nivelarea terenului, snîngcrea Anul acesta zonele verzi se vor extinde
a unui atelier nou. Dispunem acum de conducerea atelierelor, cu sprijinul mai­ fierului vechi, amenajarea de zone şi cu încă 650 mp., suprafaţă care a
maşini şi utilaje corespunzătoare. Dar, ştrilor, a repartizat executarea lor pe spaţii verzi. Numai în ultimele 8 zile lost deja amenajată. Cetăţenii sprijini
pe lingă condiţiile materiale de care muncitori în raport cu gradul lor de au fost încărcate mai bine de 300 tone prin acţiuni patriotice acţiunea de în­
dispunem şi care se vor îmbunătăţi în pregătire profesională. La fel se pro- de pămînt. In fruntea întrecerii se află frumuseţare a oraşului (T. LAZARES-
continuare, nu putem trece cu vederea ccdcaz.â şi cu repartizarea lucrărilor de colectivele secţiilor montaj şi turnăto­ CU. corcsp.).
ria nr. I (IOSIF CRAŞCA şi DIONIS1E
factorul cel mai important, care de confecţii. MUNTEANU, corespondenţi). MIERCUREA
fapt hotărăşte în ultimă analiză. Este O contribuţie importantă la bunul ILIA
vorba de oamenii care lucrează în ate­ mers al lucrărilor din atelier şi-au adu­ Cetăţenii comunei Miercurea, desfă­
liere, de strungari, mecanici, lăcătuşi, s-o tovarăşii Constantin Drăguţ, şef Comitetul comunal U.T M. din Vorţa şoară în aceste zile o largă acţiune de
forjori, tîmplari, care prin munca lor de echipă confecţii, lăcătuşii Nicolac desfăşoară o susţinută activitate de mo­ înfrumuseţare a comunei lor. in frun­
contribuie la bunul mers al producţiei. Circu, Viorct Şenilă, Petru Toda. Gheor- bilizare .a tinerilor Ia acţiunile patrio­ te' cu dcpucaţii. pe mai multe străzi au
Mobilizaţi de către organizaţia de ghe Urîtu şi Petru Faur, sudorul Si- tice. Pîna în prezent s-a curăţat o marc început lucrările de curăţare a şanţu­
partid, urmînd exemplul comuniştilor, mion Boc. strungarul Viorcl Sida. elec­ suprafaţă de păşune şi s-au plantat im­ rilor, de văruirc a pomilor şi faţadelor.
lucrătorii din cadrul atelierelor nu-şi tricianul Gheoighe Fiiip şi alţii. portante suprafeţe cu puicţi. I'rin grija sfatului popular comunal
precupeţesc eforturile pentru ca tovară­ Angajamentele luate în întrecerea so­ In total s-au efectuat l 200 orc mun­ anul acesta se vor planta peste 800 pomi
şii lor din subteran să aibă la dispozi­ cialistă în cinstea celei de a XX-a ani­ că patriotică, ceea ce echivalează cu ornamentali şi circa 2.500 bucăţi tran­
ţie utilajele necesare, în buna stare de versări a eliberării patriei noastre, pun circa 8.000 Ici. S-au evidenţiat tinerii dafiri şi difcricc flori. (GHL'ORGME
funcţionare. în faţa noastră sarcini tot mai mari. Marin Ncdclcu, Ana Toc, Dorcl Niscor, LOMNAŞAN, corcsp.).
FABRICA DE AGLOMERARE NR. 2 DE LA C. S. HUNEDOARA. Adăugind la elanul în munca buna Pcncru înfăptuirea acestor angajamente Maria Popa şi alţii (LIVIU PITARU,
corcsp ).
organizare precum şi pregătirea profe­ colectivul secţiei ateliere este hotărît să
sională a oamenilor, strădania lor de-a depună toate eforturile pentru ca prin PETRILA
Calitatea aglomeratului — ttapîni tot mai bine meseria, putem munca lor să contribuie efectiv Ia bu­ niei de împăduriri, Comitetul orăşe­ Bilanţ rodnic
Pentru terminarea la timp a campa­
scoate în evidenţa faptul că productivi­
nul mers al producţiei.
tatea muncii pe cap de muncitor a cres­ ing. VASILE MARŢIŞ nesc U.T.M. Pctrîla a mobilizat tinerii
cut în luna martie faţă de luna februa­
la plantarea puicţilor. Peste 130 tineri
Muncitorii, inginerii şi tehnicienii în
problema nr. 1 rie cu 20 la sută. De asemenea au fost VIOREL GHILIAN din oraşul Pctrîla au plantat 5.000 pu- Deprinderii raionale de induscric local;
şeful secţiei ateliere
ictî de brad în raza oraşului.
Tinerii
realizate economii în valoare de aproa­
din Alba Iulia s-au angajat ca în cinste;
pe 5,000 Ici. în special pe scama re­ maistru Mihai Păsărică, Cristea Badea, Marii aniversării eliberării patriei să realizeze
Dintre toate secţiile ce concură la suc­ Cu toate măsurile luate aveau loc merat nurunt cu variaţii mari in ba/> condiţionăm unor piese şi a folosirii şeful atelierului de reparaţii Tonia. Bobar Eugenia şi alţii au fost în o depăşire a valorii planului de produc­
cesul furnaliştiior, aglomcraiorul ocupă •nea unele abateri de la procesul tehno­ citate. Pentru evitarea acestor neajun­ diferitelor materiale din resurse locale utilaje şi confecţii fruntea acestei acţiuni (l. CHIRAŞ, co- ţie marfă cu 330.000 Ici şt a producţiei
suri am preconizat ca în perioada repa­
un loc principal. Prin urmare, proble­ logic. Unele dm neatenţie, altele din cu­ raţiei capitale a furnalului nr. 7, si in­ Printre lucrările mai imporrante efec­ (din colectivul subrcdacţîcî vo­ rc-so.). globale cu 272.000 Ici. Lucrînd cu entu­
ma nr. 1 a activităţii noastre este fa­ noaşterea insuficientă a procesului teh­ tegrăm în fluxul de expediţie a aglome­ tuare în cadrul atelierelor în luna mar­ luntare E.M. Barza). D1NCUL MIC ziasm şi aplicînd întocmai prevederii*
bricarea unui aglomerat de calitate. Am nologie. Aşadar, calificarea şi îmbogă­ ratului o nouă staţie de sortare, ceea ce Una din preocupările de scamă ale planului M.T.O., colectivul acestei în­
reuşit noi oare acest lucru ? ţirea cunoştinţelor tchnîco-profesionale va duce la eliminarea a 60-70 la sută din Au obţinut carnetul de calificare consiliului de conducere al G A.C. din treprinderi a încheiat primul trimestre
La începutul anului, preocupaţi mai ale muncitorilor au constituit alt! mă­ satul Dineul Mic este mobilizarea co­ al anului curent cu succese deosebite
mile de sporirea productivităţii agre­ tura de marc eficacitate In prezent 46 aglomeratul cu granulaţic mai mică de lectiviştilor la curăţatul păşunilor şî fî- Plinul valoric al producţiei globale, spre
10 mm. O mai mare atenţie vom acorda
gatelor, n-am acordat atenţia cuvenit! muncitori urmează şcoala de calificare In urmă cu un an, din cadrul ca­ examenul pentru obţinerea carnetu­ ncţclor. Toţi cetăţenii au răspuns cu cxemolu, a fost depăşit cu peste un mi­
calităţii. Bazîcitatca scăzută a aglome­ pentru aglomeratorîşti. Muncitorilor ca­ şi granulaţici cocsului, ce intră in alcă­ rierei de calcar de la Bănită s-au lui de calificare. Insuşmdu-şi bine însufleţire la această acţiune )ntr-o lion lei, Iar cel al producţiei marfă ci
tuirea şarjei. Pe parcurs vor mai fi luate
ratului a pricinuit greutăţi furnaliştiior lificaţi. organizaţi pe schimburi şi br> şi alte măsuri, pe care nevoile produc­ inscris 29 muncitori la cursurile de noţiunile predate, ei au dat răspun­ singură zi au fost curăţate de arboret cea. 1.300 000 Ici.
Ccrcetînd cu atenţie fluxul tehnologic gâzi de producţie, li se fac bilunar ex­ calificare, in meseriile de mineri şi suri corecte, documentate, ceea ce 10 ha păşune şi s-au împrăştiat muşu­ La realizarea acestor depăşiri şi-r
de aglomerare, am găsit multe defici­ puneri privind însuşirea şi scăpîniro.î te­ ţiei le vor ridica în faţa noastră. ajutori mineri Timo de 12 luni, pe­ ie-a adus calificarea în meseriile de roaiele pe o suprafaţă de 40 ha Acţiu­ adus contribuţia întregul colectiv de
enţe în munca noastră. Pe baza cunoaş­ meinică a meseriei Colectivul nostru e ferm hotărit rioadă afectată pentru studiu, ei mineri $i ajutori mineri. Printre aceş­ nea continuă (D1NESCU AUREL, î muncă al întreprinderii, cvidcnţiindu-se
terii lipsurilor şi posibilităţilor e.xisten- Desigur că maî sînt şl alte măsuri care depună eforturi şi mai mari pentru îm­ tia se numără Alexandru Gheletiuc, corcsp ). in mod deosebit lăcătuşul Bratima Petru
cc. conducerea tchnico-adminîstrativă a în final avi condus la o îmbunătăţire bunătăţirea necontenită a calităţii aglo­ şi-au însuşit noţiuni de limba romî ton Matovschi, Petru Gherasim — PRAŞTIE turnătorul Groza Nicolac. lustruitoare.!
întocmit un plan concret de masuri. substanţială a calităţii. Cîtcvj cifre sini meratului. nă. matematica, fizica, tehnica se- fn acţiunea de înfrumuseţare a ora­ de mobilă Sicoc Zina şi şoferul Danou
Printre altele. în scopul menţinerii edificatoare. La sfîrşitul trimestrului ) curilâlii muncii, tehnologia meseriei mineri. Gheoighe Ardeleanu, Traian şelor, I.G.O. Orăştic s-a pregătit să în- Gheorghe. toti purtători ai insignei de
constante a baziciiăţii aglomeratului, s-a indicele mediu de bazicitatc a aglome­ ing. TIBERÎU HR1SCH şi a materialelor Ciopei — aiutor mineri si alţii tîmpinc aşa cum se cuvine primăvara. fruntaşi în producţie pe anul 1963.
format o ccliipă din cel mai buni mun­ ratului a fost de 1,11. Cît priveşte re­ adjunctul şefului de sccţ c Recent aceste cursuri s-au înche­ A. RADULFSCU Fină în prezent au fost curăţaţi de us­
citori specializaţi în repararea, reglarea zistenţa mecanică a aglomeratului pro­ VIOREL RREZOVAN iat, iar cei 29 cursant au susţinui corespondent cături toţi pomii şi arbuştii şi se mun­ PETRU TOM A
corespondent
şi ctalonarca dozatoarelor automate centul de sfărînurc a scăzut Ia 20 la maistru
Cam în acelaşi timp, în cadrul fiecărei sută faţă de 23 la sută admis, iar gra­
echipe, rmmcieorii au fose repartizaţi pe nulata minereului s-a îmbunătăţit cu GRIGORE BORONTIŞ P e scurt
sorturi de materiale. In urma întocmi­ 2.3 la sută faţă de plan Planul produc­ dozator şef
rii unui grafic ciclic de revizie şi repa­ ţiei globale a fost îndeplinit în propor­ (din postul de corespondenţi vo­ • In pnmu măiestru .îl accsiu. „ n cooperativa din BrinijeJ. „io nu l
rare a concasoarclor şi a sitelor vibra­ ţie de 1C3.39 la sută. luntari de la secţia Aglomciator colectiviştilor mărfuri m valoare de 1.068.900 Ici. l-aţă de 15.000
torii s-a îmbunătăţit mult calitatea cal­ Cu toate rczuliatclc bune obţinute, 11 - C.S.H) bucăţi ouă cît era planul s-au achiziţionat 21.203 buc. (M. ŢIC, corcsp.)
carului. noi mai livrăm încă furnaliştiior aglo­ o Colectivul de la baza de aproviz|onarc nr. 12 Simeria a depăşit planul
de aprovizionare a unităţilor socialiste d.n agricultură pentru trimestrul I cu
utilaje, unelte, piese de schimb etc. cu 840,000 lei. In aceeaşi perioadă s-au rea­
ReaHzăi'S de seasBiă. bbi isrB^B*eceisee£a. secealasţă. lizat 32.000 lei economii la cheltuielile de circulaţie (I. VJSKY, coresp).
• De curind, în comuna Sălaş din raionul Haţeg, peste 400 de colectivişti
au vizionat filmul „Lupeni 29". Prestarea filmului a fost făcută de prof.
Mereu fn îrunfie Ştefan Crişan. (A. NASTASE, corcsp.).
® ha E Ah Ghclar, pentru a se asigura condiţii nui bune de muncă mi­
Prin creşterea productivităţii muncii Irr-cadru! Atelierelor R.M R. Si- nerilor, se extinde pe scară largă per forajul umed. In acest scop se fac lu­
meria primii care şi-au îndeplinit crări pentru instalarea unei noi conducte de apă. Lucrările de instalare ale noii
Lucrătorii forestieri de la I F. Fla- tatea muncii a sporit cu 11,71 la planul trimeslrial au fost m unciloiii conducte, care sînt făcute de echipa iov, Toma Carol, se apropie de sfîr-
|eg au încheiat primul trimestru dm sulă. de la cazangeria secţiei l-a reparaţii şii. (P. BLAGA, corcsp.).
acest an cu rezultate bune. Planul Creşlerea productivităţii se dato- locomotive. In perioada care a tre­ ® Tinerii de la U.V. Călan participă la diferite acţiuni de muncă patrio­
producţiei globale $i marfă a fost rcşle asigurării fiecărui loc de mun­ cut ei au reuşit să repare peste plan tică. In primul trimestru ei au colectat predat 270 tone fîer vechi. Pentru
depăşit cu 4,53 la sută şi respectiv că cu numărul necesar de muncito­ cazanele locomotivelor 324 440 şi activitatea depusă 150 tineri, printre care Constantin Plcşa, Nicolac Constau*
cu 14,61 la sulă De la începutul ri, repartizarea judicioasă a aces­ 324 707. La obţinerea acestor suc­ tîncscu, Constantin Lnpea, Dumitru Hulea, au primit insigna de „Brigadier al
anului şi pînă în prezent, s-au dat tora, folosirea din plin a mecanis­ cese trebuie subliniat aportul muncii patriotice" (V. TĂTARUŞ, corcsp.),
• întreprinderea de gospodărire orăşeneasca din Oraştie şi-a depăşit pla­
peste plan circa 200 m c. buşteni melor. La faza scos apropiat, planul muncitorilor loan Suşabă, Oclavian nul la producţia globală pe trimestrul I cu 16,3 la sută, iar la productivitatea
din fag pentru gater, 500 m c. lemn pe mecanisme a fost depăşit cu 17 linar, Adrian Mărunt, Dumitru lo- numcii cu 14,4 la sută. Cele mai bune rezultate le-au obţinut sectoarele de
pentru construcţii 1.000 m c. lobde la sută. nescu şi Dumitru Temeian gospodărire comunală, prestări de servicii în construcţii şi cel de întreţinere a
P.F.L., 2.802 m c. lemn pentru ce­ La dobîndnea acestor realizări o V. C1MPUREAN.. locuinţelor. (T. LAZARESCU, coresp.).
luloză etc. contribuţie de seamă au adus-o co­ corespondent • Activitatea colectivului secţiei L 11 C.F.R. Alba Iulia este îndreptată
lectivele de muncă de la sectoarele La G.A.C. din Deva, paralel cu spre întreţinerea cît nui bună a liniilor ferate. Calitatea bună a lucrărilor se
Succesele de maî sus au fost ob­ insăminlutilc de primăvară se lu­
de exploatare Haţeg, Retezat şi Baru oglindeşte în faptul că la măsurarea liniei cu căruciorul cei 140 km. au pri­
ţinute pe seama creşterii productivi­ crează şi la plantarea pomilor. mit calificativul de foarte bine şi bine. In primele trei luni planul de produc­
Mare.
tăţii muncii. In perioada primului A. ANCA Bine ar fi dacâ... In fotoqralie : Inq. loan Popa îm­ ţie a fost depăşit cu 2,52 la sulă, tar productivitatea muncii a crescut cu 7 la
trimestru, la I.F. Haţeg productivi­ corespondent s-ar da maî multă atenţie aprovizionă­ preună cu tehnicianul aqronom ur­ iută. (V. MOLDOVAN şi T. RĂZUŞ, corcsp.).
...vînzătorii magazinului textilc-con măresc aliniamentul rindurilor. • Tinerii utcmîşti din Ghelar au prestat un număr de 382 orc de muncă
fccţii, din oraşul Lupeni, ar deschide rii cu unele articole. De mult, aici lip­ Folo: GIF SENDREANU patriotică curăţînd 4,5 ha. păşune. (B. PAVEL, coresp.).
105 tone hirtie peste plan unitatea potrivit orarului şi nu cu 13- sesc unele articole solicitate. (Maria corespondent • La secţia a 11-a furnale din C.S.H s-au colectat şi predat oţclariilor
Schustcr, corespondentă). între 1 martie şi 5 aprilie 350 tone de fier vechi. (P. NICŞA, corcsp.).
20 de minute întîrzicre cum fac în pre­
Muncitorii, Inginerii şi tehnicienii fa­ echipele conduse de comuniştii Simion
bricii din Pctrcşti, nvînd în vcdcic ne­ Moldovan şi Siniicn Klett de la maşina zent. (Mircea Cincora, corespondent). ...la magazinul alimentar cu autoser­
cesităţile sporite de hîrtie şi de confecţii de fabricaţie nr. 1, care numai în luna „ IG O Hunedoara ar manifesta mai vire din oraşul Hunedoara ar exista mai
din hîreie, ş:-au mobilizat toate forţele trecută au dat peste plan 6,5 şi respec­ multă exigenţă faţă de unii locatari, multe coşuri. Cînd există afluenţa de La preţul de co st - Scrisoare de mulţumire
pentru a produce cît maî nude peste tiv 10,7 tone de hîriic. caic atunci cînd se mută lasă inventa­ consumatori, acestea nu pot satisface
«arcimle de plan. Eforturile depuse au 217.000 lei econom ii Pe adresa fabricii chimice din Oră­
fost încununate de succes. In prmv.de lOAN GRUM rul apartamentului descompletat. Aşa cerinţele, crcîndu-se astfel greutăţi în ştic s-a primit o scrisoare din partea
maistru direcţiei mccanică-cncrgctică şi a secto­
trei luni ale acestui an s-au dat p<Me este cazul tov. Traian Bodca, maistru deservire. (Tanîs Mîhalis, corespondent). In primul trimestru al acestui an, co­ fost posibilă dacorită respectării proce­ rului de întreţinere de la C.$. Hune­
(din postul de corespondenţi vo­
plan 105 tone lurcic. La această reali­ luntari de )a fabrica de hîrtie la C.S.H. care a lăsat geamul de la te­ ...I.G O. Orăşele ar urmări îndeaproa­ lectivul de muncă uc la secţia l-n 1:.C. sului tehnologie de fabricaţie prin ex­ doara. In scrisoare se aduc mulţumiri
zare importantă şi-au adus contribuţia Pctrcşti) rasa blocului 29, apartamentul 3, spart pe activitatea secţiei hornăric. In unele Orăşele a obţinut importante economii tracţia de cît mai mult canin din scoar­ şi felicitări colectivului de la F C. Oră­
de materie primă şi materiale. Bunăoa­
ţa remanentă, încărcarea şi exploatarea
v111o Roncea, corespondent). ră. la fabricarea fiecărui kilogram de judicioasă a cuvclor de reacţie şi a ştic pentru calitatea ireproşabilă a mo­
In prima decadă cartiere ale oraşului, homarii nu au tre­ canin s-a realizat o economic de O.SCO delelor livrate. Toate modelele livrate
. .Ia cantina combinatului carbonifer cut în această iarnă deloc Taxele cuve­ celorlalte agregate. au corespuns desenelor de execuţie, fapt
kg scoarţă de molid, iar )a fabricarea Pe scama scăderii consumurilor spe­ cc a permis turnarea de calitate a ghi­
însufleţit de rezultatele obţinute în toare. Se evidenţiază echipele de tur­ din Valea Jiului personalul ar avea o nite s-au încasat însă. Pentru ce ? (Vio-
primul trimestru, colectivul turnăroriei nători conduse de comuniştii Iulian comportare mai cuviincioasă. Aici, cînd oxidului galben de fier consumul speci­ cifice şi a cheltuielilor de fabricaţie, în dajelor pentru laminorul de profile mij­
nr. 1 de la U.V. Călan munceşte cu Sîrbu, Anton Deni, Ludovic Cojan, rel Municanu — corespondent). fic de sulfat feros s-a redus de Ia 0,33 primele două luni ale anului s-au reali­ locii. adresate
Mulţumiri se cuvine să fie
de
zat 217.000 Ici economii la preţul
perseverenţi pentru a obţine noi rea­ Frânase Mavruşca şi Aurel Chînciu. se fac unele sesizări, în loc să se ia mă­ ...gestionara magazinului alimentar Jc la 0.30. De sublmiac că şî Ia celelalte tovarăşilor Richard Polony, loan Cos-
IOSIF CRASCA suri, personalul persecută pe reclamant, cost. Merite deosebite în obţinerea aces­
lizări. In prima decadă a lunii aprilie .a fabrica de cărămidă din Pricaz - elemente ce alcătuiesc preţul de cost: tor economii revin şefilor de schimb ma, Remus Liccscu, Nicolac Cornea şi
şef de echipă
s-au dat peste plan nni mult de 103 (din colectivul subrcdacţîcî vo­ (A. Bobar, corespondent). Orăştic ar respecta orarul de funcţio apă, abur, curent electric etc. au fost Vasilc Vlad, de Ia fabricarea oxidului altor muncitori, caic au executat cu
tone piese mecanice şi 23 tone radia­ luntare Călan) ...Ia farmacia şi librăria din Uricani nare. (Un grup de muncitori). calizatc însemnate economii. galben de fier şi loan Mal iţa de la sec­ simţ de răspundere aceste modele.
Reducerea consumurilor specifice a ţia ranin. ' 1 IO AN BEŞTELE1E
corespondent
CORESPONDENŢILOR §!EMNIFICATlA HîJiW»
V O t U N T f l i l i ; Alexe Cons'antin ştiu Insă ce ştia, doar era — Şi acolo s-a măi ii pianul şi pe lingă asta au
prieten bun cu lonilă. Vroia sa le dovedească că ajuns in Iulie aSu ca nu stau pe roze...
şi in ubutujul 10 se pot scoate randamente mari Nimeni nu a mai spus nimic. Minerii n-au obi­
La ieşirea din şui, oamenii se opresc in inia tind se luci eu/.u cu cap şi cu holărirc.
fjralicetur, tac calcule, compara ciirele cu un in­ Cind, Ui inccpulul acestui an, sectorul i-a U\- ceiul să votbcascu prea multe. La ei vorbesc lup­
tele,,.
teres deosebii in liecare zi scena c aceeaşi, insă
-■■Şi intr-adevăr, ciirele de pe grafic au vorbit. La
ciirele sini allelc. Se opresc mulţi oameni in tufa crcdin/ut conducerea brigăzii, el a chibzuit m ult: sfiişilul lunii februarie brigada lui Alexe avea uri
cum să-şi organizeze munca în brigadă, cum su-Şi
yralicelor. Unii lucrcazu de doua sau trei decenii teputUzeze oumenii pe schimburi. La început i> plus de 175 tone laiă de sarcina murită. întreaga
in sublcran. uliii abiu au primii botezul udincu-
venea iute greu, ba in prim a decada a lunii ia* brigadă era cniuziasmalâ. Dar spre nedumerirea
lui. Cei mal mulţi sini specializaţi, oameni cu care
orice colectiv s-ur mindri. Fac comparaţii, işi fac num ic brigada n-a reuşii şă-şi scoală nici măcar ortacilor. Alexe nu le-o împărtăşit entuziasmul.
— Obţinem noi randament mare. dar restul bri­
planul. Totuşi, nu s-a descurajai A observat el
destăinuiri şi proiecte de viitor.
care sini t>ecu/.utile A mai muştruluit pe unii in- găzilor din sector Noi am avut condiţii mni
— Şi zt aşa. Costică, tc-ui prins să mi-o iei
inamic ? disciphnuli, a venit şi in alte schimburi ca sd pună bune pe cind restul abatajelor au talii, presiuni
umărul acolo unde era nevoie. şi planul sectorului nostru şchioapulu. Brigada lui
— De ce nu 1
— >5'i ducu... A trecut decada a (l-a din lur.u Ianuarie. In lonifă de Iu 22 a dat numai 20 de tone in plus şi -asta
ucesi lunp brigada de ta abuiu/nt 10, din sectorui nu e bine. Trebuie tmtilor să punem umărul la
— Asia om vedea noil IV al minei Peniţa, muncea ci/ insut/etire. Siir treabă serios, să murim randamentul şi să scoatem
— Dine..,
silul lunii se apropia şi rezullutele rămincau încă sectant! la luminu. Numai cu realizările obfinutc
hmilă privi zîmbind ta cel cc-i stătea in fală.
nedccise. Dar la încheierea ultimei decade rezul­ pină acum n-am tăcut nimic. Am vorbit şi cu lo­
In smea lui era mituirii că Alexe 'avea curai su-ş/ tatele obţinute s-au precizat. In dreptul brigăzii nilă...
pună la încercare vrednicia şi su-i z.gi ndurcuscă lui Alexe Constantin normalorul însemna cile/ ; Şi de alunei a mai trecut o lună şi cu a sta s-a
•ui pic pe cei de ia 10. Numai cu o lună in mmă plus 2TI tone cărbune, cahlaic bună. Cu peste 120 încheiat trimestrul /, Cei de la 19 au mai adâuyui
era şei de schimb in brigada Un Darlha şi acum tone mai mult decil tomtă Aurefian, de la 22 106 tone de cărbune h realizările obţinute in ia­
la'ă-t btiqadiet. Trebuie să-l sprijine. Vest. A lost o victorie care a pus premisele unor nuarie şi lebniurie, iar cei de la 22. din brigada
Vâ/indu-l ca tace. Alexe I se adresă şi mai ho­ lui lonilă 30.
luriI : noi rea Uzuri.
In luna februarie sarcinile au lost mai muri. Acestea sint doar c I I c v q cilre. Dincolo de ele
— Ei „voiniciile" ce crezi, o să scoafcm noi sini0insu oamenii, iuptcle lor maii. Ciornei Adum
olanul 1 Cind Alexe a p:imit planul brigăzii s-a încruntat o Heqcduş Fruncisc, Alloare Gheotqhe. Duicşu
— Şni că ai haz ? Cum să nu-l scoutcli.. clipă, dar n-u zis nimic. A plecat să discute cu or­ Gheorghe DamiunovscIn loan. Bărbiei Gheotqhe.
O slrlnqere puternică de mină Si tnleleqereo tacii. sini numai ciiiva din cei ce lucrează in adincuri
s-a pecetluit. Unii cate asistascru la această sce­ — Ei Iratilor, acum să ne ţinem! Fală de luna şi dau v/a/ă cilrelor.
nă tşl spuneau intre e i: „Cum, unul care a luat trecută avem de dat cu 300 tone mai mult. ăsta Schimbul condus de tov. Vlad Vasilc de la secţia I-a a F C. Oraştie s-a menţinut, în trimestrul I al acestui
conducerea unei brigăzi numai de citeva zile să ne este planul DEM. IONAŞCU an, lună de lună evidenţiat în întrecerea socialistă. Acest schimb a dat peste plan 13 tone oxid galben de fier şi
ne-o ia înainte î". (responsabilul subredacţiei 7 tone oxid roşu de fier.
— Şi 221 a inlrebaf cineva. voluntare Pctrîla) IN FOTOGRAFIE ; Cîţivj membri ai schimbului discutînd despre sarcinile de plan pe luna aprilie.