Page 58 - 1964-04
P. 58
Nr. 2894 Drumul socialismului Pag. 3
IN FO RM AŢII D E P A R TID Să fim obiectivi!
Barza troleze în mod mai sistematic felul în teica răspunderii lor în vederea obţine La cinemaţografid „Patriau din Deva
care îşi duc la îndeplinire sarcinile mem rii unor noi succese în ceea cc pri Tn relatarea celor cc urmează, pornim respective şi atunci poate fi întrebat ru lea ză în p r e z e n t filmul sovietic
Membrii şi candaţii de partid din brii şi candidaţii de partid. El a mai veşte îndeplinirea sarcinilor de plan, de la un fapt particular, legat de ing. scurt: cu cc scop? O fi oare la mijloc
Ion Herţ de la Consiliul agricol orăşe
cadrul sectorului I al FM. Barza au propus să fie dezbătute mai pe larg în creşterea productivităţii muncii, reJu- nesc Deva. Iată, pe scurt, despic cc este tendinţa de a nu scoate în evidenţă re
participat zilele trecute la o adunare ge cadrul şedinţelor de grupă sindicală cerca preţului de cost şi îmbunătăţirea vorba. zultatele cu scopul de a nu crea auto-
hniştirc în rîndul
colectiviştilor
din
nerală a organizaţiei de partid. Rapor cazurile de indisciplină - în muncă, crc- calităţii lucrărilor efectuate. Sîntandrei? Dacă c să luăm în conside „TOTUL M II OAMENILOR"
Tovarăşul respectiv a furnizat unele
tul prezentat. cu această ocazie s-a re îndu-se o puternică opinie de masa îm EMIL PĂLIMARU dare privind stadiul iucrănlor de cură rare acest aspect, lucrurile trebuie lă
ferit la problemele privind îndeplinirea potriva color care mai întîrzic sau ab corespondent ţare a păşunilor şi fîucţelor naturale ale murite de la bun început. Atunci cînd cu m a rele actor NICOLAI CERKASOV
sarcinilor de producţie pe trimestrul I sentează nemotivat. G.A.C. Sîntandrei. ce se află în raza se critică un aspccc negativ, nu trebuie
a.c. Şeful de echipă Gheorghe Cos tiu şî H a ţe g oraşului Deva. Din suprafaţa de circa să existe motive de aşn-zisă descura
l)in raport a reieşit ca în primul tri alţii au făcut propuneri în legătură cu Biroul Comitetului raional Je partid 300 ha păşune — ne-a informat1 dînsul jare; critica este o armă încercată a
mestru al acestui an planul extracţiei aprovizionarea sectorului cu materiale Haţeg acordă o marc atenţie educării — nu s-au curăţat dccît 50 ha. Totul a partidului nostru, care şi-a dovedit pe
de minereu a fost îndeplinit în propor la locurile de muncă, îmbunătăţirea ac membrilor şi candidaţilor de partid. fost luat de bun şi publicat în coloa deplin justeţea. Deci colectiviştii din
ţie tic 100,75 la sută. O contribuţie im tivităţii atelierelor de întreţinere şi re Pe această linie au fost ţ'itute numeroa nele ziarului nostru în cadrul unui raid. Sîntandrei nu aveau nici un motiv de
portantă la obţinerea acestor rezultate paraţii etc. se conferinţe şi expuneri, s-au organi Annlizînd ulterior îndeaproape stadiul supărare. Dacă te fereşti însă a eviden
zat vizite la difcriţc locuri istorice, în-
Si-au adus-o comuniştii Avram Josnn, Din cuvîntul participanţilor la adu cîlniri ale candidaţilor cu membri de lucrărilor respective, s-a constatat că si ţia un lucru pozitiv pe motiv că ai
IomI Groza, Ştefan Cîrţan, Aurel Rc- nare a reieşit hotărîrca fermă a comu partid cu o bogată experienţă etc. tuaţia prezentată de tov. Herţ nu cores crea autoliniştirc, greşeşti profund. Evi
denţierea faptelor pozitive
consticuie
siga şi alţii. Raportul a mai evidenţiat niştilor de a lupta pentru ca sarcinilcdc Recent, la indicaţia biroului comite pundea realităţii. Lucrările despre caic nu motiv de mîndrîc, de mobilizare la
el a furnizat date, erau mult mai avan
munca celor 23 de echipe care şi-nu producţie ce le revin pe viitor să fie tului raional, secţia de cineficarc din fapte şi mai mari şi nicidecum alt
realizat planul în mod ritmic, precum îndeplinite în mod ritmic şi la toţi in Haţeg a cerut Întreprinderii cinemato sate dccîc Ic-a prezentat. ceva.
îi un număr cic 13 echipe caic, pentru dicatorii. grafice regionale Hunedoara repartiza E greu de constatat sau de cunoscut In cc-l priveşte pe tov. Herţ, nu mai
bunele rezultate obţinute in fiecare * rea pentru cinematografele săteşti din intenţiile care l-au călăuzit atunci cînd încape "îndoială că a greşit.
lună. au fost evidenţiate în întrecerea Cu prilejul acestei adunări a fost raion a filmelor ,.Imagini ale unui tre a procedat cum a procedat Un lucru
socialistă. cut glorios1', „Republica la 15 ani“ şi este însă cît se poare de clar: ing. Herţ Fireşte, în G.A.C. Sîntandrei mai
prezentată în faţa membrilor şi a can „Coroana sfărîmată". a dat dovadă de lipsă de răspundere, de există încă rezerve de îmbunătăţire a
Scoţînd în evidenţă şi unele lipsuri didaţilor de partid o expunere pe te Acţiunea de vizionare a acestor filme muncii, de lucrare superioară a pă-
ee s-au manifestat, raportul a arătat ma : ,,Comunistul — luptăror activ pen documentare de către membrii şi can nesocotinţă faţa de o situaţie care tre mîiuului în scopul obţinerii unor re
faptul că au mai existat unele echipe tru aplicarea în viaţă a hotărîrilor didaţii de partid, se desfăşoară pe baza buie prezentată aşa cum este, fără adau colte sporite, Tn acest scop, consiliul
care nu au reuşit să-şi realizeze în mod partidului". urnii plan. Pînă în prezent, ciclul de suri 'sau ciuntiri. agricol orăşenesc să ia măsurile cc se
ritmic sarcinile de producţie. M. RUG1NESCU filme documentare a rulat la cinemato Acest caz poate fi privit sub două impun.
In cadrul discuţiilor purtate pe mar grafele săteşti Jm Baru Marc, Livadia, aspecte, deopotrivă de grarc: fie că nu Cazul ing. Herţ însă este aparte. El
ginea raportului, cei care au luat eu- Hunedoara Pui. Băieşti şi Sălaşul Superior. a cunoscut realitatea dintr-o gospodărie poate şi trebuie constitui obiectul unei
Acţiuni organizate pe bază de plan
vintul au reliefat cauzele care au con privind vizionarea în colectiv de către colectivă şi în acest caz se poate pune analize cu forurile competente, el şi
curat la existenţa unor lipsuri ce s-au Organizaţia de partid din secţia con membrii şi candidaţii sic partid — se întrebarea: de cc nu o cunoaşte? Fie
nianifcsrnc, făcînd propuneri în vede strucţii siderurgice de la Combinatul desfăşoară acum cu filmul „Lupeni 29". alţii ca el trebuie sa tragă concluziile
rea îmbunătăţim activităţii de viitor. siderurgic Hunedoara acordă multă gri Acesta a fost rulat pe ecranele cinema că în mod intenţionat a furnizat datele
Şeful de echipă Ion Cîrţan, vorbind jă întăririi autorităţii maiştrilor în pro tografelor din Baru Mare şi Pui.
despre felul în care biroul organizaţiei ducţie şi le dă sprijin în aplicarea mă "k
de baza a muncit, a scos în evidenţa surilor ce se iau pentru continua îm Cei 32 de cursanţi ai cercului de stu N O T A
insuficienta preocupare manifestată faţă bunătăţire a activităţii economice. diere a Statutului P.M.R. dm brigada In clişeu : Sce na din Ulm,
de justa rcparciznre a membrilor şi can Recent, adunarea organizaţiei de G.A.C. Păucineşti au purtat recent dis
didaţilor de partid în echipe. Aşa se bază P.M.R. din această secţie a dez cuţiile recapitulative. Ca urmare a preo O carte de vizită puţin onorabilă
explică faptul că mei sînt încă un nu bătut unele probleme legate de acti cupării propagandistului Ion Arioni
măr de peste 10 echipe în care nu lu vitatea ce o desfăşoară maiştrii în lu care a predat toate cele 7 teme stabi Cei caic poposesc in Deva, pentru mai sanitară. Nimeni însă nu s-a gîndit să
lite în program, a consultaţiilor acor-
crează nici un comunist. El a cerut ca mina hoiârîriî Comitetului Central al dace de el în ultima perioadă, cursanţii multe zile, se abat desigur pe la hotelul instaleze vin hidrofor care ar fi re I.P.R.O.M.E.T.
pe viitor să se exercite un control mai P.M.R. şl a Consiliului de Miniştri al s-au dovedit a fi bine pregătiţi. „Dacia" pentru a găsi un loc de odihnă. zolvat problema apei în camere. Filiala Hunedoara
eficient asupra felului în care se rea R P R. In această privinţă a fosr pre Temele „Organizaţia de bază — teme In ciuda afişului pus pe uşa de la intra In dotarea camerelor mai exista un
lizează sarcinile de plan, să se acorde zentat un raport de către cov. Petru lia partidului", „Educarea comunistă a re „Hotelul complet ocupat", totuşi sînt un obiect util : veiozcle. Ele se găsesc angajează da urgenţă un şofer.
conducerii sectorului un ajutor mai efi membrilor şi candidaţilor de partid" şî destui „norocoşi" care găsesc un pat li la fiecare pat. Din păcate, numai ca
cace în vederea creării tuturor condiţii Torni, adjunct al şefului de secţie. altele, au fost explicate şi exemplificate ber. ornament deoarece sînt defecte prizele Cei interesaţi se vor adresa la sediul lilialei
lor materiale pentru bunul mers al pro Pe baza analizei au fost stabilite mă în, acelaşi timp cu fapte şi date dm or Intrînd în camera repartizată, ai pen sau sînt arse becurile. din Hunedoara, sau la telelon nr. 2274.
ducţiei. suri care să asigure ridicarea în conti ganizaţia de bază din brigada G.A.C. tru moment o impresie bună. Dar înecr-
Comunistul loan Lazăr a făcut pro nuare a rolului conducător al maiştri Păucineşti, de către cursanţii Avram Şi încă un neajuns : lenjeria şi-a pier
punerea ca organizaţia de partid să con lor în procesul de producţie, la crcş- Bărboni. Ion Albulescu, Albuţ Boşoro- cînd să te serveşti Jc unele instalaţii şi dut de mult culoarea albă-inuculată.
gan şi Traian Birtârcscu. obiecte din cameră încerci şi primele Oare tonte acestea sînt lucruri atît
La discuţiile purcacc în cadrul con deziluzii. Lipsesc căni pentru apa şi pa de greu de rezolvat ? Conducerea I.G.O.
vorbirii recapitulative au mai participat hare. Cineva justifica lipsa lor pe motiv
cursanţii Netuţa Armioni, Romolus Al- că s-ar sparge şî... Apoi, dacă vrei să nu-şi dă seama că şi hotelul este o carte Î n t r e p r in d e r e a
bulcscu, Minucu Câlinoiu şi mulţi'alţii. faci un duş, încerci din nou deziluzii. de vizită a oraşului Deva ? Dacă da,
PETRE FÂRCASIU atunci sâ-i dăm toată atenţia. DE CONSTRUCŢII SIDERURGICE
responsabilul subredacţîci Apa nu curge din cauză de.,, presiune.
voluntare tlîn Haţeg Aceeaşi situaţie la lavoar şi la instalaţia N. BĂCĂUAN
HUNEDOARA
Sprlpraifl! depăşiţilor
a n g a j e a z a
las esgrieolă de prisisâvcBrli
Cea de a XlI-a sesiune a Sfatului fac şi lucrări de amendare. In acelaşi sfatul popular s-au stabilit o sene de zidari de roşu şi zugravi
popular comunal Sarmisegetuza, raionul ci nap comisia permanentă a ajutat gos obiective şi în direcţia îndrumării co
Haţeg, care a avut loc în luna martie podăria -la stabilirea necesarului de lectiviştilor de a folosi cît mai raţional
a luat în discuţie o problemă deose pomi pentru completarea golurilor dm loturile individuale prin cultivarea lor
bit de importantă, Ia orJinca zilei: pre livezi. In urma propunerilor făcute gos cu acele culturi care poc să lo aducă Pentru angajare se vor prezenta următoare
gătirea şi desfăşurarea campaniei agri podăria a plantat în livezile sale încă cît mai mari foloase. In primul rînd le acte:
cole de primăvară, sprijinul pe care tre 7C0 pomi de diferite specii. deputaţii au îndrumat cetăţenii să în-
graşe cu gunoi de grajd locurile indi
buie să-l dea sfatul popular, toţi depu Dar, aş.a cum s-a stabilit în planul de viduale. Apoi s-a avut în vedere asi — Buletinul de identitate
taţii în vederea bunei ci desfăşurări. La măsuri, sfatul popular, îndrumat de or
sesiune tov. loan Arion, vicepreşedinte ganele de partid, şi-a asumat şi alte gurarea seminţelor şi răsadurilor necc- — Livretul m ilitar cu scoaterea din evidentă de
a' comitetului executiv a prezentat un tsarcmi.în vederea sprijinirii gospodări ■ sare. Îndeosebi, col ceri viş t i i au fost
îndrumaţi să cultive loturile individuale
bogat raport şi planul de măsuri cu- ei agricole colective în actuala campa- cu porumb, cartofi şi legume. Pînă ta comisariarui m ili tar de unde vine
prinzînd sarcinile ce stau în faţa sfatu — Dovadă de la G. A .C că nu are nevoie de b ra
acum aceştia au şi însămînţat 8 ha
lui popular şi a deputaţilor în această cu legume De sublimat şi indicaţia dată ţele lui de muncă
perioada pentru sprijinirea gospodăriei Din activitatea de a se cultiva cartofi timpurii, pentru
agricole colective în campania de pri sfaturilor populare a se obţine culturi duble. In acest scop — Act de calificare
măvară. .
s-au şi pregătit aproximativ 5 ha pentru
Discuţiile purtate au fost vii, s-au fă astfel de culturi.
cut propuneri valoroase, s-au luat an nie Printre altele a prevăzut să ducă cu Colectiviştii au fost îndrumaţi să-şi Angajaţii I.C.S.H. beneficiază, în afara cîş-
gajamente. Sesiunea a adoptat o hotă- ajutorul deputaţilor o susţinută muncă lucreze în aşa fel loturile individuale in ti gutui reaizat, de:
rîrc corespunzătoare şi a îmbogăţit pla de lămurire în rîndul colectiviştilor cit să nu stînjencascâ lucrările din ca
nul de măsuri cu noi sarcini. Dar, pentru a da gospodăriei întreaga canti drul gospodăriei colective. — spor de şantier
munca deputaţilor în campania agricolă tate de gunoi de grajd, cc le rămîne
Pentru a asigura desfăşurarea unei
de primăvară a început de abia acum. după îngrăşarca loturilor individuale. munci cit mai rodnice de către depu cazare în dorm itor comun, în mod gratuit
Pnntre altele, sesiunea a trasat ca sar Dm discuţiile deputaţilor, organizate pe taţi, comitetul executiv a luat măsura -i mese pe zi la cantină contra cost
cină comisiei .permanente să studieze circumscripţii, cetăţenii au înţeles ne de a repartiza membrii săi pe satele
unele aspecte ale muncii din G.A.C., le cesitatea îngrăşării terenurilor gospodă transportul gratuit la domiciliu şi de la dom iciliu
X nâ gate de sporirea producţiei şi să facă riei. Drept rezulcae s-au cransportat în aparţinătoare. Astfel, tov. Toan Arion
B H 3 E 3 ? f i i se ocupă de satele Hobiţa şi Grădişte, ta Hunedoara, la fiecare 45 zile pentru vizita*
propuneri caic sa vină în sprijinul gos cirnp din gospodăriile personale ale co Silviu Davidcscu de Zcicani, Arthur Ga-
podăriei. In primul rînd s-a prevăzut lectiviştilor circa 300 tone gunoi tic vriş de Păucineşti etc. rea fam iliei &
curăţarea şi îngrăşarca păşunilor, lu grajd. Cele mai mari cantităţi au fost
Strurvjurul Tîmpea Andrei de la Atelierele „ Ardealul'* Alba-luliu îşi crări stabilite a se executa în cea mai strînsc de !a colectiviştii din satele Ho- Comitetul executiv urmăreşte cum se decontează biletele de tren cu care se vine
depăşeşte zilnic sarcinile de plan cu 1 la sulă . biţa, Zcicani şi Păucineşti. sînt traduse în viaţă toate prevederile
mare parte prin muncă patriotică. Pen dm planul de măsuri. In acest scop de pentru angajare.
tru îndeplinirea acestui obiectiv mem In acelaşi timp sfatul populai a două ori pe săptămînă, cînd se întoc
stabilit ca deputaţii să sprijine briga
O nouă păşunile unde sînt necesare lucrări. La dierii şi şefii de echipe în mobilizarea mesc situaţiile operative se consultă cu
bru comisiei permanente au identificat
propunerea comisiei, timp de 2 zile ■la lucru a colectiviştilor. Faptul că în consiliul de conducere al G.A.C. asupra
Zilele trecute, Io Atelierele R.M.R. ni icatoare, uşurează schimbarea scu aceste zile pe ogoarele gospodăriei lu măsurilor ce trebuie luate in viitor Exploatarea minieră Mimcelul Mic
din Simeria a fost dată în folo lelor, eliminînd în mare măsură peste 400 cetăţeni, mobilizaţi de depu crează marea majoritate, a colectivişti pcnnu impulsionarea lucrărilor din
sinţă o nonă sculărie. Ca este înzes timpi! morţi. taţi, avi participat prin muncă patrio lor. se datoreşte şi contribuţiei depu campanie. raionul Iii a, regiunea Hunedoara,
trată cu mobilier adecvat şi este de tică la curăţarea păşunii pe o suprafaţă taţilor, ci înşişi fiind exemplu personal In felul acesta sfatul popular îşi adu
servită de personal cu înaltă cali VIRGIL CÎMPUREAN de 2*13 ha. In acelaşi timp, la propune în ceea cc priveşte participarea Ia ce contribuţia sa la bunul mers al lucră a n g a j e a z ă :
ficare. Faptul câ sculăria se află în lăcătuş rea făcută, gospodăria colectivă a exe rilor în campania agricolă, la obţine
imediata vecinătate a compartimen (din colectivul subredaeţici vo muncă. IU mineri;
tului de reparat dispozitive şi ve luntare Simeria) cutat pe 116 ha. ingrăşări cu superfos- Plin planul de măsuri întocmit de rea unor producţii sporite la hectar.
ajutori mineri;
f | m uncitori necalificaji;
P e şa n tie r e le d e construcţii din P etro şa n i şi Vulcan depăşirilor s-a făcut numai pe scama mai sus s-au înregistrat în cursul anu if fierari;
lui trecut şi continuă să se manifeste
unor cauze „obiective" fără a se ana şi acum.
TEZA NESÂTISFAGATOÂRE liza cu răspundere deficienţele ma Ne găsim la începutul celui ele al Il-Ica H lăcătuşi;
lucru
şi
nifestate la
punctele
de
o eventual sancţionarea celor vinovaţi trimestru tic activitate. Ele vor putea fi ® mecanici diesel;
pentru pierderile înregistrate. Mai grav înlăturate iar pierderile înregistrate în
 ACTWITÂTIf ECONOMICE este faptul câ şi organele de resort din ca Ia şantierele din Petroşani şi Vul Ş electricieni.
1964 se vor recupera. Va trebui însă
centrala trustului, caic au sarcina să
analizeze şi să verifice dările de scamă can, să se defalce indicatorii principali Solicitatorii vor prezenta actele necesare.
Se spune, pe drept c’uvînr, că preţul nou plan, de această dată definitiv, a Petroşani au scos în evidenţă şi un alt statistice şi contabile sosite de la şan ai planului de stat, inclusiv preţul de Lămuriri suplimentare se dau la telefon 13,
de cost csrc indicele sintetic al întregii fost comunicat de către trust .abia în aspect Dările de seamă contabile, pri tiere, şi-nu însuşit cu prea muică uşu cost. Lunar, analiza realizării acestuia
activităţi economice, dintr-o întreprin luna iunie. Răminea în sarcina şantiere vind îndeplinirea planului preţului de rinţă justificările invocate de şantierele să se facă cu maximum de hotărîrc, iar B răni şea.
dere. El reflectă, mai cu scamă pe şan lor să defaicc planul preţului de cos: cost, nu oglindesc realitatea. Aceasta in din Petroşani şi Vulcan, fără a proceda acolo unde se manifestă deficienţe să se
tiere, dacă ritmul tic execuţie este co pe loturi şi elemente. La Lupem s-a primul rînd datorită unei comparaţii la verificări în teren. Dacă organele de intervină prin măsuri operative. Cu
respunzător, dacă la fiecare loc de mun „reuşit" să se facă doar în august dar nejuste între realizările producţiei :n control respective ai fi ieşit mai mult mai multă perseverenţă şi corectitudi
că există organizare tcm-hnică, dacă numai pe elemente. La loturi n-a mm preţuri de deviz şi costurile efective in teren, ar fi văzut cu siguranţă că ne va trebui sa se urmărească costul şi
materialele şi utilajele se loîoscsc ra aiuns deloc Aceeaşi situaţie şi la Vul ale producţiei realizate. Comparînd su materialele pe şantiere sînt prost gos consumul de orc necesar execuţiei fie
ţional Statisticile prezentate de şantie can. La Petroşani n-a ajuns deloc la inele încasate prin situaţiile de lucrări podărite., că la şantierul dm cvartalul cărui apartament.
rele din Petroşani şi Vuicim la sfîrş:tul loturi, iar pe elemente s-a f.ăcuc pen cu cele efectiv plătite, rezultă diferen „Aeroport" s-au deteriorat cantităţi de Pentru ca sarcina de reducere a pre
anului trecut, oferă o sinteză a pro tru anul 1963 în ziua de 4 februarie ţe cc simulează aparent realizarea unor vinacct şi plăci din fibrobeton, care ţului de -cos: să se realizeze întocmai,
ducţiei prea puţin satisfăcătoare în a- 1964 (!). economii, care în realitate nu pot fi valorează circa 146 000 lei. Şi un alt va trebui să se efectueze o determinare
ccsr sens. Bilanţul încheiat la ifiişitu! De obicei, planul preţului de cose ?<* justificate, fiindcă se mai practică încă aspect. Fiindcă nu există o preocupare corectă a valorii cheltuielilor de trans
anului trecut, cît ş: cel de_ la finele iumi susţine prin măsuri rchnîco-organrzato- acel sistem defectuos de includere în organizară pentru depozitarea materia port, aprovizionare şi manipulare a ma
martie a scos în evidenţă pierderile în vice din care rezultă căile care vor asi situaţiile de lucrări a unor operaţiuni lelor în imediata apropiere a punctelor terialelor intrate în operă, prin intro
semnate înregistrate la preţul de cost gura reducerea acestuia. Or, acest plan practic nccxtcutatc Astfel. în situaţiile de lucru se execută manipulări inutile, ducerea unei evidenţe contabile ana I N C R
de către şantierele amintite. La Petro n-a cxiscai la nici un şantier. Modtii din 33 septembrie, s-au găsit betunări. svivuiri. care trebuie plă ci cc celor ce le litice, făcută diferenţiat, pe articole de
şani, costuriie elc producţie au fost de' defectuos de muncă privind planifica sprijiniri, tencuieli interioare, exterioare cxccucă. Suma plătită de şantierul din bază. De mare ajutor conducerilor a-
păşite cu K* l la sută, iar la şantir-.-jl rea preţului de cost reflectă şi faptul etc., incluse, însă practic n ce sec urate. Petroşani pentru vehiculări şi stivuiri cestor şantiere le va fi şi utilizarea fi
din Vulcan cu 8.75 la suta. Depăşiri că cele mai multe controale efectuate Situaţii similare s-nu găsit în toate ra de materiale se ridică la 1.040000 Ici şei limită la consumul de materiale. In
în
Ea nu poate fi justificată fiindcă
s-au se mm: lac şi în primele luni ale a- de organele tic specialitate din centrala poartele din trimestrele anului tre realitate şantierele sînt dezordonate, Iclul acesta se va putea urmări perio
nului 1964. i rostului, au fose slabe, ineficace Ne cut. Datorită fenomenului amintit, ca dic consumul de materiale pe fiecare
cunoaşterea precisă a preţului de co;i pitolul materiale a fost serios afecta:. piosc gospodărite. Suma plătită oglin obiectiv în parte.
Analizînd cauzele care au generat de a f Ac ti t ca întreaga muncă să se des- In trimestrul I 1963, la şantierul din deşte însă risipa accentuată de manope O sursă sigura de reducere a preţu
păşiri se constată o seamă de deficienţe :onoare la întîmplarc. Lunar şi trime::- Petroşani, s-au realizat depăşiri cu /17 ră, ca urmare a unei organizări inco lui de cost o constituie şi gospodărirea
Cauza principală a acestora contră în i rial, la nivel de şantier şi loturi nu recte, a urmărim defectuoase a desfă judicioasă a materialelor. Fiecare loc
faptul că nu s-au cunoscut temeinic s-au efectuat analize privind realizarea la sută, în trimestrul II cu 13 la sută. şurării producţiei în toate comparti de muncă va trebui să fie mai bine
sarcinile de reducere a preţului fie cos: în trimestrul III economii de 9,8 la mentele, a lipsei unui proiect de orga gospodărit. Desigur un cuvînt în acest
De aceea, planificarea Şi urmărirea pre acestui principal indicator. S-a găsit sută faţa de planificat, pentru ca tri nizare bine studiat. De bună scama, sens îşi vor putea spune cadrele teh
ţului de cost s-.v j făcut fără spirit de totuşi un mod tic rezolvare. De pildă, mestrul IV să aducă iarăşi o depăşire dacă verificările se făceau cu maximum nice de pe şantiere, toţi muncitorii.
răspundere, la întîmphitc. *.< inducerea şantierului din Petroşani de 29 la sută la consumul de materiale de atenţie, organele de resort ar fi des Grija pentru aspectul şantierelor va
transmitea periodic loturilor, la sfîrşir Deşi defectuos, acest mod de raportare
analizăm felul cum s-a efectuat Jc trimestru, adrese cu „rugămintea'' a producţiei se mai practică încă, atîr coperit şi faptul că la şantierele din trebui sâ le stea permanent în atenţie
plani-îczrca acea ui principal indicator să se analizeze aceste rezultate ; ca şi la Petroşani cît şi la Vulcan. Petroşani şi Vulcan s-au depăşit consu Un cuvînt greu, în redresarea acestei
al planului de stat în anul 1963. Că murile de materiale şi manoperă, ca ur situaţii îl au de spus şi tovarăşii ing.
de cost n-ar fi fost un in
primă sarcină trustul a comumcat-o cum preţul planului de stat şi deci o Aşa cum s-a arătat mai sus, din cau mare a nccxercităni unui riguros con V. Badea şi ing. N. Bcloiu — directorii
dicator al
şantierelor din Valea Jiului către sfîr- ză că urmărirea realizării preţului de trol preventiv. Şi încă multe alte as grupurilor de şantiere din Petroşani şi
şitul primului trimestru (cam tîrziuh obligaţie de serviciu ! cost nu s-a făcut temeinic, ncexistînd pecte I.upcni.
Au intervenit unele modificări şi un Analizele efectuate pe şantierul din o planificare judicioasă, justificarea Deficienţele semnalate în rînJuiile Jc A OARGA i