Page 60 - 1964-04

Plecarea tovarăşilor Ion Oîieoryhe Maurer

şi Chivu Stoica la Moscova

In ziua dc 17 aprilie a.c., tovarăşii naţi dc A. N. Kosîghin, membru al Pre­
• Conştiinciozitate şi pasiune :
• Măsuri eficiente pentru asi­ Ion Gheorghc Maurer, membru al Bi­ zidiului C.C. al P C.U.S , prim-vicepre-
gurarea bazei furajere ; roului Politic al CC. al P.M.R., pre­ şedinte al Consiliului dc Miniştri al
• Al VH-lca concurs artistic şedintele Consiliului dc Miniştri al R.P. U.R.SS, P. N'. Dcmiccv, secretar al
al formaţiilor de amatori Romîne, şi Chivu Stoica, membru al C.C. al P C U S., D. K. Ustînov, mem­
(pag. 2-a) Biroului Politic al C.C. al P.M.R., se­ bru al C.C al P.C.U.S., prim-viceprc-
• Anuliy.ind plumuilc dc cretar al CC. al P.M.R., au plecat la şcdiiuc al Consiliului dc M iriştii al
măsuri tchnico-organizatoi ice Moscova pentru a transmite tovarăşului U.R.SS., preşedintele Consiliului Su­
(pag. 3-a) N. S. Hruşciov felicitările C. C. al prem al Economiei Naţionale a U.R.S.S.
• Dc peste hotare P.M.K., Consiliului dc Stat şi Consiliu­ al Consiliului dc Miniştri al U.R.S.S.,
(pag. 4-a) lui dc Miniştri al R. P Romîne cu pri­ şi dc alte persoane oficiale.
lejul împlinirii a 70 dc ani. Au fost prezenţi, de asemenea. Titus
La sosirea pc aeroportul Vnukovo Sinu, însărcinat cu afaceri ad-interim al
din Moscova, tovarăşii Ion Gheorghc R. P. Romîne în U.R.S S., şi‘colabora­
Acţiuni tinereşti Maurer şt Chivu Stoica au fost întîmpi- tori ai ambasadei romîne.
_______«_______________________ 9
Orăşîie
îşi Mereu în mijlocul oamenilor
Tinerii din raionul Orăştie
După încheierea cu succes a primului trimestru aduc o mare contribuţie la reface­
rea fondului forestier. Râspunzînd
ln anul 1952 trei oameni au pă­ mc. Printre cei stimulaţi se număra
chemării organizaţiilor U.T.M., zeci răsit şantierul I.C.C F. Cluj, indiei)- şi comunistul Vasile Zimbru.
Spre noi victorii de tineri au participat zilele acestea din Constanta. Printre ci se găsea locvent că smcinile încrct/info/e au
tindu-se spie grupul şcolur C F U.
Stimulentul acordat dovedeşte e-
la organizarea şi desfăşurarea în a-
cest scop a unor largi acţiuni de şi Vasile Zimbru. După un stagiu dc losl îndeplinite, ca lucrările Iq noua
construcţii
4 ani pe şantierele dc
stutie de qranularc şi expediţie a
munca patriotică.
în întrecerea socialistă fectuat de exemplu, în ziua de 12 C F , cq muncitor nccalilicai. Zim­ zgurii. Iu dublarea liniei a treia, au
Tinerii din Almaş si Balşa au e- |
bru vroia să devină meseriaş ca-
decurs ritmic.
Conştient de importanta lucrări­
Oamenii muncii din industria regiu­ zării şi pentru folosirea procedeelor aprilie, pesle 500 ore de muncă lilicat de cale Conlaclul cu şcoala lor, maistrul V. Zimbru a studiat cu
a slim tl in proaspătul cursan/ dra­
nii, au încheiat primul trimestru al li­ tehnologice avansate, pentru organiza­ patriotică planlind în pădurile din gostea de fnvci/ci/urd, care s-a per­ migală proiectul tehnic dc execuţie,
nului cu realizări însemnate în îndepli­ rea mai bună a proceselor de produc­ împrejurimi puteţi pe o suprafaţă de petuai in lol timpul şcolarizării, iar a apheat astlel de măsuri lehnico-
nirea sarcinilor dc producţie şi a anga­ ţie, ridicarea nivelului dc calificare, fo­ 3,5 ha. mai apoi in produefic. Slirşitul oif/anrzatorice care să conducă in
jamentelor luate în întrecerea socialis­ losirea mai dm plin a utilajelor şi a La lucrările execulale s-au eviden­ cursurilor a împlinit visul nutrit de linal la obţinerea unor rezultate cit
tă In primele 3 luni ale anului, în re­ timpului dc lucru, colectivele dc munca ţiat tinerii loan Ştef, Roman Bunea, omul venit de pe meleagurile Oa­ mai bune. Aşa sc tace că linia C.F.
giune s-au produs peste plan 21 700 dm Combinatul siderurgic Hunedoara, Maria Mînzat din Balşa şi Eleonora şului să invetc o meserie. Certifi­ de la slalia ae expediţie a zgurii
ie fontă, 28 600 tone oţel, 35.000 Trustul minier Deva, Uzina chmnco- Jude, Valerîa Crişan, Maria Giurgiu catul de absolvite obţinut era un şi dublarea liniei a treia au losl ter­
vo'iie laminate, 26 0C0 tone cărbune, mctalurgică Zlatna, Fabrica dc hirtic din Almaş. indiciu in acest sens. După termi­ minate cu 10 şt respeefiv 15 zile mai
peste 7.000 tone minereu dc fier, 14.000 Petreşti, Uzina chimică Orăştie, între­ S1DONIA MURESAN narea şcolii, Huncdoato cu mar i/c devreme. Aici a domnii o bună or­
ivt.c. buşteni şi alte produse. Muncito­ prinderile forestiere şi altele au reuşit corespondentă ci magistrale a constituit pentru el ganizare a muncii...
rii, inginerii şi tehnicienii din secţiile să depăşească simţitor, in primul tri­ 0 atracţie puternică. Astfel, Vasi/c Ca Intr-adevăr maistrul V. Zim­
marilor întreprinderi siderurgice din mestru, productivitatea planificată. Re­ Ocolişul Mic Zimbru a ajuns să lucteie pe şan­ bru este un bun îndrumător şi or­
Hunedoara şi Călan, dc la exploatările zultatele obţinute puteau fi însă şi mai tierele IC.SH. ganizator qI producţiei o dovedeşte
miniere din Valea Jiului, Tchuc şi Ghc- mari. La Exploatarea minieră Barza, La chemarea organizaţiei U.T.M. Greul abia acum începea-, la şi laptut că şefii celor două brigăzi
lar, din întreprinderile consti uctoarc de precum şi la unele exploatări din Va­ din Ocolişul Mic, adresală tinerilor calea Iciată uzinală intervenţiile tre­ pc caic Ic coordonează, cit şi mem­
maşini, chimice, forestiere şi din cele­ lea Jiului (Vulcan, Pctrila şi Lonca), buiau tăcute operativ, dc cil mai brii acestora, au losl răsp/ădfi pen­
lalte ramuri industriale ale regiunii au în primul trimestru nu s-au folosit din de a participa la înfrumuseţarea şi bună calitate, astlel ca circulaţia sa tru rezultatele bune obtinulc In
păşit în ccl dc al doilea trimestru ho- plin toaic posibilităţile existente pentru gospodărirea satului au răspuns nu­ sc desfăşoare normal. Ajutorul to­ 1963. Pe pieptul multora străluceşte
tărîţi să dezvolte succesele obţinute, sâ creşterea productivităţii muncii în aba­ meroşi colectivişti şi colectiviste varăşilor săi. dragostea lui de a în­ insigna de fruntaş, iar brigăzii con­
desfăşoare cu şi mai multă însufleţire taje. Cu toate rezultatele bune obţi­ In ziua de 12 aprilie tinerii din văţa iot mai mult, l-au situat după duse dc Petru Dudiu I s-a Inminal
întrecerea socialistă pentru a îndeplini nute în ultimul timp la aceste exploa­ acest sat au efectuat peste 100 ore cifiva ani de muncă in tlndul ce­ diploma de Iruntaşă in întrecerea
înainte dc termen angajamentele Iunie tări mai sînt cazuri cînd nu sc acordă de muncă patriotică la amenajarea lor mai buni muncitori, lapt eviden­ socialistă.
pe întregul an în cinstea celei de-a XX-a atenţia cuvenita creării dc condiţii — unui parc în faţa şcoli de 4 ani şi ţiat şi de conducerea şantierului nr. Răsplata primită a constituit un
aniversări a eliberării patriei dc sub ju­ aprovizionare, transport, asistenţă teh­ . Ta înfrumuseţarea sediului gospodă­ 1 construcţii, atunci cînd l-a pro­ imbold spre obţinerea unor rezulta­
gul fascist. nică — ca brigăzile dc mineri să poată riei colective. Tinerii şi-au propus movat cn maistru Un salt mare, dar te tot mai bune, care să-i situeze
meritat pc deplin.
Succesele obţinute în primele luni desfăşura dm plin munca pentru înde­ de asemenea, ca în zilele ce urmea­ ..Sala de festivităţi a şantierului şi in anul 1964 la loc de Irunte in
Va-
inlrcccreu socialistă. Maistrul
«le anului constituie o ba za trainică pen­ plinirea sarcinilor dc plan şi angajamen­ ză, sâ contribuie prin muncă patrio­ nr. 1 consltuclii işi primea oaspeţii: silc Zimbru este mereu printre ei,
tru desfăşurarea unei activităţi şi mai telor luate în întrecerea socialistă. Dc tică la construcţia noului magazin fruntaşii in întrecerea socialistă pc in mijlocul lor. li îndrumă sâ pă­
rodnice în viitor. In trimestrul care a •asemenea, în unele întreprinderi dc in­ anul 1963. In cadru lesliv, celor mai şească pc drumul unor noi succese.
trecut, organizaţiile de partid, conduce­ dustrie locală cum sînt cele dm Petro­ şi Ia amenajarea unui teren de volei. buni oameni şi celor mai bune bri­
rile tchnico-administrativc, organizaţii­ şani, Sebeş şi Haţeg o-a existat sufi­ ILIE JURCA găzi, li se inmlnau insigne şi dip/o- GAFTONIE STAN
corespondent
le de sindicat, colectivele dc muncă din cientă preocupare pentru folosirea de­ corespondent
majoritatea întreprinderilor şi-au îmbo­ plină a rezervelor dc creştere a produc­
găţit experienţa, au tras concluzii dm tivităţii.
metodele caic au contribuit la obţine­ Creşterea productivităţii muncii Ia
rea unor realizări dm ce în ce mai bune. nivelul sarcinilor planificate constituie -------------------------------------------------J o n c t
Mobilizîndu-şi toate forţele, muncind una din cele mai de seamă îndatoriri o r i t
mai chibzuit şi cu mai mult elan pen­ ale fiecărui colectiv dc muncă. Este ne­
tru a îndeplini sarcinile puse in faţa cesar ca sub îndrumarea organizaţiilor Muncitorul Gheorghc Vesa din secţia a IlI-a metalurgică a Fabricii chi­
lor de către partid, colectivul secţiei a dc partid, conducerile întreprinderilor, mice din Orăştie se numără printre ani nuto.ii întrecerii socialiste. E dimineaţa. „Sistemul nervos" rechi. Era necesară înlocuirea unei ochii ageri. O mustaţă tunsă scurt
H-a furnale dc la C.S. Hunedoara a organizaţiilor de sindicat şi U.T.M. sa Dc la începutul anului, el s-a situat pcr.nanenc printre evidenţiaţii fabricii. al oraşului este solicitat intens. Se porţiuni de peste 100 metri. Ope­ îi întregeşte trăsăturile energice ale
sc preocupe cu toata răspunderea dc
îndeplinit planul trimestrial cu 13 zile formează concomitent zeci, suld raţiunea de scoatere a cablului fetei
mai devreme. înainte dc termen şi-au mobilizarea colectivelor de muncă res­ de numere. O întreprindere chea­ vechi şi introducere a cablului nou
indicator
pective la realizarea acestui
iodcplinit sarcinile trimestriale colecti­ mă pe alta, un cetăţean pe altul a durat puţin. Dar greul muncii In meseria de jonctor lucrează
vele de muncă de la laminorul dc 800 dc bază al planului de stat. de mai bine de 6 ani Dar şi îna­
mm., oţelăriile nr. 1 şi electrică dc la O grijă deosebită trebuie manifesta­ Se fac comenzi interurbane. Cen­ abia acum începea Era necesară inte a lucrat în telecomunicaţii ca
C S H , furnaliştii din Călan, harnicii tă în continuare pentru realizarea ce­ trala automată funcţionează fără legarea cablului nou la ambele linior. In aceşti şase ani de cînd
mineri din Uricani, Aninoasa, Pctrila, lorlalţi indicatori dc plan — reducerea £Lxcursie greş, continuu. Dar... iată că fa capele. este jonctor. el a rjusit să-şi însu­
Lonca, întreprinderile forestiere din preţului dc cost, realizarea dc econo­ Prin munca patriotică masa de verificare se semnalează 400 de perechi de lire să fie nu­ şească bine meseria L-au ajutat to- .
cadrul D.R.E.F., şi multe alic unităţi. mii şi beneficii peste plan, îmbunătăţi­ Dc curînd, un un deranjament, jonclorii sînt che­ merotate rînd pe rînd, legate rînd varâşii de muncă şi cărţile de spe­
rea calităţii produselor. Pc baza rezul­ mare n u m ă r de
La baza acestor succese a stat apli­ tatelor obţinute şi a experienţei acu­ Din iniţiativa Comitetului executiv al Sfatului popular muncitori, inginer maţi urgent să restabilească cir­ ne rînd. astfel ca să nu se greşeas- cialitate pe care le răsfoieşte ade­
carea în viaţă a planurilor de masuri mulate în primul trimestru trebuie să din Călan, in Oraşul nou au început acţiunile dc înfrumu­ şi tehnicieni, dii cuitul. Cit va dura această mun­ sea seara în clipele de răgaz.
tehnico-organizatorice stabilite cu oca­ se ia în fiecare întreprindere asemenea seţare. Mobilizaţi de deputaţi, cetăţenii acestui oraş au plan­ cadrul u z i n e î o că ?... Comunistul Liviu Ve^a e>fe întot­
zia dezbaterii cifrelor de plan, munca măsuri care să duca la realizări' 'supe­ tat pîna în prozent 1.200 dc arbori ornamentali pc margi­ ,,Victoria- Călan ai ...Uneori durează cîteva minute, c 7 u e n n u u !L deauna la datorie. Ziua sau noap­
r
însufleţită desfăşurată pentru realizarea rioare, la îndeplinirea fiecărui indicator nea străzilor şi au fost aşezate în faţa blocurilor, 80 dc participat împreun alte ori cîteva ore. De data aceas­
sarcinilor trasate dc conferinţele dc dv plan. bănci. Pentru păstrarea curăţeniei s-au instalat şi 70 co­ cu familiile lor I ta, munca pentru restabilirea tra­ tea, vara sau iarna, pe timp de J
partid, preocuparea susţinută a orga­ In întîmpinarca marii sărbători a eli­ o excursie organiza ficului telefonic şi telegrafic a du­ ploaie sau pe ger. el răspunde »
nelor şi organizaţiilor dc partid .pentru berăm patriei, oamenii muncii sînt an­ şuri dc birtie. La aceste acţiuni cetăţenii au efectuat peste ta în oraşul Cluj. rat mai multă vreme. că, e o muncă migăloasă, care cere „prezent”, l-o cere meseria p<: care j
îmbunătăţirea activităţii economice. trenaţi într-o însufleţită întrecere so­ 4.000 ore de muncă patriotică. Cu această ocazi multă răbdare şi o cunoaştere per­ o îndrăgeşte şi o profesează cu l
Experienţa primului trimestru dm cialista. încheierea primului trimestru Cunnd în Oraşul nou Călan sc va începe şi amenajarea excursioniştii au vi Intr-un cablu subteran fectă a meseriei. pasiune, dar, maî presus de aceas j
arest an a confirmat încă o dată că po­ a prilejuit colectivelor dc muncă din unui parc. zionat spcctacolu Liviu Vesa, la doi metri în sub­ ta. i-o cere conştiinţa sa de co- |
sibilităţile de sporire a producţiei, creş­ majoritatea întreprinderilor regiunii VASILE TÂTÂRUŞ dc operă ,,Lacul le | Deranjamentul a fost adus teran, iar llie Napu la masa de ve­ munist. )
terea productivităţii muncii şi reduce­ marca satisfacţie dc a constata că rea­ corespondent balelor". 1 la cunoştinţa şefului serviciului
re* preţului dc cost sînt încă deoarte lizările obţinute au lăsat în urmă an- CT I Tc. din cadrul Direcţiei re­ rificare. au numerotat şi legat fir Un jurnal al său ar cuprinde J
de a fi epuizate, câ în întreprinderile raiamcntclc iniţiale luate în întrecere. cu fir. 7.600 de numerotări, 7.600 mulle asemenea râspunsurî: „pre j
regiunii există mari rezerve ncfolosiic Un angajament care a fost îndeplini; La drum cu tonaj sporit gionale P.T.T.R. Deva, tovarăşului de legări. Ore în şir convorbiri te­ zent" l şi mulle însemnări modes- s
Pentru fiecare muncitor, inginer Şi teh­ mainte dc termen trebuie reînnoit. Este Toi mai mul li meca­ de locomotivă Vasile Nicolae Oargă Acesta a dispus lefonice între cei doi pe perechea te : „ mi-am făcut datoria”. Căci {
nician succesele obţinute constituie un dc datoria organizaţiilor dc partid şi de nici de locomotivă por­ Urau şi fochistul Nico- ci ou reuşii să conducă imediat căutarea locului cu pricina de fire de rezervă, punerea lirelor comunistul Liviu Vesa obişnuieşte |
(renul in deplină sigu­
puternic imbold de a munci mai bine, sindicat precum şi a conducerilor în­ nesc In drum pc distan­ Inc Donciu, au- remor­ Si înlăturarea defecţiunii. Treaba „la curea” , apoi legarea, izolarea
j
pentru a dob'ndi noi victorii în lupta treprinderilor ca în lumina realizărilor cat cu locomotiva ranţă de circulaţie şi nu era deloc uşoară. El a încre­ şi la urmă jonctarea cablului. adesea să spună după o lucrare \
pentru îndeplinirea ritmică şi la toţi de pînă acunt şi ţtnînd scama de posi­ ta Hufeq—Subcclide rc- 40 007 un tren cu un au ajuns In timp in dinţat această muncă de răspun­ ...Duminică după-amiază, atunci grea :
îndicarorii a planului dc stat. bilităţile reale existente în fiecare între­ morcind trenuri supra- supralonaj de 7.225 stalia Subcetale. dere comunistului Liviu Vesa, jonc- cînd oamenii se plimbau bucurîn- — Mi-am făcut datoria...
In întrecerea socialistă ce se desfă­ prindere şi secţie, sâ pună în dezbate­ lonute. Recent, pe a- tone. Folosind cu price­ A. ANCA tor cu multă experienţă şi a che­ GH. PAVEL J
şoară în cinstea celei dc a XX a aniver­ rea colectivelor de muncitori, ingineri ccastă rută mecanicul pere iorfa locomotivei, corespondent mat în ajutorul său pe jonclorii du-se de clipele de odihnă dinain­
sări a eliberării patriei dc sub jugul fas­ şi tehnicieni problem* reînnoirii anga­ llie Napu din Hunedoara şi Ion tea unei alte săptîmîni de muncă,
cist, organizaţiile dc partid trebuie să jamentelor. a stabilirii unor noi obiec­ In vizită la Institutul din Petroşani Vo/ca din Brad. Aceştia, împreună Liviu Vesa a raportat restabilirea
acorde o deosebită atenţie mobilizăm tive mobilizatoare care să conducă la circuitului pe cablul nou introdus. Pe scurt
colectivelor întreprinderilor la aplica­ obţinerea unor realizări din ce în cc Un grup de studenţi dc la facultatea dc experienţă între membrii cercului cu Moise Bota, Ch. Roman. Petru
rea în viaţă a tuturor sarcinilor prevă­ mai mari, la ridicarea întrecerii socia­ dc filologie din Timişoara, membri ai literar dc la (MP. şi studenţii timişo­ Hăncilă şi alţii au format o echi­ Scurt portret de la corespondenţi
zute în planurile dc măsuri tchnico-ot*- liste pe o treaptă mai înaltă. cercului literar dc pc lîngă Casa dc cul­ pă care a pornit imediat la treabă
pr.nizatoricc menite să ducă la creşte­ Să luptăm ea în lunile caic urmează tură a studenţilor din Timişoara, a vi­ reni. Deranjamentul avusese loc î/>- • Cetăţenii circumscripţii electora­
rea productivităţii muncii. Sponndu-şi să obţinem zi dc zi realizări rot mai zitat Institutul dc mine din Petroşani. r. TOM A tr-un cablu subteran de 400 de pe- înalt de statură, cu părul negru cu i lo nr. 1 din satul Mănăstire, aparţină­
preocuparea pentru extinderea mecani­ însemnate în întrecerea socialistă ! Cu acest prilej a avut loc un util schimb corespondent tor comunei Ghelir, au executat piin
muncă patriotică lucrări dc introducere
a liniei dc forţă ;• iluminat public pc
o distanţă dc pcsci 800 m. Valoarea lu­
în campania Cu sprijinul mecanizatorilor crărilor executate sc ridică la peste
22 000 lei. S-au evidenţiat deputatul
Prin folosirea judicioasă a tractoare­
i de primăvară lor, mecanizatorii din brigada XlV-a a laie unde temperatura in sol s-a menţi­ Gheorghc fclcru, precum şt cetăţenii
nut constantă mai multe zile la 8—9
Vălcanu Jclcr, Gh. Moraru, Petru To-
S.M.T. Alba care lucrează la gospodăria grade Cclsius. Pînă Ia 16 aprilie au fost pllccanu, Elvira Boji şi alţii.
colectivă din Tciuş au pregătit pentru semănate cu porumb 52 ha. Această Toc în această circumscripţie s-au e-
Rezultate bune la grâpatul Au terminat plantatul pomilor Muncă rodnică însămînţări însemnat» suprafeţe dc te­ lucrare se execută cu ajutorul maşini xecuiat, prin muncă patriotică, 12.000
ren. Acest lucru a permis colectivişti lor 2-S.P C -2. Pc întreaga suprafaţă dv. bucăţi cărămidă necesară construcţiei că­
cerealelor Zilele trecute, ne mlor- plantaţi pom ii pe Lucrătorii G A.S. dm Galda de Jos. lor sâ treacă dip timp ta semănat. Drept 49) ha ce sc va cultiva cu porumb sc minului cultural, s-au văruit 960 pomi
meazâ corespondenta pralafă mai mare au semănat la timpul optim culturile
I.a G.A.C dm Mărtineşti, raionul Orăştie, sc lucrează noastră voluntară tov. Si- rezultat, pini la J aprilie s-au semănat vor folosi numai seminţe dm hibrizii ctc. (P. BLAGA).
de zoi la grăpatul cerealelor păioasc caic au fost .semă­ clonia Mureşan, in gos­ hectare dedt cea p prevăzute pentru prima epocă. Ei au afecta dc zahăr pr toace cele 60 ha dubli 101, 103, 203 pentru boabe şi ® Unităţile aparţinătoare U.R C.C
cală, la gospodăriih
nate în toamnă. Lucrarea sc efectuează cu scopul dc a sc podăriile colective dm Icchve din Tartari a, realizat în întregime suprafeţele pla planificate 49 In, ce borccag şi 15 ha cu hibridul dublu 311 pentru siloz. Orăştie au realizat planul dc desfacere
distruge crusta ce s-a format ia suprafaţa solului, de a nificace, respectiv 30 ha. cu borccag iluarca-soarclub De la 10 aprilie s-a Dc menţionat că semănatul sicdci. a mărfurilor pc trimestrul I al anului
raionul Orăştie s-a termi­ şi altele O contribui pentru masă verde, 30 ha cu mazăre
contribui pc această calc h eliminarea pierderilor dc apa nat plantatul pom ilor Pe seama la realizarea pentru masă verde, 50 ha cu borccaţ, început \-0 plantarea cartofilor, lucrare borccagului şi a floni-soarclui s-a exe­ în proporţie dc 103 la sută. Cele mai
prin evaporarea acesteia din sol şi dc a crea condiţii bune 137 ha de terenuri situa­ lei acţiuni şi-a a ce st apropie dc sfîrşit (din cele 35 ha cutat numai mecanizat cu ajutorul se­ bune rezultate au for. obţinute dc coo­
dc dezvoltare pentru plante. Rezultate bune în această consiliul agricol r< pentru fîn, 40 ha cu măzărtche, 40 ha. prevăzute s-au plantar pînă acum 29 mănătorilor S.U.-29. La realizarea aces­ perativele dc consuni din Gcoagîu şt
acţiune a obţinut tractoristul Aurel Pitorodescu dm bri- te in pantă, s-au plantat Orăştie. care a repz cu lucerna şi 150 ha. cu trifoi în cul­ hectare,. tor lucrări o contribuţie dc scamă şi-au Balşa. (I. BUCUREŞTEANU).
rea­
s-a
tură ascunsă. De asemenea,
*td:t Xl-a a S M.T. Orăştie care numai într-o singură zi pomi dm specii valoroa­ din timp pom ii ne< Avînd mari suprafeţe de teren pregă- adus-o toţi mecanizatorii din brigada • Tot mai mulţi mineri dc la exploa­
<t.4 aprilie) a grăpat peste 40 ha., folosind un agregat al­ se Dune rezultate s-au lizat şi plantatul cartofilor pc cele 50 ite s-a trecut cu forţe sporite şi la tarea minieră din Petrila merg la sta­
în liecare gospodării ha. prevăzute în planul dc producţie. amintită dar, mai ales, Ionn Ocncan,
cătuit dm 6 grape reglabile. Cu ajutorul mecanizatorilor, obţinut, mai ales, in gos­ lectivă şi a urmărit h .emanatul porumbului. Lucrarea a în­ Sunion Boca, Petru Marian şt Ghcor- ţiunile de odihnă ;i 'ra^rient din ţară.
colectiviştii din Mărtineşti vor grapa 270 ha. ocupate podăria colectivă din Pentru cultura porumbului s-a pregătii ceput la data dc 13 aprilie pc acele tar- Numai în primul r.rimestru al acestui
cu semănături de toamnă. proape (elul cum se pîna la 16 aprilie întreaga suprafaţă dr ghe Nemeş. an au mers la odihnă şi tratament 68
Blandiana unde au losl Uzează plantatul por teren (630 ha.). muncitori dc la E.M. Pctrila (C BĂ-
Pentru recolte sporite DUŢA).
In cadrul gospodăriei colective din vede rea sporirii producţiei la cultura
Ucrthelot, raionul Haţeg lucrările agri­ griului s-au aplicat pc 107 li a 16 tone
cole din actuala campanie sc desfăşoa­ do sullat dc amoniu. La executarea lu­ L a c o n c r e t
ră într-un ritm susţinut. Ca urmare a crărilor amintite s-au evidenţiat colec­
unei bune organizări a muncii pînă la tiviştii din brigada nr. 3 şi 4 printre Autobuzele I G.O. din Vul­
15 aprilie aici s-a tcrminac semănatul care amintim pc Viorol Jurca, Marga­ can, oare circulă pe ruta Vul­
culturilor din epoca l-a.- La obţinerea reta Dobrcanu, Ionn Groşan, Minuţ can—Paroşeni nu cu lâblile
acestui succes a contribuit în prinuil Răzvan, Vaier Băcălctc, Margareta Prip, in licaloare de rută.
rîiul faptul că terenul prevăzut pentru Vaier Dumbravă, Aurel Lăznroni, Petru
însămînţări s-a pregătit din timp Acest Groşan şi alţii.
lucru a permis ca semănatul să se
facă în cadrul epocii optime. Colecti­ Culturi furajere
viştii dm Bcrtliclot au semănat 6 ha cu
mazăre, 5 ha cu ovăz, 5 ha cu lucer­ pe mari suprafeţe
na, 50 ha cu trifoi şi au plantat 50 ha
cu cartofi dc toamnă. Paralel cu acea­ Colectiviştii din Cristur, oraşul regio-
sta s a trecut cu forţe sporiie la pregă al Deva. au luac măsuri eficiente în
tirca terenului, în vederea însăminţării vederea asigurării unei bogate baze fu­
porumbului, lucrare executată pînă acuir rajere. In acest scop, ci au scntănac 6
na cu ovăz furajer, 15 ha cu borccag,
în proporţie de 60 la sută Pentru ob 10 ha cu sfeclă furajeră, 6 ha cu ma­
ţinerea unor recolte sporite s-au trans­ zăre ctc. Paralel cu aceasta au fo>t: se­
portat în cîmp pentru cultura porum­
mănate 20 ha cu trifoi şi 60 Iu cu lu­
bului şi a cartofilor, 2.800 tone gunoi cerna în cultură ascunsă.
Colectiviştii din Sălaşul Inferior, raionul Haţeg, plantează cu cartofi în acest an însemnate suprafeţe de teren. Numai în cadrul brigăzii dc eîinp din de grajd care s-a încorporat în sol o
ROZALIA DAVIDESCU
Ohaba, se vor cultiva cu această plantă 6 hectare. In fotografie: colectiviştii din brigada condusă de Gheorghc Armie, plantînd cu cartofi ultimele suprafeţe dacă cu arătura de însâmînţare. Tot în corespondent!