Page 61 - 1964-04

Pag. 2 Drumul socialismului Nr. 2895
.=ţ ajir a g n a g ra i

Conştiinciozitate .'AL Vli-LEA CONCURS A R T IS T IC

şi pasiune mteâflaafiâciui

o
— Nu e bine aşa. Priveşte întot­ rula dragostea îa[ă de meserie, sti­
deauna modelul şi apoi fixează mă lată de cei care cumpără pro­ întreceri la ultimele faze raionale J Tşj C E D e : f^ e
piesa. dusele labricii. Aşa. se lace că unul
— Dar e o toarte mied gteşeulă. din tinerii muncitori din brigadă a Fazele raionale ale concursului La faza de la Crîstur, de un bine­ Faza de con­
Nici nu se observă... Irecut să lucieze la atelierul de Lonea curs de la Lonea,
— Este adevărat, dar atunci clnd cteafie. Este vorba de Ion Androne al Vll-lea se apropie de sfîrşit. După meritat succes s-au bucurat soliştii
Intri ihtr-un magazin, nu priveşti cu care, sub îndrumarea brigadierei îndelungi pregătiri şi numeroase vocali Zăvălaşi Sanda (Cristur), M un­ oraşul regional
atenfie ceea ce cumperi 1 Mo/ ales Margareta Apolzan, u acumulat un, spectacole prezentate, cele mai bune tean Sigismund (Bîrcea Mică), Hor- Petroşani, a atras în întrecere for­ °t0s<
că produsele noastre sini mult so­ bogat bagaj de cunoştinţe prolesio- form alii vor cîştiga dreptul de a vath Tiberiu şi Kopecz Agneta malii puternice, do genuri diferite,
licitate. nale dovedindu-se capabil de-a lu­ participa la faza regionala. Celelalte, (Deva), precum şi soliştii dansatori care s-au dovedit bine pregătite.
După această discul ie Margareta cra in colectivul creatorilor de mo­ care nu se vor clasa pentru aceas­ Şandru Nicolae (Cristur) şi Kaşler Cele mai multe formaţii au fost p;e-
Apolzan, responsabila brigăzii nr. o dele. Sprijin in ridicarea calilicătii tă fază, vor continua sâ prezinte loan (Deva).
din cadrul secţiei marochinărie a profesionale au mal primit şi Den- mai departe spectacole, ridieîndu-şi A. VIOREL zentale de tinerii mineri din Lonea.
fabricii „ Căprioara“ din Sebeş, se gel Agneta, Hru('j Oberan sau aIfil, permanent măiestria interpretării. corespondent Corul acestui club a avut un reper­
îndreptă spre altă membră a bri­ care ucum. lucrează In uite brigăzi. toriu bogat şi interpretat la un înalt
găzii. Explicarea amănunţită şi cu răb­ Redăm mai jos cîteva aspecte de In cadrul con­ nivel. Apreciate au fost şi fanfara,
— Ei, vezi că se poate I Spune dare a liecărei Iaze de lucru a Jăcut la unele faze raionale de concurs cursului care s-a formaţia de muzicuţe şi brigada ar­
drept, nu-fi place ? Cu asemenea ca muncitoarele din brigada nr. 5 ce au avut loc în ultima duminică. Băija tistică de agitaţie a sectorului I de
geantă de voiai pe braţ, simţi par­ Să dea numai produse de calitatea __________________ desfăşurat la Băl­ la E.M. Lonea. Aceasta din urmă a
că dorinfa sd pleci In excursie. I pe anul 1963, depăşindu-şi lună La întrecerea ţa s-au întrecut trei formaţii corale, oglindit activitatea minerilor, lupta
— In orice caz de-acum pofi fi si­ de lună sarcinile de plan. Acest fapt A lba lulia care a avut loc două brigăzi artistice de agitaţie, trei lor pentru calitatea cărbunelui, pen­
gură că am să mă gindeşc fnl<:t- a lăcut să lie distinsă cu diploma ------------------------ pe scena Casei formaţii de dansuri, două formaţii tru ridicarea productivităţii muncii.
de au na la exigenţa cumpărătorilor. d» brigadă fruntaşă. Faptul esle raionale de cultură din Alba lulia instrumentale şi zece solişti vocali Ea a cîştigat pe merit aplauzele
— Mă bucur. In acest fel vom tace deosebii, dacă linem seama că in au participat formaţiile artistice a- şi instrumentişti.
ca produsele labticii noastre să lie cursul anului trecut brigada a lucrat parti.nînd cluburilor sindicatelor din Dintre formaţiile participante, la spectatorilor prezenţi la concurs. Pe
Si mai mult apreciate. 77 de tipuri de poşete şi sacoşe. un nivel mai înalt s-au ridicat bri­ scena au mai evoluat orchestra de Exploatarea minieră Muncelul Mic
îndemnuri, staturi, încurajări. Mai In primul trimestru a/ acestui an, oraş şi căminelor culturale din îm ­ gada artistică de agitaţie din Băiţa, muzicuţe, de muzică uşoara şi nu­
presus de toate exigentă lată de hlargureta Apoi /.an, cu brigada pe prejurimi. Cluburile sindicatelor au
execuţia lucrărilor. Aşa este cunos­ care o conduce, a continuul sâ-$i prezentat două formaţii de cor, trei formaţia de dansuri şi taraful din meroşi solişti vocali şi instrumentişti raionul Ilia, regiunea Hunedoara,
cută de către tovarăşele ei, Mar­ realizeze şi să-şi depăşească planul brigăzi artistice de agitaţie şi două Luncoiul de jos şi soliştii vocali Be- ai clubului.
gareta Apolzan. lună de lună, liind eviilenlială in formaţii instrumentale, iar căminele nea Rodica, Mag Elena şi Benea Din partea căminului cultural din a n g a j e a z ă :
Pe poarta labricii a intrat de ţi­ întrecerea socialistă. culturale — două formaţii de dan­ Florica de la căminul cultural din Iscroni, de un succes deosebit $-a
ntiră. Sint peste 20 de am de atunci. Decernarea diplomei de brigadă suri, două instrumentale şi trei bri­ Luncoiul de Jos, Băiţa şi Harţăganî. <§ m ineri;
Sub ochii ei, micul atelier meşte­ fruntaşă a constituit pentru Marga- găzi artistice de agitaţie. La concurs întrecerea a fost urmărită cu viu bucurat formaţia de dansuri care a
şugăresc s-a dezvoltat de ia un an re/a o apreciere deosebită a muncii au mai participat un însemnat nu­ interes de peste 200 de oameni ai prezentat o suită de jocuri popu­ 5 ajutori m ineri;
la altul. De la un an la altul şi-a depusă de ea şi tovarăşele ti. La măr de solişti vocali şi instrumen­ muncii din localitate. lare locale.
ridicat şi ea măiestria profesională. scurt timp, un qIi eveniment, care tişti. STAN MARIN TEŞCAN IOAN m m uncitori necalifica}i;
Pe măsura pătrunderii tainelor a emofionat-o cel mai prolund pe Repertoriul tuturor form aţiilor a corespondent corespondent fie ra ri;
meseriei se simfea lot mai mult în­ muncitoarea cu vechime de 20 de. fost bine ales, iar interpretarea s-a
drăgostită de ea. A fnfeles încă din ani, a losl discutarea /n organizaţia ridicat la un bun nivel artistic. Cele S lăcătuşi;
primii ani cd pe lingă deprinderea de parlld a secfiel, u cererii ei de mai. apreciate au fost brigăzile ar­ f§| mecanici diesel;
meşteşugului de marochinar, se cerc primire tn rîndurile, candidul Hor de
parlid.
ceva In plus. Acel ceva, ce nu se în­ tistice de agitaţie ale Băncii R P R. Măsuri eficiente pentru fff electricieni.
vaţă nici din manuale şl nici din Aprecjindu-I cum se cuvine dra­ din localitate si căminului cultural
expticallile maistrului. E ceea ce se gostea iată de muncă, conştiinciozi­ din Vinţul de Jos. Solicitatorii vor prezenta actele necesare.
cheamă pasiune lată de profesia a- tatea fn îndeplinirea sarcinilor ce-i NICOLAE CLUJAN asigurarea bazei furajere
leasă. Margareta a inteles acest lu­ revin, calităţile el poHUce şl pro­ corespondent Lămuriri suplimentare se dau la telefon 13,
cru. fesionale, comuniştii au hotăril In Dezvoltarea sectorului zootehnic cît vara anului viicor sc vor crea loturi sc- Brănişca.
unanimitate primirea el fn rîndurile Căminul cultu­
Conştiinciozitatea cu care mun­ şi sporirea producţiilor animaliere sînc mincicrc la G.A.C. Hărâu pc 5 ha., Vc-
ceşte şi-yi ajută tovarăşii de muncă, candidaţilor de partid. C ristur ral din Cristur, o- condiţionate în mare măsură dc asigu­ ţcl 3 hectare, Lăpuşnic 3 hectare,
înalta ei caltiicare, au determinat Încrederea acordată a mobl/lzat-o raşul r e g i o n a l rarea bazei furajere. Pornind dc la acest Sîrbi 10 hectare ctc. O atenţie deo­
conducerea întreprinderii să-i în­ si mal mult pe Margareta Apolzan. Deva, a găzduit întrecerea între for­ considerent, Consiliul agricol raional sebită s-a acordat apoi amplasării
credinţeze conducerea unei brigăzi, In cinstea celei de-a X.Y-a aniver­ maţiile artistice din localitate, ale ilia a luat o scrie dc masuri care sa culturilor furajere pentru ca şi pc acea­
încrederea ce I s-a acordat n-a dez- sări a eliberăriî patriei ea este ho­ căminelor culturale din Deva şi Bîr­ ducă la realizarea obiectivului amintit. stă cale să sc contribuie la sporirea pro­
minfit-o. De trei ani de citul aie tă rită sd ob(i/id noi succese pe care Astfel, în gospodăriile colective din ra­ ducţiei dc nutreţuri. Pc cele 5.863 ha. Jc întreprinderea raională de industrie
această sarcină a sprijinit pe mulţi cea Mică La această fază s-a remar­ ion au fost semănate încă din toamnă păşune şi 3.258 ha. dc fîneţe naturale,
lucrători din brigadă in cunoaşterea sd le închine partidului, care l-a cat un progres simţitor în ceea ce 326 ha. cu orz, 187 ha. cu secară fura­ cît deţin gospodăriile colective din ra­ locală Orăştie
cil mai completă a profesiei. In deschis calea spre un trai luminos, priveşte calitatea interpretării forma­ ion, s-a prevăzut a sc executa un com­
acelaşi timp nu a uitat nici o clipă spre o violă fericită. ţiilor artistice din Cristur (brigada jeră, există 727 ha. cu trifoi vechi şi 347 plex de lucrări ; parte din ele s-au şi
măcar sd stidească In inima fiecu- M . R U G IN E SC U artistică de agitaţie şi cor) şi Deva ha. cu Juccrnă veche. realizat. Pc această calc sc va contribui
Pe lîngâ acestea, s-a prevăzut să se
(dansuri). Ja sporirea producţiei, astfel îneît sc cre­ anunţă vacante următoarele posturi:
mai însămînţczc în primăvară 20 ha.
cu ovăz pentru boabe (suprafaţă care ează posibilitatea ca dc pc fiecare hectar
s-a şi realizat), 119 ha. cu porumb si­ dc păşune sâ se realizeze ccl puţin cîtc —- un post şef serviciu plan şi organizarea
loz, 80 ha. cu sfeclă furajeră, 10 ha. cu 6.000-7.000 kg. masa verde şi 2.000 kg. muncii;
morcovi furajeri ctc. O altă măsură fin uscat. Pentru folosirea cît mai ra­
importantă întreprinsă pentru asigura­ ţională a suprafeţelor dc păşune sc vor — un post tehnician / tehnolog;
rea bazei furajere este şi practicarea sis­ crea păşuni model la gospodăriile co­
temului dc culturi duble. Pc 200 ha sc lective din Ilia pc 68 ha., la Bretea Mu­ — un post maistru ramura materiale-prelu-
vor semăna varză, floarca-soarcJui pen­ reş ană pc 190 ha., la Hărău pc 97 ha.
tru siloz, borccag, secară masă verde şi ctc. Aici păşunatul sc va face pc tar­ crarea lemnului.
alte plante de nutreţ. Dc asemenea, s-au lale, pc specii şi categorii dc animale. A ngajările se lac în condicile H.C.M 1053[1960
prevăzut a sc semăna 200 ha. de lucer­ In acest sens o experienţă bogată a acu­
na şi 500 ha. trifoi sub plante protec­ mulat G A.C. din Ilia. In cursul anului Informaţii suplimentare se primesc de la telefon.
toare. Acţiuni deosebit dc importante trecut, pc trupul dc păşune „Dîmbul
s-au luat în gospodăriile colective şi Sîrbiului* în suprafaţă dc 68 ha. unde 189-190 Orăştie.
encru sporirea producţiei păşunilor şi s-au aplicat îngrăşăminte azotate în
f natul raţional s-au creat condiţii favo-, întreprinderea orăşenească de industrie locală ;
cantitate dc 100 kg. la ha., prin păşu­
încţclor. Astfel, s-au curăţat dc mără­
cini şi alte arborctc 2.300 ha., ceea ce
rabilc de creştere a ierbii, astfel îneît
reprezintă întreaga suprafaţă planifica­
tă. S-au mai prevăzut apoi a sc îngrăşa
masă verde la hectar. Această experien­
prin tîriirc, cu urină sau cu îngrăşă­ producţia realizată- a fost dc 8.500 Itg.
minte chimice peste 1.300 ha. Pentru a ţă va fi extinsă în acest an în cît mai Hunedoara
folosi cît mai intensiv pămîntul, 77 ha. multe gospodarii colective.
de păşune slab productivă sc vor desţe­ In scopul de a cunoaşte din timp ce
leni şi se vor cultiva cu plante furajere, cantităţi de furaje sînt necesare pentru a n g a j e a z a :
iar pentru a reda circuitului pastoral hrănirca în bune condiţiuni a efectivu­
suprafeţe cît mai nuri dc teren, pe 90 lui dc animale din raion (8.512 bovine, — un şef serviciu planificare;
ha. sc vor efectua defrişări de arborctc 16.539 ovine, 3.693 porcine ctc.), consi­
nefolositoare. Pc 110 ha. supuse proce­ liul agricol raional a întocmit dc pc — un şef serviciu tehnic mecanic
sului dc eroziune s-au prevăzut a sc acum balanţa furajeră.
efectua o scrie dc lucrări. O altă preo­ Pentru realizarea sporirii producţiei
cupare importantă a Consiliului agricol dc furaje pe păşuni şi fîneţe, am ară­
raional Ilia pentru asigurarea bazei fu­ tat că s-au luat o seric dc măsuri de — un şef serviciu produejie;
rajere constă şi în accca că s-au luat către Consiliul agricol raional Ilia. Pen­
măsuri de asigurare a seminţelor nece­ tru înfăptuirea acestora este necesar a
sare pentru însâmînţarca plantelor fu­ se urgenta semănatul culturilor furaje­ — un inginer principal constructor;
rajere. Acestea sînt dc bună calitate. In re şi în special a sfeclei, a morcovilor
vederea asigurării cu seminţe dc grami- furajeri, a trifoiului, luccrnci etc. O — doi electricieni instalatori;
Dc pe acum, la G.A.C, din Ighiu sc pun baze trainice viitoarelor recolte de struguri. atenţie deosebită trebuie să se acorde
nec perene, pentru supraînsămînţărilc ce
In foto: Una din «echipele brigăzii .viticole lucrînd la arăcitul şi cercuieul viţei de vie. sc vor face în toamnă cît şi în primă- apoi şi lucrărilor de întreţinere a cul­ — doi maiştri cariere de piatra;
turilor furajere.
Este necesar ca prevederile în cc pri­ — doi m acaragii (m acara portal
veşte fertilizarea celor 1.320 ha. păşu­
lat cu ajutorul unei benzi (brazde) izo­
Prevenirea incendiilor în pădure latoare. Această bandă, în cazul focului trucît efectul îngrăşării este mult mai şi turn)
ne să se realizeze cît mai dc vreme, în-
de litieră sc face prin îndepărtarea frun­
zişului pînâ la pămînt pc o lăţime dc marc acum dccît în timpul perioadei dc Angajările se fac în condiţiile H.C, M. 1053/1960 şi 1061/1959. te-
vegetaţie. Paralel cu aceasta sc impune
Informaţii suplimentare sc primesc
întreprinderii
dc la conducerea
o sarcină a fiecărui cetăţean cel puţin 2 m. In cazul focului dc tul­ a sc trccc cu forţe sporite la efectuarea J Icfon 2507.
pină şi coronament, benzile dc izolare
defrişărilor, pentru a se realiza în între­
sc fac prin tăierea şi îndepărtarea între­ gime suprafaţa prevăzută. Dc asemenea,
gului material lemnos din faţa şi din este necesar să sc urgenteze executarea
bate vîntul este necesar să nc abţinem
da a face focul în pădure sau în apro­ părţile laterale ale focului, la o distanţă lucrărilor dc combatere a eroziunii solu­
Patrimoniul forestier constituie unu din principalele avufii naţionale, pierea pădurii. mai marc pentru a putea fi terminat îna­ lui pc păşunile degradate.
care asigură nevoile altor ramuri ale economiei, lurniz.ind aceslora masa Arderea resturilor vegetale dc pc pă­ inte dc a ajunge focul la ele. Prîn aplicarea măsurilor amintite sc ÎNTREPRINDEREA
lemnoasă de care au nevoie. Pe lingă întrebuinţările lemnului, pădurile şuni, fineţe, izlazuri, trebuie sa sc facă Conştienţi dc faptul că pădurea con­ voi* crea condiţii pentru obţinerea unor
cuprind sl a//e bogăţii: vinal, Iructe de pădure, plante medicinale etc. la o distanţă dc cel puţin 100 m. dc stituie un bun al întregului popor, oa­ producţii toc mai sporite dc furaje, care DE CONSTRUCŢII SIDERURGICE
Pădurea este totodată un pnet en al omului. Ea apără solul impo- marginea pădurii. Dc asemenea, resturi­ menii muncii din ţara noastră acordă o sâ ducă la continua dezvoltare a secto­
trlva spălării tui de apă, protejează cimpurile impotrivu secetei. Pădurvu le dc exploatare, uscăturile şi arborii deosebiră atenţie apărării pădurilor dc rului zootehnic.
este un organism viu, care nu poale trăi decît atunci cind are asigurate duhoriţi de vînt în interiorul pădurilor, incendii. A. POTOPEA HUNEDOARA
condiţii de viafă prielnice. Printre cei mai mari duşmani ui pădurii, care este bine să sc scoată cît mai repede, Sînt nenumărate exemple în toate ra­
produc pagube însemnate prin distrugerea materialului lemnos, a arbore- deoarece se aprind uşor dînd naştere ioanele regiunii noastre cînd muncitorii
lulut şi scminlărişului existent sini şi Incendiile de pădure. In regimul la incendii. şi locuitorii satelor au răspuns cu
nosfru democrat-popular apărării pădurilor contra incendiilor I se acordă multă însufleţire, dînd dovadă dc ero­ Spartachiada republicană
o deosebită a/en|ie. In afară de aceste reguli, organele sil­ ism, la acţiunile dc stingere a incendii­ a n g a j e a z a
Pentru înlăturarea cauzelor ce dau naştere la incendiile de păduri vice trebuie sa ia o seric dc măsuri or­ lor care ar fi putut provoca pagube întrecerile studenţilor
esle necesar ca flecare cetăţean să Ştie care sint cauzele ce dau ganizatorice, bazate pe sprijinul ce tre­ nuri pădurilor şi deci economici na­
naştere Incendiilor, cum trebuie să Iu pte pentru a pieintimpina izbucni­ buie să-l dea fiecare cetăţean conştient. ţionale. mineri
rea lor Cu ajutorul sfaturilor populare, tre­ Dovadă dc mult simţ patriotic au Pentru buna desfăşurare a întrecerilor zidari de roşu şi zugravi
In scopul de a lace cunoscute cetăţenilor măsurile, ce trebuie luate buie sa $c organizeze în raza tuturor co­ dac locuitorii din Valea Jiului, Daru Marc sportive din cadrul Spaitachiadci re­
pentru prevenirea sau stingerea incendiilor, rcdacfia ziarului nostru a so­ munelor, echipe dc patrulare şi posturi şi Gurasada care au participat în număr publicane, catedra dc educaţie fizică a
licitat tov. IOAN GEORGESCU, comandantul grupului regional de pom­ dc observare la care să participe şi mare la stingerea incendiilor izbucnite Institutului dc mine din Petroşani, îm­
pieri, să explice cîteva din metodele şl indicaţiile necesare In această di­ pompieri voluntari care au datoria dc în pădurile din apropiere. preună cu comisia sportivă a asociaţiei
recţie. lată răspunsul dat. a atrage atenţia oamenilor asupra mă­ Un mare sprijin pentru supraveghe­ studenţilor a organizat echipe pc ani Pentru angajare se vor prezenta următoare­
surilor dc prevenire a incendiilor în pă­ rea şi prevenirea incendiilor au dat teh­ dc studii şi facultăţi. Ca urmare a mă­ le acte:
duri, de a semnala orice incendiu ivit nicienii loan Ganca dc la Ocolul silvic surilor luate, pe listele dc concursuri au
şi a lua măsuri imediate dc stingere.
Perioadele cele mai frecvente cînd au dc prieteni ai pădurilor, filme etc., cu­ Pctrcşti. Porfir Crctu dc la Ocolul sil­ fost înscrişi un mare nunur dc tineri
loc incendiile dc pădure sînt în lunile răţarea resturilor dc lemn dc pc locu­ Observarea sc face dc pe înălţimi sau vic Dobra, Petru Vinrilă dc la Ocolul caic sc întrec la disciplinele volcî, bas­ — Buletinul de identitate
aprilie, mai, august şi septembrie. rile unde au fost tăiaţi copacii, crearea din foişoare construite în acest scop. In silvic Scbey, brigadierii silvici Pavcl Co- chet, handbal, şah, haltere, renis dc — Livretul m ilitar cu scoaterea din evîdenfă de
In condiţiile de secetă, incendiile pot culoarelor şi zonelor dc protecţie îm­ căzui izbucnirii unui incendiu, persoa­ stescu dc la Hunedoara, Nicolae Făgă- masă şi altele. Cele mai bune rezultate
fiecare cetă­
nele din aceste patrule,
lua naştere în pădure din următoarele potriva incendiilor; măsuri dc preveni­ dău dc la Alba şi pădurarul Ilie Cîm- la volei şi baschet le-au obţinut stu­ ia com isariatul m ilita r de unde vine
cauze: manipularea greşita de către oa­ re pc drumurile care străbat pădurile, ţean, sînt obligate (potrivit legilor sta­ pcanu dc la Ocolul silvic Pctrcşti, denţii anilor III şi IV dc la Facultatea — Dovadă de la G.A.C. că nu are nevoie de b ra ­
mai
tului nostru) sa anunţe în cea
meni a focului in pădure, aruncarea res­ prin inscripţii şi reguli dc urmat, mă­ marc grabă sfatul popular, postul Nu sc poate spune acelaşi lucru despre dc mine.
In aceste zile atenţia este îndreptată
turilor dc ţigări sau a chibriturilor aprin­ suri dc prevenire pe timpul lucrului la dc miliţie, ocolul silvic, pompierii, ară- întreprinderile forestiere Petroşani, Baia ţele lui de muncă
se pc sol, nesupravegherea focurilor fă­ parchetele din pădure şi măsuri dc pre­ tînd locul, proporţia incendiului şî esen­ de Criş, Haţeg şi Orăştic care nu acor­ spre atragerea a cît mai mulţi studenţi
în cadrul întrecerilor.
cute pc terenurile agricole din apropierea venire la cabanele din pădure. ţa arborilor. dă atenţia cuvenită măsurilor de preve­ MIRF.ANU DAN — Act de caliticare
pădurii pentru arderea buruienilor, co­ Toate acestea trebuie să stea în aten­ Cînd incendiul a izbucnii pc supra­ nire a incendiilor. student
cenilor sau gunoaielor, nesupravegherea ţia organelor silvice, a păstorilor, vînă- feţe mari, este o datorie a fiecărui ce­ Este necesar să amintim că problema
arderii rămăşiţelor din golurile de torilor, muncitorilor forestieri, turişti­ tăţean să participe fără întîrzicrc la ope­ apărării pădurilor împotriva incendiilor Primele concursuri % Angajafii I.C.S.H. beneficiază, în afara cfş-
mume pentru întrebuinţarea suprafeţe­ lor, personalului C.F.F. şi, în general, raţia dc stingere organizată dc organele este o datorie patriotică, că orice negli­ tigului realizat, de:
lor în scopul păşunatului, între­ în atenţia fiecărui cetăţean. silvice, pompieri şi alte organe dc stat. jenţă poate fi urmată dc incendii cc pot Intr-una din duminicile trecute clu­
buinţarea armelor dc vînătoarc în pă­ Pentru prcîntîmpinarea pagubelor provoca imense pagube prin distrugerea bul şantierului T.R.C.H. din Deva a
pe care le produc incendiile în păduri, Modul dc stingere a incendiilor sc materialului lemnos şi a arboretului,
duri pc timp secetos. Pot produce de alege în funcţie dc natura incendiului cunoscut o animaţie deosebită. Peste — spor de şantier
asemenea incendii : scînteilc dc la loco­ trebuie să îndepărtăm deci, în primul (ioc dc litieră, foc de coronament, ctc), Printr-o organizare şi supraveghere 150 tineri constructori dc pc şantierele
motivele C.F.F. şi C.F.R. care trec prin rînd, cauzele care fac să ia naştere aces­ dc întinderea focului, dc viteza voitu­ mai atentă a pădurii în perioadele cri­ oraşului şî-au disputat întîictatca la şah — cazare în dorm itor comun, în mod gratuit
pădure, dc la cuptoarele pentru copt te incendii. lui şi de condiţiile terenului. tice, precum şi printr-o intervenţie ra­ şi tenis dc masă, în cadrul primei etape — 3 mese pe zi la cantină contra cost
pidă şi eficace, pot fi prevenite pagu­
pîine sau pentru ars var, atunci cînd De cele mai multe ori incendiile iau a Spartachiadci republicane. După în­
acestea nu sînt supraveghiate, ctc. naştere din neglijenţa condamnabilă a Dacă focul este dc litieră (iarbă, frun­ bele produse dc incendii. treceri, urmărite cu viu interes, cclc — tr snsporful gratuit la dom iciliu şi de la dom iciliu
oamenilor, din încălcarea regulilor P.C.I. ziş) şi dc mică proporţie, sc poate stin­ Este necesar ca planurile dc măsuri
Pentru înlăturarea cauzelor amintite, şi silvice. Dc aceea, toată atenţia noas­ ge prin aşa-zisa „bătaia focului'4, adică mai bune rezultate Ic-au obţinut con­ la Hunedoara, la fiecare 45 zile pentru vizita­
care pot da naştere la incendii dc pă­ tră trebuie îndreptată spre respectarea cu aîutorul loocţilor. măturoaielor, tîr- tchnico-organizatoricc să fie revăzute la curenţii Ştefan Miclca, Aurel Pop, loan
duri, trebuie luate în primul rînd mă­ tu strictele a acestor reguli. Primăvara nurilor. lovindu-sc partea aprinsă a toate raioanele şi prin aplicarea lor să Pîrvu, loan Ion, la tenis de masă, Gh. rea fam iliei
suri dc prevenire cum sînt: propa­ şi ta sfîrşitul verii, cînd pericolul dc i run/işurilor pînâ cc acestea sc sting, sc obţină îmhumVăţirea P.C.I Torî lu­ Chira, Petru Stănculcscu, Tiberiu
garea tehnică împotriva incendiilor inccnJii este foarte marc. trebuie acor­ sau prin aruncarea dc nisip ori pâmînt crătorii silvici trebuie ca în relaţiile lor Gyongyossy la şah şi alţii. întrecerile — se decontează biletele de tren cu care se vine
prin conferinţe, convorbiri, articole la cu cetăţenii să trezească interesul aces­ continuă.
dată o deosebită atenţie ca resturile asupra flăcărilor. tora pentru ocrotirea pădurii împotriva ALEX. HATF.GAN pentru angajare.
gazetele dc perete, lozinci, afişe, cercuri aprinse să nu cadă pc iarba uscată. Cind In cazul unui foc marc, cl trebuie izo­ incendiilor. instructor sportiv