Page 64 - 1964-04

u :

H u w c io a ra -D e v a '
TRIOLETAR]DIS TOATB TARILE.
înapoierea de la Moscova a tovarăşilor

ion Gheorghe Maurer şi Chivu Stoica

Sîmbăta dimineaţa, tovarăşii Ion au fost conduşi dc tovarăşii A. N. Ko-
• MAGAZIN
Gheorghe Maurer şi Chivu Stoica s-au sîghin, membru al prezidiului CC. al
(pag- 2-a) ; înapoiat în Capitală, venind de la Mos­ P.C.US,, pnm-viccprcşedintc al Consi­
cova. liului de Miniştri al U R.S.S., P. N. Dc-
• Din activitatea organizaţiilor La sosire au fost prezenţi tovarăşii micev, secretar al CC al P.C.U.S., D.
U.T.M. Alexandrii Drăghici, Ghizela Vass. Cor. F. Ustinov, membru al C C. al P.C.U S.,
neliu Mănescu, activişti de partid şi dc prim-vicepreşedinte al Consiliului de
• Pe loc de faune
stat. Miniştri al U R.S S., şi de alte persoane
• Pregătirea elevilor pentru A fost de faţă I. K. Jcgalin, amba­ oficiale, precum şi dc Titus Sinu, în­
maturitate sadorul Uniunii Sovietice în R. P. Ro- sărcinat cu afaceri ad-intenm al R. P.
mînă.
o Filmele săptămînii ★ Roinînc în U R S S. şi de membrii Am­
(P*g 3-a) ; La plecarea din Moscova, tovarăşii basadei R. P. Romînc.
Ion Gheorghe Maurer şi Chivu Stoica (Agcrpres).
o De peste hotare.
(pag. 4-a).

. s e

Cu patru zile mai d e v r e m e

Colectivul dc muncitori, ingineri şi terminate în numai 11 zile, faţa de 15
tehnicieni din secţia mecanic şef dc la zile planificate.
Fabrica chimică Orăşcic şi-a luat anga­ O contribuţie însemnată la obţinerea
jamentul sa termine cu două zile îna­ acestor rezultate au adus-o muncitorii
inte de termen revizia generali a atelie­ din echipele conduse dc tovarăşii Nico-
lae Boicu, Iuliu Fazccaş, Gheorghe
rului de tanante. Stîrc, loan Stoica, Petru Grîgorescu şi
Datorita unei bune organizări şî pre­
Peste puţine zile, întreaga omenire Unul din aceste obiective este creşte­ altele.
muncitoare va sărbători ziua de 1 Mai rea continuă a productivităţii muncii. gătiri a lucrărilor s-a reuşit ca angaja­ OCTAVIAN STROE
— Ziua solidarităţii internaţionale a In orice întreprindere şi-ar desfăşura mentul luat să fie depăşit, lucrările fiind corespondent
celor ce muncesc. Cinstirea marilor săr­ activitatea, organizaţiile dc partid, con­ A vans b ă n e s c pentru colectivişti
bători ale clasei muncitoare prin nni vic­ ducerile întreprinderilor, organizaţiile
torii închinate cauzei sucialismului a dc sindicat şi U.T.M. sînt datoare si
devenit pentru oamenii muncii din re­ se ocupe cu perseverenţă dc rezolvarea Dezvoltînd şi îmbinînd armonios ra­ cele mai mari sume — dovadă a parti­
giunea noastră, ca şi pentru întregul po­ principalelor sarcini menite să asigure murile dc producţie, gospodăria colcc- cipării cu regularitate la muncile ce se
por, una din tradiţiile cele mai frumoa­ sporirea productivităţii muncii, îmbu­ civă din Boz, raionul Iha, realizează efectuează în cadrul gospodăriei colec­
se. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii din nătăţirea proceselor tehnologice, extin­ lună dc lună însemnate venituri bă­ tive — se numără Iosif Lucaci, David
întreprinderi şi de pe.şantierele de con­ derea mecanizării şi a procedeelor de neşti. Ca urmare a acestui fapt, dc cu* Cisinaş, Iosif Mîrza, Partenie Ursa,
strucţii ale regiunii se pregătesc să în- muncă avansate, îmbunătăţirea organi­ rînd colectiviştilor dc aici li s-a repar­ Aurel Crişan, Valcria Dan şi alţii.
tîn'pinc apropiata sărbătoare cu noi zării procesului de producţie, utilizarea tizat un avans bănesc, revenind cîto 6 T. ŞTEF
victorii în producţie. cît mai bună a tehnicii existente, ri­ Ici la ziua-muncă. (din postul dc corespondenţi
Avînd în faţă sarcinile trasate de dicarea calificării, folosirea judicioasă a Printre colectiviştii care au primit voluntari de ia G.A.C. Boz)
Conferinţa regională dc partid, colecti­ timpului de lucru. Lstc deosebit dc im­
vele de muncă din întreprinderile in­ portam ca în cadrul întrecerii sociali­ „Cel mai bun strungar1*
dustriei siderurgice, extractive, con­ ste, sub îndrumarea organizaţiilor dc
structoare dc maşini, de pe şantierele partid, sindicatele şi conducerile între­ Pentru ridicarea caii- tema „Cel mal bun riul a acordat primele
tic construcţii şi din celelalte ramuri prinderilor să generalizeze experienţa licării prolesionale a strungar", Concursul, - la trei locuri celor mai
ale economiei regiunii desfăşoară cu în­ pozitivă obţinucâ de colectivele frunta­ tinerilor, organizaţia care au participat mulţi buni: Euqen Trita, Du­
sufleţire întrecerea socialistă pentru a şe, să facă totul ca această experienţă tineri ce lucrează Iu mitru Ardelean şt
întregi succesele obţinute în primul tri­ să fie însuşită pc scară cît mai largă, U.T.M. a secţiei „Index" maşinile automate „In­ Gheorghe Poenatu.
mestru, cu noi realizări în producţie. îndeosebi în secţiile şi întreprinderile de la l/.M. Cuqir a or­ dex”, a dovedii buna
Cifrele care urmează să fie înscrise pc care în primul trimestru au obţinut re­ ganizat un concurs preqâtirc teoretică si PETRU NĂSUI
graficele şt panourile cu care oamenii zultate ncsacisfăcătoarc trebuie să se Colectiviştii din Băieşti, raionul Haţeg, cultivă în acest an o suprafaţă mare cu porumb. „Cine ştie dştigă", pe practică a acestora. Ju­ corespondent
muncii din regiune vor demonstra la acorde toată atenţia însuşirii şi aplicării i n fo to - Mecanizatori! Ştefan Co stea şi Adam Bodescu executa pregătirea terenului pentru însănimţarca po-
1 Mai se plămădesc dc pe acum la tem­ experienţei colectivelor fruntaşe. rumbului. Foto: V. ONOIU
peraturile înalte ale furnalelor şi cup­ Lupta pentru creşterea productivită­
toarelor HuncJoarei. în abatajele ‘mi­ ţii muncii trebuie împletită strîns cu»
nelor din Valea Jiului, pc schelele şan­ preocuparea pentru îndeplinirea tuturor
tierelor dc construcţii. Dezvoltînd suc­ indicatorilor de plan. Partidul 'a pus în
cesele obţinute în primul trimestru, faţa oamenilor muncii din toate ramu­
minerii din Valea Jiului au extras în rile economici sarcina dc a îmbunătăţi
cursul lunii aprilie noi cantităţi impor­ în permanenţă calitatea produselor, ea
tante de cărbune peste plan. In prima una din sarcinile centrale. Sidcrurgişrii,
jumătate a lunii apr îi ie. harnicul colec­ minerii, colectivele din întreprinderile Timpul prielnic din ultimele zile a permis ca lucrările dm campania de Tractoarele nu sînt
tiv al minei Lonea a dat peste plan industriei uşoare şi din industria loca­ Discuţii la sediul gospodăriei primăvară să se desfăşoare cu mai multa intensitate. In urma masurilor luate,
4.300 tone cărbune; minerii din U n­ lă, trebuie să-şi îndrepte ir.ai mult aten­ maşinile şi timpul dc lucru ştiu mai bine folosite, ceea cc a perina gospodă­ folosite raţiona!
eam, care au obţinut în primul trimes­ ţia spic îndeplinirea planului la toate despre situaţia din cîmp riilor colective să lucreze cu o viteza zilnică dc însămînţarc sporita.
tru eca mai mare productivitate pe în- sortimentele, reducerea proccncului de Pînă în ziua de 1$ aprilie, in gospodăriile colective s-au pregătit pentru Pentru efectuarea la timp şi de bunî
trcgul bazin al Văii Jiului, au dat în rebuturi şi declasate, obţinerea unor Eia pc la ora ptrn/u- terminali te 25 aprilie. preşedintelui gospodă­ însămînţarî peste 29.000 hectare. Parale! cu pregătirea terenului, au continuat calitate a lucrărilor agricole, gospodăriei
plus 2.500 tone de cărbune, iar colecti­ produse cu caracteristici superioare. Să lui. La sediul gospodă­ După ce chibzm pu- riei sini suslmulc de şî însămînţărîle. ln scara zilei dc 18 aprilie, situaţia însămînţârilor în gospo-, colective din Sîrbi, raionul Ilia, i-au
vul minei Lupcni, deţinătorul drapelu­ muncim în aşa fel încîc pe porţile în­ riei colective dm Mier­ fin, tov. lioth scouse un lapte care dc aItlet vor­ dariile colective sc prezintă, faţă de sarcinile de plan pe campanie, aşa după fost repartizate 3 tractoare.
lui dc fruntaş în întrecerea socialista pc treprinderilor să iasă numai produse iu i ea i u i ctuu decit doi carneţel din buzunar, il besc dc la şine. Să e- Datorită faptului că acestea nu sine
ramura carboniferă a extras în aceeaşi care să satisfacă cele mai înalte exigen­ oameni: iov l'omu >1i- răsloi, apoi continuă: nunlăm numai cilevu. cum reiese din harta dc mai jos. folosite raţional, semănatul unor cuburi
perioadă, peste plan, 1 000 tone căr­ ţe! Cu toată răspunderea, trebuie să clăuş, ■ ittsliiictorul Co­ — Avem de semănat In ciuda timpului plo­ din epoca I şi al porumbului sînt întic-
bune cocsificabil. De ascmcuca, minerii se preocupe organizaţiile dc partid şi mitetului raional dc 200 hu. cu porumb. V i- ios, colectiviştii din zlacc. Pînă în ziua dc 18 aprilie, de
dm Tcliuc au extras pentru furnalele de sindicat, conducerile întreprinderilor, partid şi Simian l'uth, JezQ zilnică stabilită Miercurea au tei minat pildă, aici nu sc înccpu/c p.bntatul car*
Hunedoarei şi Călanului mai bine dc dc îmbunătăţirea activităţii economico, este de 24 ha., udică la timp şi in bune con- tofilor şi semănatul borccagului, iar
2.5C0 tone minereu de fier peste sarci­ de reducerea preţului de cost, realiza­ preşedintele gospodă­ 8 ha. Iu zi pentru liecu­ difiuni agrotehnice in- penii vi porumb nu era pregătit niciiut
na prevăzută dc plan. riei. Discutau despre re maşină. Avem nevoie săminlăfite dm epoca
rea dc economii peste plan şi benefi­ mersul lucraţilor dm l-a. Tieaba nu a lost hectar dc teren dm cele 198 plan.fi-
Continuînd şirul succeselor obţînurc cii rot mai mari. Lxaniiiiind cu răs­ tumpiinie. despre telul de cc/ pu(in 12 zile c.tir. Că munca nu este temeinic orga­
in primele luni ale anului, colectivele pundere îndeplinirea angajamentelor in care se îhiâpJuiesc bune de lucru. Astăzi uşoară dacă ţinem sea­ nizam, iar tractoarele nu sînt utilizate
ma că s-au semănat 45
sinte/n in 14. Ar însem­
de muncă din secţiile de bază ale Com­ luare la .înccDutul anului, colectivele dc măsurile stabilite dc ha. cu caitoli, 15 ha. U întreaga lor capacitate o dovedeşte
binatului siderurgic dm Hunedoara au muncă din întreprinderi’ trebuie să ma­ urgunualni dc l>Uili(l Şi na că, ducă sa respecta cu lluarea-sourclui. 30 şi următorul exemplu. In ziua dc 18
viteza zilnică, să ter­
realizat şi ele importante cantităţi dc nifeste toacă grija pentru îndeplinirea consiliul dc conducerc. minăm }>c 20. . cu sfeclă de zahăr, 8 aprilie, cu ccln 3 tractoare s-a realizat
produse peste plan Intre 1 — |7 aprilie fiecărui obiccriv pc care şi l-au fixat în — Cum merqc se- — Si dacă mai vin cu slcdă Itirajeră, 103 abia jumătate din norma stabilită la
siderurgicii din Hunedoara au dat pcsrc întrecere, să ia măsuri ca fiecare pre­ munnlul porumbului, lo- trei, patru zile cu ploi? ha. cu dilerilc alte plnn- arături. $i aceasta nu dm vina tracto­
prevederile planului 10.500 tone aglo­ vedere din angajament să fie îndeplinită vuiuşe preşedinte ? — Ln asta mă gîn- te lurajete ca: borceag, riştilor, ci a conducerii G.A.C., care i-a
merat, 5 500 ţone fonta la secţiile 1 şi pînă la capăt. — A'/ sin/ mulţumit. desc şi cu — tâsirunse lucerna, Iriloi ele. S-au repartizat să lucreze pe terenuri ne­
2 furnale. 5.500 tone oţel dm care Sub îndrumarea organelor şi organi­ Ieri .1 ha., azi 3. Pul in preşedintele. V'a trebui mai plantat 10 ha. cu prevăzute a sc ara mecanizat, pe care
peste *1 300 numai la secţia a ll-a, pre­ zaţiilor dc partid, conducerile întreprin­ Poune puţin pentru trei să lucrăm cu o viteză pomi, s-n dezgropat via erau o mulţime dc pomi răzleţi cc tre­
cum şi importancc cantităţi dc laminate. derilor şi organizaţiile de sindicat tre­ maşini. Nu se poulc lu­ zilnică mai marc decit de pc 24 ha., in grădină buiau ocoliţi dc tractoare. Trebuie ară­
Insuşindu-şi tot ce a fo*t bun din buie să se preocupe îndeaproape pen­ cru, c moale. ccu stabilită. s-au plantat guliile, tat însă ca dacă s-ar fi luat din timp
experienţa prunului trimestru, colecti­ tru a asigura colectivelor de muncă din — Ştim cri e moale, — Există posibilităţi? ceapa, vorza timpurie, măsuri pentru împrăşticrca gunoiului
vele dc muncitori, ingineri şi tehnicieni fiecare secţie, fiecărei echipe şi fiecărui lotuşi, nu mm putem — Da. avem şj vă cure fn aceste zile. ur­ dc grajd de pc una din tarlalele desti­
dm întreprinderi şi ele pc şantierele de muncitor condiţii pentru a desfăşura o amina — interveni in- usiguiăm că vom ter­ mează a li şi prăşită. nate culturii porumbului, s-ar fi putut
construcţii sînt chemate să lupte cu şi activitate cit mai rodnica, pentru a fo­ s l ru c / o ru I Corn ii el u Iu i mina In timp, deşi sin- Aceuslo cslc garanţia pregăti o suprafaţă însemnată de teren
mai nuilta însufleţire pentru a-şi spori losi cît mai eficient tehnica şi timpul raional. Sinlcli intir- Icm iniitv.iuti din prici­ cea mai buna că si in- repartizată pentru această cultură.
Zi dc zi realizările obţunite. dc lucru. /iali şi suprnlaţa ce tre­ na ploilor. Avem (oile săminlarcu porumbului Faptul că timpul este destul dc îna­
Succesele cu cerc oamenii muncii din Principalul în întrecerea socialistă buie insâminlală e ma­ suliciente. Colectiviştii intat, iar lucrările agricole sînt mult
rrgumc se pregătesc să înrîmpînc săr­ este dezvoltarea realizărdoi] obţinute, re. Câulati poiliunt de s-an mobilizat Iq lucru va li terminată la timp, întîrzîatc, trebuie să determine consi-
bătoarea unităţii şî frăţiei muncitori­ teren unde se poale lu­ mai bine ca oritind, se nsiqurindu-se In acelaşi siliul de conducere al G.A.C. Sîrbi sa
antrenarea întregii mase dc muncitori cia şi dafi-i ’/.ot Ţineţi timp o înaltă ca Iii ale c
lor dc pretutindeni sînt strîns legate întrec in hărnicie ia măsuri operacivc pentru folosirea cît
la lupta pentru a obţine rezultate care seuma, v-ali ungu/al sri Aceste cuvinte ale lucrui ilor. mai judicioasă a forţelor şi a mijloace­
de munca politică şi organizatorică des­ să se ridice la nivelul celor mai bune lor dc lucru pc caic Ic are gospodăria.
făşurată dc organizaţiile de partid i cr.lizări, dc a crea un avînt general. 49 hectare în fiecare zi
In fiecare întreprindere, în ccncrul In cinstea zilei dc 1 Mai să ridicăm Intîrzieri nejustificate
muncii politice să fie pusă preocuparea In anul trecut colectivi»:» Jî» Gîr- cele 319 ha planificate. Folosind cele
tot mai sus steagul întrecerii socialiste, bov.i au •,ealizat peste 2600 kg porumb
pentru mobilizarea muncitorilor, ingi­ să îmîmpinăm măreaţa sărbătoare a so­ boabe la ha. Li s-au convins că respec­ 4 maşini 2 S.P.C.2 la întreaga capacîta- Gospodăria colectivă din Lâpuşnic se
nerilor şi tehnicienilor la realizarea lidarităţii internaţionale a celor ce mun­ tarea epocii optime joacă un rol deose­ •* s-a reuşit ca pînă ieri să sc însă- numără printre unităţile agricole din
raionul Mia care în anul trecut au ob­
) .înţeze cu hibrizii
dubli 203 şi 103
obiectivelor hotârîioarc de care depin­ bit de important în obţinerea dc recol­
cesc cu noi succese în lupta pentru'în­ peste 200 ha. L* semănat pc terenurile ţinut cele mai mari producţii la cultu­
de îndeplinirea planului dc producţie florirea patriei ! te sporite. Pe baza experienţei acumu­ situate în pont;, se folosesc 24 atelaje. ra porumbului. Iclul cum s-a pregătit
late. consiliul dc conducere al G.A C., De menţionat faptul că pentru respec­ desfăşurarea lucrării uc însămînţari a
avînd sprijinul şi îndrumarea organiza­ tarea vitezei zilnice de 40 ha. la semă­ T r a c t o a r e n o i porumbului în această primăvară nu
ţiei de partid, a pregătit pînă în cele nat, tractoarele sînt folosite noaptea l.\ % poate fi considerat însă mulţumitor. Cu
mai mici amănunte desfăşurarea lucră­ pregătirea terenului. La pregătirea tere­ Acum cîtcva zile staţiunea dc maşini şi tractoare din Haţeg a fost dotată toace cî gospodăria colectivi arc 4
rilor dc pregătire a terenului şi semă­ nului şi la semănat s-au evidenţiat trac­ cu un nou lot de 6 tractoare U. <150. In prezent, staţiunea dispune dc 126 trac­ tracto.'.re permanentizate, pînă la 18
nat. toriştii Dcpncr Mihaî, Altzncr Mîhaî, toare, ceea ce asigură o mai bună deservire a unităţilor ce Ic arc în raza sa aprilie se pregătise mai puţin de 20
Aceasta a permis colectiviştilor ca dc loan Munteanu şi Nicolac Găuru.ş. dc activitate. la sută din suprafaţa repartizată pcn.ru
îndată cc timpul a devenit favorabil sâ GH. CRĂCIUN Noile tractoare au şi fost repartizate pc brigăzi şi ele sînt folosite la cultura porumbului.
înceapă însămîniatul porumbului pe preşedintele G.A.C. Gîrbova lucrările din actuala campanie agricolă. întrebat de cc nu se seamănă porum­
bul pc terenul caic a fost pregătit, in­
ginerul gospodăriei, tov. loan Stînccl,
spunea că nu s-a realizat temperatura
îm piedicat sri cerceteze sitUQtia. Şl-a optimi în sol. La argumentul că tempe­
ratura în sol la adîncimca de semănat
Qin om obişnuit L-a găsit acolo pe Agachi, gazat, lăra este de peste 8 grade, inginerul a mo­
pus o mască şi a începu/ să caute.
cunoştinţă. L-a scos şi i s-au dat în­ tivat că nu are termumccru dc sol şi
i u n » g rijirile medicale necesare. Un om a ca atuie nu poate şti acest lucru.
iost solvat... Acestea sînt afirmaţii lipsite dc ce-
Reporterul a pornit la drum cu plă­ rile familiei de pe hectarul de pă- mci, care denotă că inginerul agronom
nui bine stabilii ; la sectia l-a lumu- inînt pe care-l avea, nu ajungeau nici Este salvată viaţa unui om Reeditare nu se interesează îndeaproape dc buna
le sri găsească un om cu merite deo­ pc departe Viaţa lumilici a devenit TovQtăşul Gheorghe Scutaru, pre­ desfăşurare a lucrărilor agricole, astfel
sebite in procesul de producţie, cure Si mui r/reo cind copiii uu rămas or- şedintele comitetului sindical de sec­ Interesant este, de asemenea, lap- îneît acestea să poată fi încadrate în
sâ ii săvirşil laple senzaţionale. Au lani de mamă Toate acestea l-au de­ ţie, îl caracteriza pe Burciu ca un om Iul cri omul cure acum 15 ani nu cu­ epoca optimă.
iosi consultaţi mai mulu tovarăşi: terminat pe Vasile Burciu să-şi caute plin dc bunătate, cu un dezvoltat spi­ noştea nici o meserie, sc ocupă cu
secieturul organizaţiei dc partid, şe- rostul pc alte meleaguri. A cunoscut rit de iniţiativă, permanent atent la dragoste de pregătirea schimbului de
iul secţiei, preşedintele comitetului via/u şantierului de la Salva—Vişcu. ceea ce sc tace ■In lunii său. Poale miine. Mihai Colea şi Dionisie Tolan La concret
sindical dc secţie, sccreturul cnmile- pe cea a crescătorilor de cai din Do- că aşa se şi explică laplul că in cei — scli de echipe — au /os/ căliiicaU
tuliu U.T.M., turnalişti cu ani mul/i lu­ brogea, pe cea a muncitorilor zi/ieri, 10 ani dc cind e şei de echipă n-u de Burciu ; zeci de ucenici şi-au însu­
crau aici. Alegerea n-a lost. uşoară, necaliticali. Prin 1048 s-a angajat ca avui nici o abatere de Iq refela de şit tainele meseriei de lurnalist sub Locuinţele muncitori­
dar pînă Iu urmă s-a lacul : Burau t „pălmuş'1 pe o căfUtă s lucra la un incărcare. Şi poale aşa se explică şl îndrumarea lui. lor de la b în limb ru-fa­
Vasilc, şei de echipă te incărcare. iapta de eroism pe care a sâvirşil-o. Demne de remarcat sint rezultatele brică Mnt neglijate de
dig dintre Ga/all şi Brăila. De acolo locatari $i de gospodarii
obţinute dc echipa lui Burciu in pro­
...In vremea aceea lurnolelc nu sc
Lipsă de fapte? u pornii toi cu căru(a pe diverse şan­ încurcau pe bandă, ci cu nişte corle cesul de producţie. Cum spuneam, ln de la I.G.O. Alba lulia.
tiere prin Craiova, Titqit-Jiu şi apoi
Li Hunedoara. Ciştiga puţin şi n-avea tiactalc de un cablu Se inlimplQ sâ zece ani echipa n-a avut nici o abu-
Si cu asia problema părco uşor de cadă cile o corlă sau să sară cablul tere de la relata de încurcate. E un
rezolvat ■ eroul urma să povestească nici o perspectiva. De aceea s-a ho- de pe role. Aşa a lost şi ln ziua aceea Indiciu că se munceşte bine, ba chiar
o mul(ime dc fapte săvirşite de el. tăril să invefe o meserie. S-a angajat cu soare fierbinte, pe core Burciu n-o cel mai important indiciu. Pentru a-
tovarăşii de muncă despre altele şi la turnalc. pe terenul de încărcare, s-o uite niciodată. Căzuse cablul şi ceasta şi pentru alte merite Vasi/e
reportajul era ca şi scris. Mimai cri unde se alia şi azi, Sini 15 ani d*> corla. Oamenii se străduiau sri înlă­ Burciu sc numără printre sulele de
tp tealitalc lucrurile nu s-au petrecut atunci... ture cit mai repede staţionarea. Lu­ iruntaşî in întrecerea de la combi­
aşa. Eroul r\u reda nici un lapi deo­ De aici încolo linia bioqralică a lui natul hunedorean.
sebii, tovarăşii lui de munca de ase- Burciu e mereu ascendentă, cu a tu­ cra din răsputeri şi muncitorul Gheot- Succesul de anul trecui se reedi­
ghe Aguchi. Era chiar la r/ilul tumu­
meneu. Şi totuşi, oricure om din sec- turor celor care sub grija părinteas­ lului. tează ; in toate cele trei luni inche-
Ue era întrebat despre Burciu, răspun­ că a partidului şi-au Iaurt! o viată iute din anul In curs. Burciu a iost
dea aproape invariabil: „un om mi­ nouă. S a calificat in meseria de lui- Cablul şi corfa au lost imsc Iq Incu­ evidenţiat in întrecere .
nunai, adevărat exemplu pentru /of/". nalisi. s-a căsătorit, şi-u construit rile lor. Un încărcător pusese de la ★
Dacă-] aşa, să-l cunoaştem şi noi. cosă nouă cu împrumut de la slut, hi mina pe manelă să pornească insta­ Şl iată că reporterul s-a întors de
Hunedoara. Permanent a simţii gn/u laţia Prevăzător ca totdeauna. Burciu pc teren; n-a scris reportajul plani­
Cu cărufa ta Hunedoara colectivului, a test ajutai să tnvcfe a exuminat incâodată situaţia. Ago- ficat, ci altul. Dar nu-i pure rău că
cum să muncească şi sri trăiască. .5'f chi lipsea. Fulgerător s-a îndreptat s - q abătut dc te plan. N-a găsit un
Vasilc Burciu a venit la Hunedoara mereu, la furnale şi In societate, s-u spre locul unde era maneta de ac­ om cu citeva fapte senzaţionale, ct
cu o cănită, tocmai de la Galaţi, lată străduit să procedeze In aşa lei Incit ţionare.
cum : un om cu o bogăţie de lople cotidie­
F. M. UR.ICANI. Schimbul lui Suni loon face parte din brigada oamenii să se mîndreuscă cu el. Co­ — Stai/ — a sliigat el. Unde-i ne, ca alte mii şi mii care laolaltă
■ La părinţi erau 6 hali \ el. Va- muniştii de la lutnale l-au primii In Agachi ? înfăptuiesc adevărate minuni in ope­
condusă de Teodurescu Siancu care , lucrînd intr-un abataj cameră j de­ sile, era Ql ireilea ca virstu. Copilă- rinduriJe lor ,■ pentru merite deosebite Au amufit loji. Burciu a alergat la ra de construire a vieţii noi.
păşit planul pe luna martie cu 'ISO tone cărbune. (iu i-a Joşi tristă pentru că venitu­ i s a redus stagiul de candidat. gitul jurnalului. Gazele şi praful 1 -au N. ANDRONACHE
Foto : V. ONOIU Se caută un vinovat sau... un gos*
podar.