Page 65 - 1964-04

Pag. 2
Dramul socialismului Nr. 2896

La institutul de cercetări textile

A la iu ri de in iile de m uncitori din lală se măsoară în sute de milioane
fila tu ri, din ţesătorii $i cro ito rii, )ei“ .
există oameni care caută cu răbdare Kâ.sleind cartea realizărilor şî pro­
şi perseverenţă rezolvarea pe baze blemelor in studiu, mî-am dat sea­
ştiin ţifice a celor mai diverse pro­ ma că o mare parte din cercetări
bleme legate de valorificarea supe­ s-au axat pc găsirea celor mai bune
rioară a m ateriei prime, îm bunătă­ procedee dc filare, ţesere, tricotare
ţirea calităţii produselor, elaborarea şi finisare a fibrelor sintetice „m e-
de procedee tehnologice noi. moder­ iana", produse de uzinele din Săvi­
Previziuni meteorologice nizarea ţesăturilor, tricotajelor, con­ neşli, în vederea folosirii acestora,
fecţiilor, crearea de noi sortim ente
in amestec sau pure, la realizarea
care să satisfacă cele mai exigente de produse trainice, comode şi ele­
gusturi. Aceştia sînt lucră lo rii In sti­ gante. Cercetătorii de aici au ela­
tutulu i de cercetări textile. borat tehnologii de prelucrare şi au
Doi specialişti In previziuni me­ Soarelui foarte calm din 1964 ii M inat de dorinţa de a afla cile realizat primele produse: trico tu ri
teorologice pe termen lung — cerce­ va urma un Soare foarte ar/ilot în ceva din munca lor, am vizitat n- voluminoase şi în contexturi spe­
tătorul linlandez Gustai Siren şi sa­ uiirilie-mai 1971, A poi in decurs de cest m ic complex al industriei u- ciale tip stofă pentru îm brăcăminte
vantul englez DG. King-Hclc, de la ciliva ani va reveni la o perioadă soare. F ilaturi, ţesfiiorii, fabrici de exterioară, pleduri uşoare, volum i­
Departamentul dc cercelon in do­ normală. M eteorologii consideră că tricotaje şi confecţii, deosebite dc noase, ţesături în amestec cu lină,
meniul spaţiului cosmic din Farn- se vor înregistra anomalii clim alo- m arile întreprinderi numai ca pro­ tricoturi lip jerse pentru rochii, pu­
bnrougli — şi-au prezentat recent logicc in cursul acestor dileritc lazc. porţie. Apoi o varietate de instalaţii lovere, veste etc. Pe linia cercetări­
concluziile unor studii in acest sens. Un alt cercetător — prolesorul a- şl aparate, conferind sălilor o au­ lor pentru înlocuirea materiei prim »
După părerea lui Gustai Siren. mcrican C.O. Hines — a descoperit tentică atmosferă ştiin ţifică. Întreaga clasice, specialiştii de aici fac cer--
clima din ultimele opt secole, com­ ,.curea de transmisie“ intre activita­ activitate re sc desfăşoară aci are ceuiri în vederea fa b rică rii unor noi
portă cicluri de 33, 72, 92, U I Şi tea solară şi al moşiera terestră, cu ca scop satisfacerea exigenţelor ma­ tipu ri de fibre chimice cu caracte­
204 ani. Perioadele calde alternează, alic cuvinte mecanismul prin caro nifestate de cum părători. ristici superioare. Este vorba dc fi­
destul de regulat cu )>erioadc/c Qctivitutea solară se repercutează In filatura de lină se încerca rea­ bre polinozice care au o marc re­
lizarea unui tip de fir din „m elană" zistenţă în mediul umed. In ames­
blinde, apoi reci. El a ajuns Iu aces­ direct asupra păminlului. El alirmă tec cu bumbac se obţin ţesături iVie
te concluzii prin studierea unor că cuplajul Păinint-Snate este asi­ produsă la Săvineşli, pentru stole pentru lenjerie de pat, balonzaide.
fine, în fabrica de tricotaje se stu­
trunchiuri de arbori sec/ionate. ve­ gurat de o „ anvelopă" invizibilă,
dia un nou tip de tricot din lină Primele produse din aceste fibre au
chi de opt secole, aduse din regiu­ „magnetopauza", cate înconjoară vopsită în bobină, în laboratorul de fost date în probe practice de purta­
nea subarclică. Bazindu-se pe gro­ planeta noastră. „Magnetopauza" confecţii se executa un nou model re, iar după definitivarea cercetări­
simea şi struclura straturilor de ar avea aproximativ iorma dc qrloa- de îmbrăcăminte. lor vor li introduse în producţia dc
lemn conce/i/rice, el a reconstituit ce de ou, a cărui lungime ar atinge M-am oprit la laboratorul de pro­ serie. O altă fibră care se studiază
dileritele perioade de secetă, de Irig 360.000 km, iar lăţimea ar // dc be fizico-mecanire. O bucată de dan­ este fibra polipropilenică din caic
şi de căldură, din cursul acestor #00 170000 km. telă se ..plimba" printre discurile şc fac costume şi haine de protec­
de ani Cercetătorul finlandez alir- „ Magnetopauza“ ar reprezenta rc- unui aparat, un eşantion de stofă ţie pentru m uncitorii caic lucrează
In lacul Leman din Geneva a înce­
mă cd In morr.-jnlu/ de fală s-a ajuns giunea spaţiului cosmic situată la trecea pentru a nu ştiu cita oară în medii acide. Pentru îmbogăţirea
Tensiaanea a rte ria lă ironiiero cîm pului magnetic terestru. peste ,,d in ţii" abia viz ib ili ai unui
put sa funcţioneze mczoscaful, cel maî ia o perioadă de scădere a tempe­ gamei de blănuri a rtificia le , cerce­
mic submarin turistic. raturii medii. Verile vor deveni Această „găoace* expusă direct fierăstrău, cîteva fibre sintetice îşi tătorii se străduiesc ca prin fila ­
treptat mai rect, tendinţă care va valului dc particule emise de Soare, încercau tăria înăuntrul unuia din­ rea fib re lo r p o lla c riln itrilice de fi­
In foto : Mezoscnful înainte de a se ş i s’ e g B B B ia a â continuo pină Iq slirşilul secolului ar Irinu viteza acestora înainte co tre aparate, iar alte instalaţii mo­ neţe si lungim i dife rite să realizeze
al XXI-lea. ele să ajungă in ionoslcră, spre re-, derne măsurau lungimea acestora, noi produse de acest fel in culori
scufunda. Cercetările efectuate la Institutul de Cercetătorii în domeniul ştiinţelor La rlndul său, prolcsoiul englez rezistenţa la tracţiune, rigiditatea variate, lucioase şi cu diverse efec­
cercetări medicale din lirookhavcn medicale şi a longevităţii din R.P. Un­ DG. King-llcle. a publicat un sfu- giunile polare. T o n m i in aceste re­ com portării ţesăturii la solicitări, e- te. O contribuţie dc seamă şi-au
(S.U.A.) au dovedit că mîncărurilc gară au stabilit că în ce priveşte ten­ rliu al ciclurilor de perturbări so­ giuni ale globului sc manileslă lasticitntea. „Facem controlul cali­ adus cercetătorii la întrebuinţarea
toane sărate consumate în primele eta­ siunea arterială o marc importanţi au lare inceplnd din 1708, an de acti­ aurorele polare şi furtunile magne- tăţii produselor obţinute în urma lin u rilo r rom îneşii, pentru obţine­
Roci obţinute pe cale pe ale vieţii omului sau animalelor au ionii de potasiu, în sensul că sporirea l icc cercetărilor tehnologice — îm i spu­ rea de stofe line, îm bunătăţirea ca­
ca efect o tensiune arterială ridicată la cantităţii acestora dm urmă face să vitate solară minimă Poltivit lui Aceste perturbări ar putea m odifi­ ne îng. V irg ilia Munteanu. Aparatul lită ţii ţesăturilor din lînă, tratarea
maturitate. Experienţele făcute pe şo­ scadă tensiunea arterială, l'rin urmurc, King-Hclc, activitatea Soarelui sc ca sarcina electrică a mase tor de cu raze x îl folosim pentru cerce­ tric o tu rilo r îm potriva îm pîslirii eic.
bolani adulţi au arătat că dacă anima­ în această problemă atît dc importantă împarte in perioade de şapte om. In aer dc origină polară şi ecuator ia­ tarea m icrostructurii fib re lo r în ve­ De nseineenea, eî nu elaborat un
lul în vîrsiă dc doi ani consuma mîn- un rol hotârîtoi arc proporţia dc sodiu cursul fiecăreia dintre aceste cicluri. tă, crcind astfel anomalii, precipita• derea sta b ilirii com portării la lun­ proces tehnologic prin aplicarea că­
Colaboratorii Institutului de geologie cu ivi ui foarte sărate, tensiunea arteria­ şi dc pocasni dm organism şi deci din Soarele atinr/e im punct de maximă fii in zonele in care aerul rece se
al Academiei de $liinţe a R..S.S. Uzbe­ lă nu creşte. în timp ce actst fenomen alimentaţia omului. activitate, apoi revine la normal. tnli/ncş/e cu un Irnnt de aer cald gile, iar studiul suprafeţei fibrelor, ruia se obţin ţesături neşilonabilc,
precum si ţesături de bumbac
cu
precum şi al constituţiei interne a
ce au creat îtur-o autoclavă o rocă de se manifes'iă în cazul cînd animalul Această constatare este de marc im­ acestora îl facem cu mîcroscoape efecte de luciu şi sa ti na re.
minereu polimelalic din soluţii de să­ portanţă pentru că menţinîiul sarea de electronice". Mai încolo, un complex mm
ruri dc plumb, zinc, cupru, fier, argint respectiv a consumat alimente foarte bucătărie în regimul dietetic al hiper­ electronic pentru măsurarea neiv-
In acest an. lucrătorii In stitu tu lui
şi alte metale. Sub influenţa presiunii sărate în primele săptămîni ale existen­ tensivului, dar mărind cantitatea de po­ Perspectivele televiziunii g u la rilă ţii sem ifabricatelor şi fibre­ de cercetări textile continuă munca
ţi temperaturii înalte ci au reuşit să ţei sale. Chiar dacă la maturitate se lor în fila tu rile de fibre naturale. pentru realizarea de noi produse
comhlne mineralele din minereuri în consumă mimai mîncăruri puţin să­ tasiu se poate ajunge la un echilibru ,,Cu astfel dc instalaţii — mi-a spus de calitate superioară menite să
aţa fel îneît roca obţinută nu se deo­ rate. tensiunea mărită, datorită consu­ în organism. Care sînt perspectivele televiziunii la dimensiuni atît de mici îneît vor pu­ tînăra cercetătoare — sînt înzestrate ducă la îmbogăţirea sortim entului
sebeşte cu nimîc de cele naturale. mului crescut dc sare în primele pe­ în următorii 25 dc ani ? La această în­ tea fi transportate de un jokeu în tim­ si întreprinderile „F ilatu ra Romî- de măi furi. p o trivit exigenţelor me­
rioade ale vieţii, nu scade. Consumul trebare savanţii din întreaga lume dau pul unei curse, permiţînd astfel tele­
împreună cu oameni de ştiinţă dc la nească dc Bumbac", precum si fa­ reu cresdnde ale populaţiei.
Institutul de gcochimic şi chimie ana­ mare de sare în primele săptămîni arc — surpriză răspunsuri similare. Televizorul dc bu­ spectatorilor sa urmărească cursa vă­ bricile sim ilare din Piteşti, Iaşi, Cis- C ZI.AVO G
litică al Academiei de Ştiinţe a R.S.S. influenţă şi asupra longevităţii ; anima­ zunar, de aproximativ aceeaşi dimen­ zută de pc spinarea calului. Cablurile nădie". redactor la Agerprcs
Uzbece, geologii uzbeci au obţinut o lele cu tensiune ridicată au dcobicci o Aiătînd multă înţelegere pentru siune ca un aparat de radio cu tran­ coaxiale vor fi înlocuite cu raze Laser Planul de cercetare pc anul tre ­
viaţă mai scurtă dccît celelalte. slatori, a si fose pus în vînv.are In vii­ care vor transmite programele inrer-
rocă similară din combinarea pe cale lupta împotriva fumatului, monopolul cut, mi-a spus ing. Elena Ivan, şefa
In legătură cu acest fapt şi ca o con­ tor se va trece la un stadiu şi mai a- ţări. Transmisiile intercontinentale se serviciului tehnic, unde se urmăresc
artificiala a unor minereuri. dc stat al tutunului din R.P. Polonă a vansat. Programele de televiziune vor realiza în continuare cu ajutorul Cei mai bu»i paznici
firmare a constatărilor dc laborator, introdus o interesanta inovaţie : în pînă la aplicarea efectivă rezultatele
Aceste experienţe confirmă ipoteza csft cunoscut în lumea medicală cazul iiu vor mai fi urmărite pc ecranul a- sateliţilor arcificinli. cercetărilor, a cuprins aproape 50 dc Păsările s-au dovedit paznici mai buni
oamenilor de ştiinţă că formarea roci­ locuitorilor dm parcea nordică a Ja­ unele pachete dc ţigări este introdusă o paracului dc televiziune ci pc nişte ecra­ Previziunea cca mai îndrăzneaţă afir­ teme privind utilizarea raţională a chiar dccît cîmii. Se cunoaşte din isto­
ţigaretă astfel preparată îneît să producă
lor dc minereu polimctalic arc loc ,v poniei, unde consumul de sare este cel fumătorului repulsie pentru acest obi­ ne foarte subţiri, fluorescone, caic vor mă că tehnologia televiziunii nu se va lin u rilo r romîneşii, prelucrarea fi­ rie că vechea Romă a fost salvata dc
tunci cînd magma se răceşte şi cind tem­ mai marc dm lume şi unde tensiunea cei. Există două soiuri dc astfel dc ţi- putea fi arîrnatc pc perete Un singur opri la ecranul televiziunii ci că în vii­ brelor sintetice, utilizarea fo liilo r o invazie inamică datorită „vigilcn ei"
tor imaginile vor fi transmise
direct
aparac dc recepţie va deservi mai nud
peratura şî presiunea silit încă destul arterială ridicata se manifestă sub for­ gărî-sui priză : purgative şi explozive. te ecrane aşezate în încăperi diferite. In poliureiranice buretoase pentru pro­ gîştclor din Capitoliu. Puţini insă ştiu
Acestea din urmă deşi produc un zgo­ centrului vizual din creier, unde vor duse textile, construirea unui apa­ că lebăda domestică semnalează pre­
de înalte. me grave, fiind un fenomen general. rat pentru încercarea rezistenţei fi­ zenţa oricărui intrus. In Argentina
mot puternic nu sînt însă, bineînţeles, următorii douăzeci si cinci dc am vom produce impulsuri vizuale normale. Sc
vătămătoare, fumătorul alegîndu-se avea aparate dc televiziune în culori, speră că prin aceasta metodă şi orbii brelor la tracţiune, a unor dispozi­ sc obişnuieşte să se domesticească o pa­
doar cu o mică spaimă. cu imagine tridimensională şi sunet ste­ vor fi în măsură să urmărească pro­ tive pentru modernizarea m aşinilor săre mică Tcru-Tcru, care stă de pază
Frumoasele din pădurea adormită Deoarece pe pachete nu există nici reofonic. dc pieptănat bumbac şi altele a că­ şi semnalează prezenţa străinilor în a-
ror eficacitate economică aniecalcu-
o indicaţie, fumătorii nu au cum să Amatorii dc filme vor avea la dis­ gramele de televiziune. propicrea locuinţei. Naturalişrîi con­
Comenlind descoperirea, in apro­ rut că se al Iu in lata unui miracol: ştie dacă nu cumva tocmai în pachetul poziţie aparate dc televiziune prevăzu­ semnează şi exemplul lui „Marco", un
corb domesticit, caic orî de cîie ori
piere de Roma, a cadavrului îm ­ in sicriu era culcată o ţinură lată pe care l-au cumpărat sc află vreo ţi­ te cu dispozitiv de înregistrare caic va se îndepărta de casa scăpînilor săi vreo
bălsămat. conservut in stare per- leimccutor dc Inimoasă, care dacă gară-sur priza. Statisticile Indică că pînă putea- înregistra şi apoi reproduce sce­ • ■ r -V>; vifi persoană punînd o valiză sau un pa­
ledă. al unei tinere temei care n nu ar ii avut o paloare cudavericu. în prezent peste 100 de persoane au nele televizate, aşa cum un magnetofon r ^ C . L r. h v chet, croncănea cîc îl ţineau puterile.
trăit cu veacuri în urma, săptumi- ar ii pănd vie. Cercetătorii istorici preferat sa nu rişte şi s-au lăsat de reproduce programele dc radio
Un paznic bum şi o dădacă exemplara
nahil sovietic „Nedelea‘' reiat cată au avut prilejul sti întreprindă o fumat. Camerele dc luat vederi vor ajunge a fost „Maggio", o leoaică din Africa
intr-un articol intitulat „Frumoase­ călătorie u t peste 373 de ani In V ^ dc sud, căreia stăpîna ei îi încredinţa
le din pădurea adorm itd" despre urmă, admirind pe cea care prin copiii cînd pleca dc-.acasă. Nimeni nu
descoperiri similare tăcute în tinerefea si humuscleu sa u cuph- N o r m a l c o m p le t a n o r m a l îndrăznea să sc apropie de ci.
U.R.S.S. \u l pe tarul Rusiei.
in 1928. cu prilejul icsistemali- Un alt caz a avut loc cu pulin Clienţii lui Ahmed Af- bolnav. Nu de mult, i organele lui erau aşeza­
zdrii Krem linului a lost demolata înainte dc 1930 Domolind o clădire ch.tr, negustor dc fruc­ s-a întîmplat însă un ac­ re invers : inima în
minăstirea Vozncsenski. Cind a fost veche, muncitorii constructori au te tlin Teheran, îl con­ cident, fiind rănit într-o dreapta, ficatul, apendi­ Jusător indezirabil
deschis cavoul Măriei Sobakinu, descoperii sub o lespede o tir,aia încăierare cu cuţite. El
siderau un om absolut cele şi vezica biliara în
cea iIc-a treia solie a lui /von cel dc 16— 17 uni, păs hotă uim itor de a fost nanspomt la spi­ La ultimul meci dc rugby disputat în
Groaznic, care a nutrii la 13 zile bine Ea purta o rochie scumpă şi normal şi cl însuşi era tal, unde chirurgii care stingă. Cu alte cuvinte, oraşul Windhoek (Africa de sud-vest)
după nuntă, celor prezenţi li s-a pă­ părea cufundată intr-un somn adine. dc aceeaşi părere, Ah­ l-au operat au constatat Ahmed era un normal unul din jucători a încremenit locului
med nu fusese niciodată cu surprindere că toate cir sc poate dc anormal... tocmai cmd era pc punctul să primească
mingea dc la un partener.
Cc sc întî/rv'lase ? Pc ic.cn îşî fă­
■ ii cuse apariţia un „jucător" suplimemar
care sc încolăcise în jurul
balonului
Palate A [j i v a c i * oyal. F.ra un „irumba" negru, şarpe ve­
5 1
ninos lung de peste un metru. După
T primul moment de sm'oriză jucătorii
celor două echipe — fără să mai res­
pecte regulamentul — au pornit o ac­
ţiune comună împotriva intrusului pc
din regiunea R. P. CHINEZĂ. care l-au ucis. Apoi meciul a continuat.
Colegiul medical al Spitalului Cliung
Incepînd cu secolul al XVI-lca, arhi­ nuzii dc la Vinţul dc Jos, „Magma cu­ nezi. Sub Batorcşcî (1571-1599), lucrea­ că gratuită) a iobagilor şî jderilor la Shan din Şanhai, in colaborare cu De­ Distrugătorul culturii maya
tectura în piatră din Transilvania înce­ ria"-sau palatul principelui Gabnel ză nici meşteri italieni, dar în anii cc au palatul princiar în anii 1615, 1618, partamentul de cercetări tehnice al în­
tează de ,a mai fi un privilegiu exclusiv Bethlen de la Deva (azi Muzeul regio­ urinat după moartea lui Mihai Viteazu 1620, 1622, 1627. Dc asemenea no pun treprinderii dc industrializare a mătă­ Aproximativ în secolul VII al erei aeesc vierme este cel mai mare duşman
al bisericii. Datorita dezvoltării oraşe­ nal), f| /oftul palat'de vîn.uoarc a prin­ (1601-1603), în timpul luptelor cu lias- impozite suplimentare pc ţară în ace­ noastre, populaţia maya a părăsit lo­ al cărţoiului. Dc muie însă păduchele
lor, în urma unor intense .schimburi co­ cipilor de la Şard. ta, palatul a fost distrus. In 1603, un laşi scop în anii 1614, 1644, 1650 şi sii din Şanhai, au stabilit şi produs di­ cul ci de baştină, teritoriul actualului este vizibil, nematodul cartofului se
merciale, s-a format un patriciat orăşe­ La început predomină în construcţii inventar păstrat nc descrie pliatul 1651 — 1655. ferite tipuri de vase artificiale de sîn- srac Guatemala, mutîndu-sc în parcea s.ezvoltă in p.tmîni şi rămîne aproape
nesc bogat, care a început să trăiască compoziţia liberă, mai ales planuri si­ avînd o locuinţă la parter cu puni ca­ Sub principele Gabnel Bethlen cons­ gc. Acestea sînt drepte, curbate, iar li­ nordică a peninsulei Yukatan. Misterul neobservat. Dm acest motiv este foao
în lux, rcnunţînd printre altele şi la metrice, exemplu la Vinţul dc Jos, apoi mere. dintre care două aveau pereţii ta- trucţia palatului ia forma pe care o păs­ nele, bifurcate. care a înconjurat această tr.anshumanţă te greu dc combătut. Viermele atacă ră­
construcţiile din lemn, cave au format sc trece la planuri aproximativ pătra­ pecaţi, iar în una se aflau şapte tablo­ trează pînâ azi, clădirile grupîndu-sc în masivă, abandonarea minunatelor tem­ dăcina plante., caic se usucă, iau în
majoritatea edificiilor oraşelor transil­ te, ca ie închid deobicci una sau mai uri. La etaj. inventarul aminteşte şzre jurul a trei curţi interioare de formă IN FOTO : Cîieva vase de sînge ple şi palate construite dc acest popor orice caz nu mai produce tubercule.
vănene pînâ în secolul al XVI-lca. multe curţi interioare. încăperi, dintre caic cinci cu o sîngjră pătrată. artificiale. a [uns la un încalc grad dc civilizaţie a In Europa, .acest dăunător şl-a făcuc
Pe de altă parte, principii şi nobili­ Prin -amploarea, şi durata construcţiilor fereastră iar una. palatul propriu zis, cu Palatul fiind amplasat cu una din la­ rămas mult timp ncdczlegat. S-au fă­ apariţia pentr-. prima dată în 1913 lin­
mea, avînd largi posibilităţi materiale cit şi prin frumuseţea execuţiei se re­ patru ferestre. Restul încăperilor erau turi pc zidul de incintă al cetăţii, a fose cut diverse speculaţii în legătură cu gă Rostock, de unde a si căpăcar nu­
din exploatarea nurilor domenii, au în­ marcă dc la început palacul principilor intr-o stare proastă în urma războiu­ pregătit şi din punct dc vedere defen­ motivele care .au determinat un popor mele de „Hctcrodcra rostochiensis".
periş plat. Acesc acoperiş n-a rezistat Miini cu 6 sau 4 degete
ceput o largă campanie dc construcţii din Alba Iulia, cel mai marc şi mai in­ lui Mult timp palatul rămîne în rui­ siv, fiind înzestrat cu creneluri şi aco­ puternic să-şî părăsească vechile aşezări, Pentru combaterea luî trebuie canti­
de castele şi palate din piatră, folosind teresant monument din această catego­ nă, căci la 1613 principele nu poate lo­ mormintele strămoşilor şi tot ccca ce tăţi mari dc insecticide, îngropate adînc •
în acesc scop meşteri străini, mai ales rie din Transilvania. cui !a Alba Iulia dc cît vara ; iarna sc însă intemperiilor şi Gheorghc Rakoczi Cîtc degete sînt la o mină ? Desigur reprezenta legătura cu trecutul. Cauza m pămînt, ceea ce revine foarte costi­
italieni, caro au răspîndit şi la noi con­ Începutul construcţiei datează încă mută la Sibiu. I îl înlocuieşte cu un acoperiş înalt cu că cinci, dar nu totdeauna. Există un adevărată a fost descoperită recent de şilor. In acelaşi timp terenul respectiv
cepţiile renaşterii. elin secolul al XV-lca, în stil gotic, Domnule luî Gabrlcl Bethlen (3613- ţiglă în patru ape. Tot sub Rakoczi I s-a sat în Europa şi altul în Africa, muie cercetătorii americani şî olandezi şi este nu mai poate servi pentru cultura car- :
Primele influenţe ale curentului re­ atunci fund palat episcopal. Pon anul 1629) şi Gheorghc Rakoczi I (1630- construit un etaj peste cele existente cu- copiii se nasc cu şase degete. Iu Evul cît sc poate dc prozaică Aceasrâ cauză tofului timp dc patru sau chiar cinci
naşterii s-au simţit în Transilvania la 1550, cind Alba Iulia devine capitala 1648), au fose cele mai importante pen­ prinzînd încăperi destinate petrecerilor, Mediu, asemenea oameni erau conside­ sc prezintă sub forma unui vierme mic, an».
Este
dc circa un milimetru lungime.
sfârşitul secolului al XV-lea, Renaşterea principatului Transilvaniei şi regina tru evoluţia palatului princiar dc la cu ancadramente dc piatră cioplită la raţi ca fiînd dotaţi cu puteri suprana­ In prezent se fac cercetări pentru
s-a dezvoltat şi a ajuns 1a înflorire în Izabeia, soţia lui loan Zapoha, împreu­ Alba Iulia. Acum sc execută lucrări am­ ferestre ş i‘ uşi. încăperile au fost bol­ turale. Poate că acesta a fost motivul vorba de nematodul cartofului, pc nu­ crearea unor varietăţi de cartofi caro
secolele al XVI-lea şi al XVII-lca. meii- nă cu fiul ei se stabilesc aici, sc fac ple la palat. Sc aduc doi meşteri italieni tite cu bolţi dc cărămidă cu penetraţii pentru caic Raffaello în „Madona Six- mele ştiinţific „Hctcrodcra rostochicn- să reziste atacului acestui vierme. Re-
ţinîndu-sc apoi pînă în secolul al reparaţii mari palatului, care se găsea Augustino Screna şi Giovanni Luiuli >i acoperite cu picturi. itna" l-a înfăţişat pe Papa Sixt al IV- sis", caic a distrus sistematic, an de an. /.uitate bune s-au obţinut cu soiurile
X VJH-Ica. în paragină, aşa cum nc informează un Pietrarii clujeni lucrează coloane de pia­ Exigenţele şi gustul principelui cresc Ica cu şase degete la mina dreaptă. Fai­ culturile dc cartofi, alimentul dc bază
al populaţiei mava.
cronicar italian, Giovrmnandrcia Gro- tră cioplită iar zidarii dm acelaşi oraş şi mal mult ; sînr amenajate săli dc au­ „Sagita * şî „Spckula", cultivate în R D.
Pc lingă materialele de construcţie mosul Mickcv Mouse arc însă patru Alături de păduchele dc San Jose,
obişnuite, folosite pînă atunci, piatra şi mo, prezene la curtea princiară de la lărgesc vechiul edificiu. Pentru înfru­ dienţe tapctacc eu placaj dc cărămidă degete, iar mina dc lemn folosită de Germană.
lemnul, se introduc materiale, noi, mai Alba Iulia. museţarea interiorului este chemat la -mâlţuită şi o sală dc mese luxoasă. arabi ca amuletă are trei, patru sau
rentabile şi nui uşor de procurar: că­ O etapă importantă în evoluţia aces­ Alba Iulia un pictor din Caşovia şi so In anul 1642 sc hotărăşte construirea şaso degete. S-ar putea ca în viitor, Hoţ cinstit
rămida. ţigla, caldele dc teracotă ctc. Sc tui palat a fost epoca tlc domnie a comandă vopsele scumpe la Cluj. Un >ăln dietei. Aceasta sc execută în a treia mîna omului să aibă trei degete acti­
generalizează, mai ales, bolţile din că­ principelui loan Sigismund (1556— delegat al principelui pleacă la Viciia ante a palatului aproape dc aparta­ ve, unui — inelar — semiatrofiat iar Ducîndu-sc să joa­
rămidă cu penetraţii, care dau posibili­ 1571). Atunci a început lărgirea şi tran­ să tocmească meşteri şi să cumpere mentele principelui cu ferestrele spic degetul mic va dispărea cu totul, da­ ce la curse pc hi­
tatea de a sc construi mai multe etaje sformarea vechiului palat episcopal, pro­ unelte bune. Dieta ţării, la cererea prin nord privind spic piaţă. Sala era încăl­ podromul din Phi­
şi dc a încălzi nui uşor camerele. Se fo­ babil sub îndrumarea meşterilor polo­ cipclui, votează „labor gratuitus" (mun zită eu două sobe dc teracotă a căror torită faptului că nu este supus nîci- ladelphia (S. U. A.),
loseşte şi pe mai departe zidăria din pia­ alimentare sc făcea prin exterior. Ac­ inuii efort. Ldward Abraham
tră brută şi dc talie, dar mai ales zi­ cesul spic sala dietei se făcea prin piaţa şi-a dat seama în
dăria mixtă din cărămidă şi piatră. catedralei printr-o scară cu coloane,
acoperită. ultimul moment că
Renaşterea transilvăneană, cu toate Jn această stare prosperă se găsea pa­ i sc furase portofe­
aspectele ci pozitive, rămîne tributară latul în anul I65S, cînd o armată nume­ Automobile cu elice lul cu 200 de do-
mult timp stilului gotic ale cărui ele­ I a ri
mente persistă încă pînă la sfîrşitul se­ roasă curco-tătară pradă şi incendiază Folosirea elicelor pentru propulsa­ Nu mică i-a fost
tlba Iulia şi palatul princiar. Un croni­
colului al XVI-lca şi chiar în al XVII- rea automobilelor începe să devină tot surprinderea cînd a
lca. car turc, Evlia Cclebi, caic vine cu mai râspîndică. ,, Acrocarul" construit primit a doua zi
această ocazie la Alba Iulia, descrie pa­
In regiunea Hunedoara primele cle­ lacul în cuvinte pline de admiraţie în Argentina arc un motor dc 90 CP prin poştă portofe­
mente ale renaşterii apar încă în seco­ •■minţind aici scări de marmură, curţi şi şi atinge o viteză de 170 de kilometri lul care conţinea
lul al XV-lca, în faza a doua dc cons­ ţrădim cu parcuri şi finiîni arteziene, pe oră Propulsia sc face cu ajutorul 3C0 dc dolari în loc
trucţie a castelului dc la Hunedoara în unei elice posterioare de dimensiuni dc 200. Alături sc
arhitectură şi sarcofagele familiei ITu- in 1662 o nouă invazie turcească distru­ mici. In Anglia a fose pus la puncc un alia un bileţel în
ge şi mai mult palatul. Ultimul princi­
ninzilor dc la Alba Iulia, în sculptură. astfel dc automobil denumit „hurrican" caic scria : „Regret
Construcţii în stil renaştere propriu- pe, Mihail Apafi încearcă o refacere a foarte practic pentru regiunile dc de­ că v-am luat porto­
uniatului, dar stricăciunile fiind, proba­
zisc în regiunea noastră avem numai din bil, prea mari renunţă, preferind să Io­ sert lipsite dc şosele. Roţile lor nu sc felul. Banii dv.
secolele al XV-lca şi XVII-lca. In docu­ ei undă în nisip, gradul dc frecare fiind mi-au adus noroc.
mente se amuuesc lucrări mal importan­ ni aseă maî mult la Făgăraş. Joartc redus. In prezent se proiectea­ S'iu acum în măsu­
La începutul secolului al XVIII-lca
te la Alba Iulia, N’inţul dc Jos, Dcwi. ustriccii reiau lucrările dc refacere a ză, tot pentru regiunile de deşert, con­ ră să vi-l restitui I
Şard şi 11 in. Dintre acestea cele mai im­ palatului pc carc-1 transformă în cazar­ struirea unor autobuze cu 2 etaje şi cu împreună cu o par­
portante construcţii sîn:: caiacul prin­ o capacitate de 100 de pasageri, acţio­ ticipare la benefi­ I )
cipilor şi palatele nobililor Apor şi mă. El s? păstrează pînă azi în forma nate de două elice laterale. Ele vor ciul pe care l-am i
refăcută din secolul al XVDT-lca
Bethlen Mikloş. precum şi palatul epis­ înlocui tradiţionala „corabie a deşer­ realizat datorită , INIMĂ LARGĂ. (r.OteOP^ÎVTxft
copal de la Alba Iulia, castelul Mard­ Palatul principilor dc la Alba Iulia. O curte interioară. lhof. ANGHEL GHEORGHE tului". dv.". hroor-So/iaJ