Page 66 - 1964-04

N r. 2896 Dramul socialism ului Pag. 3
ia a a — — b«k a— p — • — ~

D i n a c ^ v i ^ a i e a P e l o c d e f r u n t e — ^ c tâ je n i?
dc
o o n
orgam m iiilor u< > 0 . Inlt-una din zile, in biroul sec­ executai armarea abatajului, dădu bine oamenii din sector. Trebuie sd scpaz/t/zAzz' w i aiâfd/iP& z
f T
torului III de la C.M. Petrih mira ciieva indicaţii, apoi se opri lingă lac o brigadă bund. (jy n d M o c d c u f
Gheorghe Cişlatu, telul unei bri­
— Fii lără r/ri/ă, am sd te ajut.
La convorbirile recapitulative — găzi de mtneri. Virgil Şisu care împreună cu u/|i Mi-am dai Şi eu cuvinlul şi vreau iu c t y t / n d r u f la / a d c /
munci/or/ montau un Iranspoilor.
— Ml s-a cerut părerea in legă­ — Cum mui merg Irebuiilc Vir- să-l respect. u in ie 19M, rtc w î
discuţii vii, atractive tură cu formarea unei noi brigăzi gile ? După ce brigada a lost lormuld.
de mineri. Am o propunere. Virgil — Meig bine Ne cam încurcă Io- Virgil Şisu a începui să-şi organi­ CLAXONAREA ORAŞUL
La forma de învăţâmîm politic Oancca, şi Hortcn/.ia Tcodorcscu, au Şîsu dm brir/udu pe care o conduc vatăşii de la transpuil, dat o scoa­ zeze judicios munca. Zilnic, linind
U.T.M. „Să nc cunoaştem patria socia­ dovedit că sînc pregătiţi temeinic, ei siăpine$lc bine meseria, c bun or­ tem la capăt. seamu de căliticarea llecăruia, a
listă*' din .satul Mâccu, raionul Haţeg, cunoseînd bine realizările obţinute dc ganizator. Să-l numim pe el şei de Gheoighe Cişlatu aştepta din mo- impari ii muncitorii pe operulii de U E V A . .
au avut loc de curind primele convor­ poporul nostru condus dc partid în anii brigadă. ment în moment ca şelul sectorului lucru. De lieourc dală avea grijă sd
biri recapitulative. Temele convorbiri­ dc democraţie populară. Multe exem­ — Propunerea asta i am tăcut-o să aducă vorba despre inliinlarea nu se irosească timp, lucrările exe-
lor au fost cunoscute de către cursanţi ple concrete au fost date din centrele Si eu, răspunse şelul sectorului Şte­ noii brigăzi Acesta însă ezita. To­ culatc să he de calitate bună Eta § /V A C EST SCOP D lP E C TlA M IL IŢ IE /
din timp: „Mobilizarea tineretului la în­ industriale ale regiunii noastre: Hune­ fan Tenczler — dar nu prea vrea să tuşi. II chemă pe Şisu mai Iu o parte mereu in mijlocul muncitorilor. Le
tărirea economico-organizarorică a uni­ doara, Valea Jiului, Câlan cît şi din părăsească brigada ta. Şi-apoi, tu şi-i spuse. Cişlatu nu observă lip­ arăta concret cum trebuie să lu­ B P E G /U N // HUNEUO APA TACE A P E L
tăţilor socialiste dm agricultură, la viaţa nouă a satelor de azi. crezi că e cel mai pol tivit ? sa Iul. creze pentru ca munca lor să he cit LA IO T ! CETATENN, C O N D U C Ă TO R //
creşterea producţiei agricole vegetale ţi Faptul că toţi cursanţii s-au dovedit — N-am nici o îndoială. Lucrează După terminarea şuiului, V iig il mai spornică Dupu terminarea şu­
animale'* ţi „Principalele realizări obţi­ a fi bine pregătiţi reflectă şi preocupa­ cu mine de mu/l timp şi nu o dală Şisu Iinu să-l spună setului său de tului. in bruiadă se făcea un scuti A U T O S /H iP O . M O TO C /C L /S T // S /
nute de oamenii muncii conduşi de rea propagandistei Maria Gavrilcscu, nu-a linul locul, Am încredere in brigadă : bilanţ, se trecea in tevislă telul cum â/C /C L / s T // S Ă S/JST/O A ACEASTA
partid în anii puterii populare'*. Aceste care în tot timpul anului dc studiu s-a el Pentru că nu pten vrea sd plece — De miine nu mă mai pontezi. a muncii licoare. Experienţa celor
teme au fost dezbătute cu competenţă îngrijit ca fiecare cursanc să-şi însuşea­ din brigadă de la mine mă angujez Am să lucrez inlr-0 altă brirjudă care shipineau bine meseria era tăs- MĂSURĂ, P Q /N RESPECTAREA C U
de către cursanţi. Discuţiile au scos în scă cît mai temeinic materialul predat, eu să-l lămuresc. E vorba doar de — In care brigadă ? se prelăcu pînchlă Ca urmate, pe zI ce trecea, I S TP /C TE TE Are o u l / l o r o e c /p -
evidenţă faptul că tinerii colectivişti cu­ a organizat vizionări în colectiv a unor sectorul noslru. Are să înţeleagă. Cişlatu. muncihaa din brigadă lucrau dm ce
nosc importanţa care o are munca în filme, concursuri gen „Cine ştie, cîşti- După ciieva clipe de mediluţie. in ce mai bine. In oiimele luni din CUL AT/C P E D R U M / AP/’L £ P u B l LCC.
gospodărie şi sînt conştienţi de contri­ gă" pe teme legate dc realizările poporu­ şelul sectorului ii spuse : ■ — Să vedem la sector. Am vorbii acest an realizările erau lr>t mai Itu-
buţia ce şi-o por aduce la efectuarea lu­ lui nostru în anii democraţiei popu­ — S'lal de vorbă cu el. Din pai tea cu iov. Tenczler şi am tust de acord moase. La sliisitul itimcsfrului I. o Q. nrtUWOOAP/)
cu lormurca unei brigăzi.
crărilor agricole la timp ţi în cele mai lare ctc Acestea au contribuit la creş­ noastră o să aibă tot sprijinul. brigada a Intcrjishat un plus dc circa
bune condiţîuni. Tinerii Livia Oancca, terea şi educarea cursanţilor, la mobili­ In aceeaşi z/. la slitşitul schimbu­ — Unde al vorbit, in abataj? r>00 mne că'bune. siluindu-se astlel
Nica Pop, Mincrva Păsăroi, au făcut re­ zarea lor pentru un studiu mai apro­ lui, şelul sectorului trecu pe la aba­ — Am ieşit după dinsul. N-a viul l)rinltc primele briijăzi ale secto­
feriri la planul dc muncă al gospodă­ fundat. tajul in care lucrează Gheorghe să discute lată dc oameni. Miine rului. FLAVIU 1STRATE
să vii şi dumneata la birou. Cunoşti
riei în care muncesc, la activitatea lor Cişlatu. După ce controla cum s-a
concretă. MARIA BARA j £ /V gjC O ^L f^V K . |
La cca dc a doua temă, cursanţii Umil (Din postul dc corespondenţi vo­
Lupşn, Elconora Bouma, Gbcorgbc luntari, Bretea Strei).
Preocupare pentru educaţia comunistă Pregătirea elevilor pentru mat iritate m ari de sem inle de legume în h -u i. suplim ent m ai|
Magazinele Ag rosein au pus in vînzare c a n litA ţi,
[I
nogal, care asigură predu-jni m ari cu c a lilă p cu-ţ
a tineretului An de an de pc băncile şcolilor noas­ a compara gradul dc pregătire al vii­ importanţa lor practică", „Structura linare şi tehnolo *?'re supo*-ioare
tre îşi iau zborul spre viaţă noi genera­ torilor absolvenţi am dat lucrări de atomului şi a nucleului atomic în lumi­ > £ Pent r u c u ltu ri de toamnă şi cui iu ri duble p ro cu -1
Cu cîteva zile în urmă a avut loc Pârău au scos la iveală şi unele lip­ ţii dc absolvenţi. Unii păşesc în învăţă- control cu acelaşi subiect la toate cla­ na perspectivelor deschise dc noile cer­ C r r - S raiî-vfi (lin lim p : CASTRAVEŢI CO KNISO N. R I-.
plenara Comitetului orăşenesc U.T.M suri Astfel, organizaţiile U T.M. dc la mîntul superior, alţii intră în cîmpul sele paralele. Do asemenea, în scopul evi­ cetări întreprinse pc scară mondială şi DICM1 NEGRE DE IARNA, CON OPIDA, G U L II,1
Idaţeg, care a analizat felul cum se cooperativa meşteşugărească „Reteza­ muncii. tării unor deficienţe semnalate în anii contribuţia cercetătorilor romîni dc la ' C U U O A R E , SALATA, R ID IC H I DE LUNA, SPA-
preocupă comitetul orăşenesc U.T.M. tul1'. cartierul I şi şantierul dc construc­ Dc buna lor pregătire pentru viaţă anteriori, am studiat iii colectivul de Institutul de fizică atomică", „Impor­ NAC ctc.
de educaţia comunistă a tineretului Din ţii nr. 7 nu manifestă atenţia cuvenită răspunde şcoala, răspund profesorii, iar conducere al şcolii procesele verbale în­ tanţa reacţiilor nucleare spontane şi
referatul prezentat de tov. Partemr faţă dc buna desfăşurare a învăţăinîn- examenul dc maturitate verifică cu des­ cheiate la ultimele sesiuni dc maturitate, artificiale pentru modernizarea unor Depozitele Agrosem desfac: r
Tout a reieşit că organizaţiile U.T.M tului politic U.T.M., iar adunările ge­ tulă exigenţa această pregătire. concrctizînd pc materii şi profesori cc procedee tehnice în studiile ştiinţifice şi
din cadrul oraşului se îngrijesc îndea­ nerale U.T.M. nu se ţin cu regulari­ Deşi programa nu Ic cerc dccîc cu­ trebuie făcut ca deficienţele să fie înlă­ în medicină", „Dezvoltarea industriei P O R U M B ’ ; t ( f u t llf e
proape dc buna desfăşurare a învăţă- tate. Pentru înlăturarea acestor lipsuri noştinţe generale şi o bună interpretare turate. maselor plastice în R.P.K.*', „Insurecţia
mîntului politic U.T.M. In adunările a fost adoptat un plan de măsuri în a faptelor studiate, maturitatea ridică După cc ne am format o imagine asu­ armată de la 23 August 1944 — punct J Seminle dm hibrizi dubli de mare produclivilale / ‘ j ;
generale ele pun în dezbaterea tineri­ cure se prevede printre altele ca totuşi probleme foarte serioase pentru pra nivelului de pregătire al viitorilor de plecare aî noilor realizări ale poporu­ 5cu perioada de vegetaţie de la 105 — 145 zile. pen- jţV J
lor teme interesante, atractive, încre­ membrii comitetului orăşenesc U.T.M. toţi candidaţii. In primul rînd elevii care absolvenţi şi am identificat deficienţele, lui nostru pe drumul construcţiei socia­ Jliu culluia uscată sau pentru irigalii. pentru boabe / 1;:
dinţează sarcini concrete fiecărui utc- să îndrume mai îndeaproape activitatea s-nu mulţumit cu simple note de trecere am preconizat un plan dc măsuri cu lismului". fe$i siloz. I X i U
mist, iar periodic se ţin expuneri în acestor organizaţii şi să le sprijine mai dc la un an )a altul, dc la o oră la alta obiective imediate şi obiective mai în­ Am indicat ca asemenea fel dc lecţii
faţa tinerilor. Asemenea metode care concrec în organizarea acţiunilor edu­ vor trebui să facă eforturi serioase depărtate, menit să asigure reuşita la să sc organizeze şi la alte materii —
contribuie la educarea comunistă a ti cative în aşa fel ca activitatea de edu­ pentru a da dovadă de stâpînirca în an­ examen a celor 230 candidaţi. La întoc­ chiar dacă la maturitate elevii sînt exa­ -
norilor, le folosesc cu succes organiza­ care comunistă a tineretului din oraşul samblu a cerinţelor examenului şi acea­ mirea acestuia am ţinut cont, în mod minaţi pc lecţii —, căci prin sistemul & CULTURI TEHNICE
ţiile U.T.M dc la P.T.T.R., industria lo­ Haţeg să se ridice la un nivel mai sta nu sc poate face decît printr-o firesc, dc instrucţiunile Ministerului ln- amintit diversele lecţii >c leagă într-un
cală, şcoala medie, fabrica de conser­ înalt. * muncă perseverentă, zi dc zi. Dc ase­ văţămîntului publicare în acest an în tot, sc pun mai bine în lummâ legătu­ fi Seminţe din soiuri raionale, rezistente la boli şi
ve şi altele. AUREL ANCA menea, şi pentru cei care s-au pregătit presa pedagogică, pe caic le am prelu­ rile lor dc cauzalitate şi ve asigură for­ C dăunători, cu însuşiri tehnologice superioare, create
Referatul prezentat şi discuţiile pur­ locţiitor al secretarului cu seriozitate, este necesară o intensifi­ crat cu toţi factorii interesaţi în pregă- mularea mai uşoară a unor concluzii de Slaliumle Experimentale ale Institutului Central de
tate pe marginea lui de către Nciconi Comitetului orăşenesc U.T.M. care a eforturilor în direcţia sistemati­ educative. Cercetări Agricole
Trandafir, Ştefan Jtu, Iulian Hoţ şi Ioan Haţeg zării şi a consolidării cunoştinţelor do- Nu consultaţiile constituie, însă, baza
bîndîte. pregătirii elevilor pentru maturitate, ci
Fiecare propagandist cît mai bine pregătit Dorinţa şcolii şi a profesorilor este Cum instruim si educăm studiul individual Pentru îndrumarea
*
de a avea elevi cît mai bine pregătiţi. tineretul şcolar Iul, diriginţii au stabilit unele tematici 3 PLa NTE DE n u tr et 41w
Comitetul U T.M. din cadrul Atelie­ diştii dc la cercurile „Cur* politic Drept urmare, conducerea şcolii noas­ pentru nrelr dc dirigenţie, profesorii, I Seminle de plante furajere din provenienţe va-
relor K M R Simeria acordă o deosebi­ U.T.M.1* şi „Trăsăturile moralei socia­ tre, împreună cu diriginţii şi comitetul diriginţii şi pedagogii au preconizat dis­ ţloroase raionale în dilerile zone pedoclimatice care ’A M h
tă atenţie felului în care se pregătea: liste în rîndul tinerei generaţii" U.T.M., pe baza îndrumărilor date de cuţii cu elevii mai slab pregătiţi, le-au ^asigură luraie cu valoare nutritivă ridicată şi seminle ftR IJK
propagandiştii pentru întocmirea. ex­ Bună s-a dovedit a fi şi practica în­ organizaţia dc partid, a luat din timp tirea examenului — directori şi diri­ recomandat material bibliografic şi i au fd e ierburi perene pentru înieleniri de talazuri, te-
punerea lecţiilor şl conducerea discuţii­ cetăţenită la propagandişti dc a folosi unele măsuri în scopul pregătirii viito­ gi n ţi, profesori propunători, elevi, or­ deprins să-l folosească Cu oca/.îa vizi­ . rase ele
lor. Pentru aceasta, comitetul U.T.M, cu regularitate diferite materiale de­ rilor candidaţi la examenul dc maturi­ ganizaţii U.T.M şi părinţi telor în familii, profesorii urmăresc sis­ £ ..
a organizat mai multe schimburi dc ex­ monstrative, legate dc tema lecţiei. tate Pentru ca aceste măsuri să fie cît Printre măsurile imediate preconiza­ temul de muncă al elevilor, corcctio-
perienţă între propagandiştii dc la în- Exc/nplu semnificativ îl constituie în mai eficiente, prima noastră preocupare te dc noi se numără revizuirea regimu­ du-1 in caz dc nevoie. POMI FRUCTIFERI
văţâmîntul politic U.T.M. In felul aces­ această direcţie, propagandistul Viorcl a fost aceea dc a cunoaşte lacunele din lui dc zi şî de muncă al viitorilor ab­ In perioada care nc mai rămînc pîna Intr-un bogat sortiment
ta a crescuc preocuparea propagandişti­ Susan, care la lecţia „Productivitatea pregătirea fiecărui elev în parte. Am solvenţi; elevilor din internat Ic am la încheierea cursurilor vom continua a v 1 r e
lor pentru continua perfecţionare a muncii în întreprinderile industriale** angajat astfel discuţii cu profesorii pro­ sporit orele dc studiu; elevilor dm lo­ sâ acordăm consultaţii individuale si în 1 ix Din soiuri de masă si de vin, altoite pe port-altoi’
metodelor pc caro Ic folosesc în activi­ ă folosit ca material demonstrativ o punători, cu diriginţii şi părinţii, cu ele­ calitate le-am indicat cum să şi impar grup elevilor, dar vom avea grijă ea pentru diferite tipuri de sol.
tatea lor De exemplu, propagandistul schemă privind creşterea productivită­ vii mai slab pregătiţi şi cu unii colegi tă timpul dc muncă şi dc odihnă, dc acestea să nu înlocuiască studiul indi­
Viorcl Boldea acordă multă atenţie stu­ ţii muncii. ai lor. înecreînd să stabilim în ce con­ phmbaic şi rccrccrc; elevilor navetişti vidual Deşi vom pune accent pe pre­
diului individual. El citeşte materialul Folosirea acestor metode dc către stau lacunele pc care Ic au şi căror cau­ le-am indicat să fructifice fiecare minui gătirea pentru examen pc baza progra­ um
bibliografic indicat şi literatură supli­ propagandişti a făcut sâ crească inreic- ze se datoresc. Am intensificat apoi cc-l au la dispoziţiei Diriginţii au dis­ mei stabilire, vom combate cu tărie în
mentai ă. sul cursanţilor pentru însuşirea şi apli­ arisrcnţcle la clasă pentru a verifica prin cutat cu toţi factorii interesaţi caic rîndul elevilor tactica învăţăturii nu­
Pentru pregătirea lecţiei „Frumoasă şi carea în viaţă a cunoştinţelor predate. observaţii directe informaţiile primite. este regimul dc zi potrivit pentru fie mai )a materiile de maturitate şi în nu­ I F I O R I
-A
bogată eşti patria mea" propagandistul Paralel, am verificat mai multe teze, care elev în parte şi, în vizitele cc Ic dul profesorilor tendinţa recapitulării £ Seminle pentru culturi comerciale, parcuri şi gră W ' •
Dumitru Oprcan a citit material bele­ LICA MOGA mai multe caiete de teme şi cnicrc de fac. urmăresc respectarea lui. Inccpînd sau chiar a predării numai a capitole­ Ijdmi din diferite specii şi varietăţi.
tristic, ccca ce l-a ajutat mult în ex­ responsabilă cu învâţâmîntul notiţe pentru a ne convinge despre de­ dc pe acum, elevii ultimei clase au lor incluse în această programă; şcoala i IERBURI R
punere. politic în Comitetul U.T.M. prinderile dc exprimare scrisă ce şi le-au fost scutiţi de activităţile extraşcolarc, noastră este o şcoală de cultură gene­ \ Pentru spalii verzi, terenuri de sport etc. y -
Asemănător procedează şi propagan­ dc Ia Atelierele R.M.R. Simeria format elevii. Mai mult chiar: pentru întreaga lor energie fiind canalizată spic rală şi deci trebuie să dea elevilor cu­
Studiu. noştinţe largi.
fn că din trimestrul al doilea, şcoala ADRESAT! VA T U T U R O R UNITĂŢILOR
I a organizat consultaţii speciale în vc fn trimestrul al lll-lca vom obişnui A
rvlS ILÎE SAIPTAMIINIIII derca examenului dc maturitate cu vii elevii la limba romînă, limbi .străine şi AGROSEM DIN TARA CARE VA IJVREAZA DIN t
matematici tu tehnica lucrărilor de sin­
DEPOZITE SI MAGAZINE FEMINŢE ŞI IVIA-!
torii absolvenţi. In orele de consultaţii teză, prin teme scrise, pregătite în clasă % TERIAI SĂDII OR DIN SOIURI CU AUTENT1
sc reiau şi sc dezbat problemele cele ji lecţii — relerat, precum şi cu teh­
F O T O H A B E I 2 mCULPATTUIL * o 4 o mai principale din cursul celor patru nica examinării orale, prin interogarea CITATE ŞI VALOARE CULTURALA GARAN-1
am de studiu, consolidîiulu-se cunoştm pe baza de bilete. ^ A q r osem ^ t a t a .
ţele elevilor, înt'rcgindu-sc pregătirea In perioada de pregătire din iunie
lor cu cunoştinţe noi, impuse de pro vom executa cu elevii numai lecţii de
greşul rapid al ştiinţei şi 'clinicii La sinteză, numai probleme aplicative, le-
aceste consultaţii nu sc predau din nou gînd cunoştinţele lor teoretice dc prac­
lecţii dîn partea profesorilor ci se adîn- tica construirii socialismului, utilizîod
cesc cunoştinţele învăţate La diferite in acest scop diverse forme dc recapitu­
obiecte profesorii fac lecţii de sinteză, lare care sa rememoreze creator cu­ -fieSPOlMNEf
caic pregătesc candidaţii pentru exa­ noştinţele posedare de elevi Şi* în acca-
menele scrise Astfel, la limba romînă. 'tă perioadă — dar mai ales în zilele
matematică, fizică, chimic şi istoric, destinate exclusiv studiului individual Pct£cf>/fi/nJ/
printre altele, am prevăzut şi astfel de­ — vom lucra şi cu fiecare elev în parte
tente de sinteză: „Viaţa si lupta clasei Prof. LASCU TIT I IVIU
muncitoare din patria noastră oglindită directorul Şcolii medii „Horia, STICLEdBORCANE^
în literatura romînă", „Derivatele şi Cloşca şi Crişan" Alba lulia | [ muimUw.â'- z
m p ~ ir a c tâ /d /ti / / ‘in o z v iie /f .
Consfătuire

. . In ziua de 4 aprilie a.c. s-au desfăşu­ Referatul a fost prezentat dc tov. D E V A • HUNEDOARA•
rat la Sebeş, în sala casei raioiylc de cul­ loan Prcja, şeful secţiei de învăţamînt,
tură, luciifrilc consfătuirii comune a a sfatului popular raional P E T R O Ş A N I- C U C /R •
Film de aventuri cu aefiune antrenantă, „Folo Ha-• Filmul dc mai sus este o producţie a sindiouri/or ar- directorilor şi diriguiţilor de la şcolile
A mai fost prezentat planul de mă­
bei° — produclie a studiourilor „ Hunnia" din R.P. gcnlinienc, realizat in regio lut Rubcn Cavallolli, după dc cultură generală dc 8 ani şi medii suri pentru etapa închiderii anului şco­ A L B A -/U U A ♦ S IM E R IA .
piesa lui Juan Catlos Pulion.
Ungară — dezvăluie activitatea unui gtup de spioni din raion. lar.
In centrul acţiunii Ulmului slă povcs/cu unui băltin Cu această ocazie a fost prezentat re­ ituută/ndjte dc ccti/mcrdcat <ra Cc/</U/ucJuio/waT.
şi legăturile luj cu agenţiile de sinonaj imperialiste. pensionar, respectai şi iubit dc întreg cutiieiul jienhu feratul „Analiza activităţii instruetiv- Pe baza materialelor prezentate s-au
După o sene de aventuri pulpitante, întorsături neaş­ bunătatea şi cinstea sa, acuzat pe nedrept dc viol dc cducative pe cele două trimestre ale purta; discuţii fructuoase, vorbitorii îm-
păităşmdu-şi experienţa acumulată.
teptate de situaţii, urmăriri spectaculoase — In/r-im domiciliu şi furt. ■ anului şcolar 1963-1964". Reflectarea
cuvtnl toi ce poate oieri genul căruia ii aparfine Ul­ Datorită rigidităţii şi antiumanismului justiţiei bur­ I muncii diriguiţilor în procesul instruc- M, SEBEŞANU
gheze, lami/ia acestuia va depune multe eforturi pen­ I tiv-cducaţiv". corespondent î n t r e p r i n d e r e a o r ă ş e n e a s c a
mul — spion/j* cad fn cursă şt sint arestaţi. I
tru a solvă pe acest bătrin prea bun, ţtrea cumsecade
Filmul va rula la cincmalogralul „Pairiii“ din Deva Acest lilm va iuta la cinemalogtaiul „Pulna*' din DE INDUSTRIE LOCALA DEVA
între 20—22 aprilie a,c. Deva inlre 23—26 aprilie a c.
Din sălile tribunalelor uituce iu cuiioşlin(a între-
AN BCK A M E R 6 E LA Ş C O A L A R E N U L A L B
te şi bani. lată însă că într-una din zile prinderiloB* socialiste şi
S-a întîmplat Ioan Rateu a fost prins. In faţa Tribu­
pe strada Vinătonilui nalului popular al oraşului Deva, cetă­ persounelor p articu lare
ţeanul necinstit a fost nevoit sâ recu­
hui-uua din zile, Vasilc Duca dm noască faptele săvîrşite, pentru care a cu a n g a je a ză tot Iei ut de
Brad a ieşit la plimbare cu motocicle­ fost condamnat la 5 ani închisoare co-
ta. ajungînd Şi pe strada Vînătorului recţională şi 2 ani interdicţie corcc- lucrări de tapiţerie auto şi decorative
■p a W » Yrînd să-şi încerce calităţile în ale vi­ ţională. cia deservire prom ptă.
tezei, motocicljstul a accelerat aproape
la maximum. Spre „ghinionul" lui, în 1
faţa motocicletei a apărut o femeie mai Datorită negiijenţel
a în vîrsta. Vasilc Duca a „uitat" sâ cla­ Pc lingă Uzina metalurgică din Cu-
^ V * - xoneze şi a lovit-o pe cctăţcanca respec­ gir funcţiona un bufet dc unde munci­
WMgr tivă cu roata, provocîndu-i o luxaţic 22 APRILIE 79
torii îşi puteau procura uncie alimen­
Pentru a „ieşi" din încurcătură, ntoto- te necesare Gestionara a bufetului era
ciclistul, care a căzut şi el, s-a urcai Elena Simţea. Cine vizita acest bufet
pc motocicletă şi a părăsit locul acci­
I dentului fără a aştepta organele dc mi­ rămînea uneori surprins dc felul cum
îşi făcea datoria gestionara Elena Sim­
liţie. ţea Dc multe ori pleca lăsînd uşa des­
Judecind acest caz, Tribunalul popu­
lar al oraşului Brad l-a condamnat pc chisă la bufet fără a sc gîndi că cineva
Producţie a studiourilor cehoslovace, după un ro­ Producţie a studiourilor linhndeze, Ulmul „Renul Vasilc Duca la 3 luni închisoare corcc- ar putea sustrage mărfuri. Dc aseme­
man dc J. Pyskv, Ulmul pătrunde In lume-a interioară aib“, redă o veche legendă laponă. ţională şi 300 Ici amendă. Dc aseme­ nea, gestionara permitea unor persoa­
a unei leliţe de şapte ani. urmărind reacţiile ci In laţa Tinăra şi frumoasa Pirita. prousj)ăl căsătorită cu nea, a plătit femeii suma dc 1.000 Ici
dilerilelor evenimente ale vieţii cotidiene Aslak, un păzitor de reni, urmărind să obţină de h despăgubiri. ne străine să între în bufet şi nu întoc­
Copil inteligent, sensibil şi vădind o oarecare ma/u- un vrăjilor un elixir al dragostei, capătă puteri supra­ mea forme pentru mărfurile degradate.
rilaţe pentru vîrsta ei, AnicUa participă din sullel la naturale Eq se transformă adesea intr-un ren alb cc Prin metode necinstite La un control s-a constatat că din ges­
tot ce se jyetrece in jurul său: părăsirea salului nulul uduce moartea luluror bărbaţilor care o admiră. Cel tiune lipsesc mărfuri în valoare dc 3 538
Şi '*'-'Lrca in noua locuinţă din Praga, naşlercu frăţio­ ce o va tăjyune va li chiar Asia/», care in lim/jul unei Ioan Rateu, domiciliat în Gurabarza,
rului. imcjyerca şcolii ele. vlnulori vu străpunge inima renului alb cu o lance sc obişnuise sa procmc bani prin me­ lei. Pentru neglijenţa dc care a dat do­
Filmul va rulu ia cincmalogralul „A ria" din Deva, -4ces/ lilm vo rula la cincmalogralul „Arta" dm tode necinstite. El umbla prin oraşele vada, Tribunalul popuhr al raionului C O N C U R S SPEC IA L
Inlre 20- -22 aprilie a c. Deva, inlre 23—26 aprilie a.c. Şi satele regiunii Hunedoara, intra în Orăştie a cniH” . ''-ii o !a două luni în­
anumite casc de unde susttKca obiec­ chisoare. PR O m EXPRES