Page 68 - 1964-04

Rccponalâ
H u n ? d o a ra -D e va \

Cotidiene
PROLETARI D1S TOATE TARILE, U NfTbVÂ)
llill ■■IIIBII ■ 11 IBI IIII ■ m m tE M im
Cerc de artă plastieă

Pe lîngâ Casa raională de cultură din
Orăşele a fost organizat un cerc de artă
plastică. Un număr dc 26 artişti ama­
tori din cadrul întreprinderilor partici­
pă la activitatea acestui cerc. Munca de
creaţie este îndrumată dc tovarăşa Ana
Olani.
Printre membrii cercului cei mai ac­
tivi se numără tovarăşii Nicolae Boicu,
Nicolae Ghernun, Ion Popcscu, Kcmplcr
Felix şi alţii.
a n a ia c o b
corespondentă
Spectacole
Echipa de teatru, grupul de balet, for­
maţia dc muzică uşoară şi soliştii vocali
de la Casa raională dc culturi din Brad
au prezentat pe scenele căminelor cul­
de primăvară LA SEUIAHAI - HAI muncii care au vizionat spectacolele amin
turale din Zdrapţi şi Vaţa dc Jos două
In campania
spectacole deosebit de reuşite. Oamenii
tite au aplaudat cu căldură strădaniile
artiştilor amatori.
In perioada cc urmează, formaţiile
Casei raionale de cultură vor prezenta
Situaţia însam înţărilor la data de 20 IV 1964 In fiecare gospodărie colectivă săptămînal spectacole cu caracter me­
todic pe scenele căminelor culturale din
raion.
Folosind mai judicios timpul priel nic şi utilajele, gospodăriile colective din o întrecere vie, mobilizatoare MARIN STAN
regiunea noastră au intensificat ritmul însămînţăi ilor, pînă acum fiind însă- directorul Casei raionale dc cultură
mîntatc peste 21.0CC ha. n aceste zile, principala sarcină a prilejul dezbaterii, mulţi dintre comu­ Brad
/ Una dîn preocupările ce stau în aten­
Situaţi,-. însămînţăi ilor în gospodăriile colective, pe raioane, în scara zilei Comitetului raional de partid Alba, niştii din această gospodărie colectivă
de 20 aprilie se prezenta aţa cum reiese din harta de mai jos. a întregului aparat şi a activului de par­ au făcut propuneri pentru îmbunătăţi­ La „şcoala
tid este să ajute şi să îndrume organi­ rea planului de măsuri şi şi-au luat an­
zaţiile dc partid dc )a sate pentru a des­ gajamentul de a munci mai bine pen­
făşura o asemenea muncă politică şi or­ tru a se putea obţine în acest an o re­ ţia comisiilor de femei este educarea
mamelor. La ,,şcoala numci" iniţiată dc
ganizatorică caic sa asigure traducerea coltă mai bogată. Tov. loan Tamaş, Ştefan comisia de femei din gospodăria colec­
în viaţă a planului elaborat în campa­ Debreţeni, Augustin Metlrea şi alţi co­ tivă din Şard, raionul Alba, sînt în­
nia dc primăvara, realizarea în cele mai munişti au făcut propuneri pentru o mai scrise şi participă cu regularitate multe
bune condiţiuni a tuturor lucrărilor judicioasă repartizare a membrilor şi femei. In cadrul expunerilor ce au loc,
agricole, in acest scop sînt plecaţi pe candidaţilor de partid pe brigăzi şi cchi- ele îşi însuşesc noţiuni elementare dc
teren aproape toţi ------------------------- ------------------------- pe, a atelajelor pe igienă, de păstrare a sănătăţii şt îngri­
activiştii comitetului Din experienţa fiecare brigadă, pen­ jire a copiilor. Rezultatele deosebite obţinute de brigada lui loan Ghioancă de la E. M.
raional dc partid. tru îmbunătăţirea In afară dc cele 13 lecţii predate pînă upem, brigadă fruntaşă in întrecere, sînt rod al strădaniilor depuse dc fiecare
Fără a substitui răs­ organizaţiilor d e partid muncii la grădina acum. femeile nu participat şi la dife­ sclumli. Printre cie se numără şi schimbul condus dc loan Tărbălcscu pe care
punderea conduceri­ în organizarea de legume şi zarza­ rite aplicaţii practice efectuate la dis­ aparatul |-a surprins înainte de intrarea în mină.
lor gospodăriilor a- vaturi ctc. pensarul medical din comuna. Foto : V. ONOIU
gricolc dc stat, a ;i desfăşurarea campaniei Comunistul Augus­
consiliilor de condu­ de însăm înjări tin Medrea din bri­
cere' din gospodării­ gada nr. 1 de cîmp,
le agricole colcc- ------------------------- pe baza consultării R'wf'^6T ş
tivc, ci ajută prin sfaturi tovărăşeşti colectiviştilor, z chemat la întrecere ce­ 'O m iii ' BPIh 11 J 1 t
Sngfc,. h gLI J §
aceste unităţi să rezolve sarcinile cc le lelalte brigăzi, propunîndu-şi ca obiectiv
stau în faţă. depăşirea producţiei planificate cu 150
ospodăna colectivă din Galda se si­ kg. grîu, ICO kg. porumb şi 500 kg. sfe­ M W W lJLl
G tuează pînă în prezent în campa­ clă dc zahăr la hectar. In acest scop, co­
nia muncilor agricole de primăvară lectiviştii din brigada nr. 1 şi-au luat
printre unităţile fruntaşe din raion. In angajamentul de a executa în cele mai
afară tic porumb, celelalte culturi sînt bune condiţiuni toate lucrările. G H E L A K : rinţei de partid, ei au fixat ca obiectiv partid, maiştrii s-au ocupat mai îndea­
însămînţatc. Preşedintele gospodăriei, Odată pornită întrecerea — în ca­ principal al întrecerii calitatea minereu­ proape de îndrumarea echipelor răma­
se în urmă, ajutîndu-lc să-şi organizeze
lui extras. In vederea reducerii steri­
Vasdc Tcbcrcan, ne-a spus că şi calita­ drul căreia rolul insuflcţitor l-au lului din minereu, conducerea exploa­ mai bine lucrul. Ca urmare, au fost în­
tea lucrărilor executate este mult mai avut comuniştii — aceasta a creat un tăm a luat, la recomandarea comite­ lăturaţi timpii neproductivi prin repar­
bună dccît în anii trecuţi. deosebit entuziasm în rîndul colectiviş­ tului de partid, unele măsuri tehnice. tizarea de sarcini precise fiecărui mi­
Cum s-a reuşit ca în aceste zile colec­ tilor. Pentru a se obţine locul dc frun­ Astfel, pentru prevenirea diluării mine­ ner, s-a îmbunătăţit aprovizionarea cu
tiviştii de aici să fie pe loc dc frunte in taş, echipele, brigăzile au pornit din pri­ noastră voluntară reului mărunt cu sterilul mărunt, mi­ materiale şi vagonctc goale.
campania dc însămînţăi i? Am aflat răs­ ma zi bună dc lucru clin această primă­ nerit care aplică metoda de exploata­ Semnificativ este faptul că datorită
punsul la o asemenea întrebare discutînd vară la muncă. De dimineaţa pînă tîr- re prin fîşii au fost îndrumaţi îndea­ străduinţelor depuse, majoritatea echi­
cu membrii comitetului dc partid, cu ziu în noapte, colectiviştii împreună cu Bilanţ la sfirşit proape dc cadrele tehnice să plaseze cîc pelor rămase sub plan au încheiat pri­
cîţiva colectivişti din Galda mecanizatorii se găseau lucrînd pe în­ mai corccc găurile în frontul dc lucru.
tinsele tarlale ale gospodăriei. mul trimestru cu sarcinile dc plan de­
— In gospodăria noastră, a arătat tov. de trimestru Pe baza unor analize temeinice au fost păşite. Printre echipele care în februarie
Victor Vlad, secretar al comitetului dc — La noi, spunea inginera gospodă­ stabilire cantităţile optime de exploziv şi martie au obţinut rezultate frumoase
partid, succesul se datoreşte bunei or­ riei Maria Suhov, în cadrul întrecerii ce In primele trei luni ale anului, co­ pentru fiecare loc dc muncă în parte. în muncă se numără şi aceea condusă
ganizări a activităţii comuniştilor, a se desfăşoară, se dă o marc bătălie pen­ lectivul de muncă al E M. Gheiar, în­ Astfel, s-a a/uns ca la puşcarc minereul dc Vesa Avram. Ca urmare a folosirii
tuturor colectiviştilor caic s-au antre­ tru folosirea din plin a timpului dc lu­ drumat îndeaproape de organizaţiile de să nu mai fie fărîmiţat, ceea cc a con­ judicioase a timpului dc lucru, pro-
jiu terminat semănatul porumbului nat într-o întrecere vie, mobilizatoare cru. partid, şi-a concentrat eforturile spre clus la o exploatare selectivă superioară ductiv'tarca muncii a crescut lună de
pentru îndeplinirea sarcinilor cc le au In această privinţă ni s-au relatat şi îndeplinirea exemplară a tuturor sar­ a porţiunilor de zăcămînt cu incluziuni lună. Dacă în luna ianuarie s-a realizat
Organizînd munca în mod exemplar, La efectuarea lucrărilor amintite au în campania dc primăvară. cîtcva fapte. cinilor dc plan. Aplicînd pe scara lar­ de roci sterile Pentru fronturile dc lu­ 2.7 tone pe post, în februarie producti­
în seara zilei de 20 aprilie colectivi>vii muncit cu mult entuziasm toti colecti­ înainte cu aproape o lună dc a înce­ —- Eram — spunea inginera Suhov — gă metodele de munca dc marc pro­ cru unde se aplică metoda de exploa­ vitatea a crescut la 3,4 tone pe post,
din Gîrbova, raionul Sebeş, au terminat viştii, precum şi mecanizatorii perma- pe lucrările agricole, la recomandările şi în cîmp cu colectiviştii să însămînţăm ductivitate cum sînt exploatarea în su- tare dc marc productivitate, s-a luat pentru ca îtv luna martie să se obţină
semănatul porumbului pentru boabe şi ncncTzaţi cadrul gospoaănei. colcc- sfecla de zahăr. Nc-^ mai trebuit să- betaje şi cu mmaga/inarca minereului, măsura ca încălcarea vagonr.clor U gu­ o productivitate medie dc 4 tone pe
silo/, pe cele 327 ha. planificate. eu ajutorul comîvctolui raional dc mînţă. A plecat să o aducă cu căruţa minerii din Gheiar au sporit producti­ rile dc evacuare să se facă în 5—< re­ post. Aceasta a dus la depăşirea consi­
O dată cu aceasta s-a aplicat prima partid, a fost întocmit un plan de mă­ colectivistul Dumitru Ţugudean. LI însă vitatea muncii cu 4.44 la sută, ren li - prize. fiecare repriză fiind precedată dc derabilă a planului la minereul extras.
o selecţionare atentă a sterilului vi­
pravilă la sfecla de zahăr şi pentru fu­ IOAN BONLA suri. Planul a fost apoi dezbătut cu în­ a zăbovit, itccÎ ih I pe acasă, în timp ce zînd pe această calc la minereul extras zibil. IOAN GOSTIAN
raj. iar la floarea soarelui se execută corespondent tregul activ dc partid. In şedinţa, cu noi îl aşteptam în cîmp. La întoarcere un plus dc 3.997 tone faţă dc plan. Cele corespondent
praşitul pe ultimele hectare. toţi colectiviştii l-au criticat aspru. mai frumoase rezultate în sporirea pro­ Măsurile luate au fost întregite dc
Dc atunci tov. Dumitru Ţugudean lu­ ducţiei dc minereu au fost înregistrate un control exigent al calităţii exercitat La concret
de cadrele tehnice şi inginereşti. In fe­
dc colectivul dc muncă din orizon­
crează cu mai multă răspundere.
P r e l u d i u l u f io r r e c o l t e bogate Preocupe re pentru a munci mai bine, tul IV. lul acesta, colectivul dc mineri de !a M M n U O M M in u
mai cu spor există în toate sectoarele. Aplicînd metode avansate dc muncă, Gheiar a redus diluţia minereului sub Beneze Francisc din Cugîr, dc
In acest an, gospodăria din Galda va minerii din acest sector, prioţrc circ cei admis, reuşind să dea furnalelor în pri­ pe strada V. I. Lenin nr. 3, lasă
mul trimestru al arului, peste preve­
trebui să cultive 45 ha. cu tutun. Pen­ din echipele conduse dc Constantin Tu-
mănatul porumbului. Sdinînfo ou Scurt bilanţ derile planului, 2.0-41 tone fier în mi­ animalele şi găinile pe zonele
Colectiviştii din Clinic P-r°- tru aceasta s-au amenajat 1.800 m.p. dd chendrca. Nicolae Dristaru, Aron Kă- nereu. verzi, in timp ce alţi cetăţeni
pus să invămfn/oze anul utesla 2/0 destula. Alela/de gospodar ici asi- răsadniţe. Răsadniţele trebuiau udate. dos, Mihai Ungurcr.nu şi alţii, au ex­ depun eforturi pentru înfrumu­
(juta transportul ci pe luda S? sea­
ha tu porumb. Peni tu iu aceasta La sediul (fospudărici se tăcea Se cerea un marc volum de muncă pen­ tras peste prevederile planului 1.954 Cele nini frumoase rezultate au fost seţarea oraşului lor.
lucrate sa decurgă cil mai bine el mănă numai poiumb dublu hibrid un bilanţ al muncilor executate în tru căratul apei cu găleţile de la o dis­ tone dc minereu. înregistrate dc echipele dc nimeri con­
an arat meu (lin toamna toata su- 103 din generaţia l-a aceasta primăvara de colectiviştii tanţa dc 150 ni. )n urma propunerii fă­ Demne dc remarcat sînt şi rezulta­ duse de Simion Pali, Dumitru Ungu-
Tractoriştii şi colectiviştii catc-i din Ciinic. II rcpioduccm pe scurt:
pralala. au procurai din timp StF cute de către comunistul Ştefan Debre- tele obţinute dc minerii din cariera de rcanu, loan Nîcoară, Traian Gostian
mintă, un îngrăşat ferenu/... 5/ >al<i a pitu sini in întrecere. Pină spic — s-au insătnintal. 20 ha cu sle- ţcnî, s-a săpat un canal de conducere a dolomită Tulea. îndrumat îndeaproape şi a’ţti, caic au extras numai minereu
că timpul scmunulului a sosit. Zilele seară ei vor sa termine şi tarlaua Clă de z(ihăi. 10 h:i cu ilourcu-soa- apei din Valea Găizii, direct la răsad­ de organizaţia de partid, colectivul de de buna calitate.
frumoase din ultimul timp au ia­ „Calea oraşului", rclui, 5 ha cu siec/a nuajera. 0 ha niţe, ceea cc face ca să se economisească muncă dc aici şi-a îndeplinit ritmic pla­ Ing. ERF.MIA CATARCIU
cu borccag, 5 ha cu mazăre. 3 ho
cul ca temperatura in sol sa crească — Şi o vor termina — ne asigură cu ovăz. 103 ha cu lucerna şi Ir Hol circa 200 zilc-muncă. nul în tot cursul trimestrului. Organi- corespondent
tu peste ti i/iodc. preşedintele r/ospodăiiei colective. in cultură ascunsă ; unea rodnică se desfăşoară şl zîndu-şi temeinic munca şi luerînd cu / I
— Putem începe tovarăşe int/incr? Dc cind am început să semănăm pn- M în gospodăria colectivă dîn Galtiu. .,foc continuu", minerii din cariera Tu­ w
nimbul, tmclnrişlii sini pe lado de — s-nu cu ratat păşunea pe 370
— Da, putem începe. Eu zic să.. dimineaţa, din zori şi nu laşa lucrul ha şi tinetele pe 63 ha ,- Şi aici organizatorii şi conducătorii în­ lea au extras ş! livrat peste plan 6.043 Timpul de lucru ' W c
Pic şedinţe le tiospndarici, inginerul rtccit scutii cind soarele şi-u ascuns “ S-au plantat 40 ha de cartoli. trecerii pentru terminarea în cele mai tone dolomită.
agronom, secretatul comitetului de dc mult la(a... in 3 zde. numai de căite temei; bune condiţiuni a campaniei dc primă­ folosit din plin J y J i a d U B F*
partid, briqadiCiii au linul o scurtă — s-nu iertat şi ştcdiii 23 ha vie. vară sînt comuniştii. Chemarea la în­ MARIA ALTO
şedinţă operaticu. Ei au stabilit cînd Alături, pe altă tarla, tractoriştii iar ahe 20 Im au losi săpate... trecere a fost lansat? dc brigada I. Co­ corespondentă La începutul lunii februarie şeful dc
să înceapă semănatul potumbului, Guju loan şi Mai Martin discuicsc. După cum se vede, este un bilanţ mitetul dc partid din gospodărie a apre­ echipă Vesa Avram a fost criticat în
cile tractoare trebuie sa lie tolosilc Mici ci nu rumin in urmă Pcei/ulcsc boqat, rod ui hărniciei colectivişti­ ciat ca bună iniţiativa luată şi a desfă­ adunarea grupei sindicale din sectorul
ta semănat, cile la discuit, an sla- pămintul să-şi primească săminta de lor. şurat o numea perseverentă dc popu­ Obiectivul principal — Valea Caselor pentru ncrealîzarca sar­
biiil decalajul dintre discuit şi sc- porumb... — Miercuri, sau cel Iir2iu joi — larizare şi de susţinere a acestei între­ cinilor de plan. Raspunzînd criticii,
manul, au numit colectivism care E luni scara De la statul popu­ ne spune preşedintele riuspodănci ceri. La chemarea brigăzii I au răspuns calitatea Vesa Avram a arătat că echipa sa n-a
sa aiulc pe tractorişti lar 5c transmite Iu raion situaţia colective — terminăm şi porumbul. colectiviştii din celelalte brigăzi. La ter­ lolosit raţional timpul dc lucru, fapt
Aşadar, două tractoare vor mer- operativă : Apoi vom începe lucrurile de ini re­ minarea însămînţărilor din prima epocă In lupta lor pentru sporirea produc­ pentru care nu şi-a realizat planul de
qe la discuii iar t'ci la semănat. — Colectiviştii rhn Cilnic au //)- tine ic .. Avem o primăvară frumoa­ cei mai buni s-au dovedit a fi. după ţiei dc minereu, minerii din Gheiar, an­ producţie. Pe lîngă discuţiile purtate
Vom începe cu tarlaua „Albele** si săminiat pină azi 160 Jta cu po­ să, preludiu al unor recolte bogate I cum spuneau vov. Viorcl Sclăjan, sccrcta- trenaţi în întrecerea socialistă, au de­ in grupele sindicale, organizaţiile de
vom continua cu „ Capul Dealului'*, rumb.... GH. PAVEL pus eforturi susţinute pentru a trimite partid au luat unele măsuri privind Îm­ I n tr e c e t ă ţ e n i
„Valea Cinepii" şl celelalte. Trei GH. CALINESCU „la ziuă" numai minereu cu procentul bunătăţirea asistenţei tehnice pentru ca — Cind nm terminat c luăm dc la
de steril sub admis.
colectivişti vor li minuHorii seină- timpul de lucru să fie mai bine folosit. capăt *
fCo/i/j/iuare In pag, 3-a) Traducînd în viaţă hotărîrilc confe­
năloiiloi 2-S.PC.-2. Viteza zilnică: Urmînd recomandările organizaţiilor de — Cu. „<lospodati" ca Beneze...
40 ha...
Pe tarlaua
„Calea or zln lumea maiel
Semănatul porumbului a început a
doua zi după şedinţa operativă, pe Era prin anul 1961. Pe vremea a- maşini erou executate mii de culiule vul seefiei mase plastice caută noi
tarlaua „Albele", care iusesc discui­ cce-'j, cind in lurmacii medicamentele din masă plastică necesare Iar mucii- Susan, secretarul organizaţiei de bază
ta ai doua zile înainte Dc alunei erau servite in punqulilc, conducerea lor şi unităţilor alimentare. metode de îmbunătăţire a calităţii h.M.R, tehnologul loan Marian, mais-
nu mai fost insăminfatc tarlalele Tabridi chimice din OraŞlie studia Vi'/.itind cele două ateliere, pe ambalajelor. Pentru aceasta, cu pu{m hul de atelier Dionisie Puian şi inq.
timp in urmă, biroul organizat iei de
„ Capul Dealului", „Valea Cinepii", posibilitulca executării ambalajelor muncitorii care minu iese maşinile, buză P.M.R. a organizat o adunate in Constantin Mlrca, şclul sectorului
„Ţchntr si s-a inccpul insămintalul din mase plastice. romii cu o impresie dintre cele mai care s-n pus in discuţie problema im- metalurgic şi mase plastice, analizind
pe larluua „Calea oraşului"... In ucel an au iosl aduse 4 maşini, bune. Operatorii Anlon Nur/y, Gri• bunălrilirii călduţii produselor. S-a ho- Căli la leu ambalajelor
In fotografia din mijloc
lost
E dupu-atniuzu. Timpul Ioane bun începutul a Iosl mai qreu. Muncitorii f(ore Negrea, Ion Golcscu şi alfii au lărit alunei să se deschidă un nou surprins un aspect dintr-un a Qtclier
pcnttu însuminlal. Tractoriştii Lu- nu mai lucraseră lu maşini de injec­ acumulat bogate cunoştinţe rcalizind curs de r i d i c a a caliiicării pentru unde se execută ambalaje din mase
ţie, se înregistrau mutic rebuturi. nunKl produse de calitate. Datorită
pnlcf Constantin, Wolt Armin şi opetalo.'i. ajutorareu opcr-utorilat tineri plastice.
Prin atelier veneau des maiştrii şi hărniciei cu care s a muncii, planul din pcilca celor cu met multă experien­
Popa Dumitru ajutau de colectiviştii şclul sectorului, care studiau mersul producţiei globule a sec/iei mase ţă ctc. Aplicarea in practică a unor Cel rlc-al treilea aspect (lotogralia
Auqushn Niculuj. Kratnpullz Gheor- maşinilor. Datorită ridicării nivelului plastice a fost rdeplm it in primul măsuri stabilite se concretizează in din dreapl-j) redă un moment din
salq de sortare şi control a ambala­
ghe şi Ropclt loan dau zor cu se­ de culiltcarc al muncitorilor i,u în­ trimestru al aiului in proporţie de excculatca unor ambalaje inimoase, telor. A id lucrează numai femei.
ceput să lie produse ambaiuic din 107 la sula, iar colitalca produselor trainice, de călii :î-:.
Text :V, ALBU
ce- in ce mai bune. La cele patru s-a îmbunătăţii mult. Totuşi colecti­ In lotograti/j di:, sllnr/a tov, loan Foto : V. ONOIU
De ce numai pe 2 ha?
In planul tic producţie al G.A.C Peş-
tişu| Mic. oraşul regional Hunedoara,
sîm- prevăzute a fi îiuămînţatc cu po­
rumb boabe 182 ha. Pregătirea terenu­
lui a fost făcută pînă in prezent pe 80
ha Condiţiile prielnice pentru lucru au ;54 f i- f -
făcut posibilă începerea semănatului la
porumb. Deşi colectiviştii din Pcştişul
Mic au început înrămînţatul porumbu­
lui în urmă cu cîtcva zile, pînă ieri,
după cum ne informează rov. Matei
Canu, secretarul comitetului executiv
al sfatului popular comunal, au fost în-
simînţatc doar 2 ha. ! Aceasta, datori­
ta faptului că viteza zilnică tic lucru nu
c respectată nici pe departe. Cu toate
că gospodăria colectivă dispune dc 3 se­
mănători 2 SPC-2, ele nu au fost folosi­
te dc loc.