Page 72 - 1964-04

a
* i E ifclicifw Cent»* *
I ■ftţjQ'On.i'i-
PROLETARI D1S TOATE TĂRtlE, U W TM M /
Adunarea solemnă din Capitală consacrată
aniversării naşterii Sui V. L Lenin

Alor/i după-amiază, In suta Teatrului CCS. din Ca­ bacului", Dumitru Stan, strungar, truntaş la Uzinele
pitală o avut toc adunarea solemnă orgunizulă dc Comi­ vila ftoşic".
tetul orăşenesc Bucureşti al P.M.R. cu prilejul celei de-u La adunare au participat membri ai C.C. al P.M.R., al
9-l-a univetsăti a naşterii lui Vladimir Hici Lemn. Consiliului de Stal şi ai guvernului, conducători ai unor
Scena era dominată dc chipul lui Lemn, aliat pc lal- organizaţii obşteşti şi instituţii centrale, activişti dc
durile unui steag purpuriu, şi de chemarea „Trăiască partid, vechi militanţi oi mişcării muncitoreşti dm tura
murxism-/eninismu/“. noastră, reptezcntanU ai oamenilor muncii dm Între­
In prezidiul adunării au luat loc tovarăşii Emil Bod- prinderile şi instituţiile bucureşlcnc. oameni dc ştiinţă
năruş, Alexandru Drăghici, Florian Dănălache, prim-se- şi cultură, generali şi oli(eri superiori.
crelar a! Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R., Elena Erau prezenţi şchi unor misiuni diplomatice acreditati
Lascu, vicepreşedinte al C.C.S., ucad Ide Murgulescu, in R P. Romină şi alţi membri ai corpului diplomatic.
preşedintele Academici RP. Romi ne. Virgil Troliu, prim- Adunarea a losl deschisă dc lovurăşul Florian Dănă-
sccietai al C.C. al U.T.M., membri ai C.C al P M.R., I eo- lache.
dor Marinescu, redactor şei al ziarului „Scinleia , mem­ Despre cea de-a 9-l-a aniversare a naşterii lui Vladi­
bru supleant al C.C. al P.M.R., /. K. Jcgalin, ambasa­ mir llici Lenin a vorbit tov. Teodor Marinescu.
dorul Uniunii Sovietice in R.P. Rominu, acad. lorgu Ior­
dan, vicepreşedinte al Consiliului General AR.L.U.S., Expunerea a lost subliniată cu vii şi iîndelungi aplauze.
Ion Irimescu, vicepreşedinte al Uniunii artiştilor plastici, In încheierea adunării a avut loc un concert festiv.
In campania Ana Maria Radu, lilatoare trunla.şă la „ Industria Bum- (Agerpresj

de primăvară

Im in tim plata re a Z ile i de I M ai
La ordinea zilei
Situaţia însămînţărilor ia 21 IV 1964
G răbirea Tnsămîntări De ]a Hunedoara plcacâ zilnic spre pede şî cu atenţie. Şi nu mică Ic-a fost trecerea socialistă pc anul 1963 şi evi­
Ritmul dc executare a lucrărilor dc însâmînţarc sc intensifică dc la o diferite fabrici .şi uzine mii dc tone de mirarea furnaliştilor cînd, cu 11 ore mai denţiată în fiecare din cele 3 lunî care
y.i la. alta. Pîna în scara zilei dc 21 aprilie, în gospodăriile colective din re­ metal. Agregatele marelui combinat si­ devreme decît sc prevăzuse, li s-a spus s-au scurs dm anul acesta. Cu ocazia
giunea noastră s-au semănat 24.398 hectare, ceea ce reprezintă 44,2 la suta porumbului derurgic pulsează necontenit, zi şi noap­ că furnalul poate produce în plin... reparaţiei capitale a cuptorului Martin
din sarcina dc plan pc campania dc primăvară. te, pe arterele dc transporc minereu nr. 1 dc la O.S.M. 2 a obţinut cele nui
bune rezultate. Caic este cheia succese­
aglomerat, cocs, fontă, oţel şi laminate.
Pe raioane, situaţia însămînţărilor în gospodăriile colective sc prezintă In majoritatea unităţilor dc pc cu­ nedoara şi Deva mai sînc încă gos­ Drum spre noi succese
după cum reiese dm harta dc mai jos: ___________________ prinsul regiunii, lucrările agricole din podării colective care nici măcar n-au ŞI, cu fiecare zi, cu fiecare saptămînă, lor sale? Pc scurt s-ar putea spune: buna
colectivele dc muncă ale secţiilor pro­
campania dc primăvară sc desfăşoară început semănatul porumbului. La gos­ O oprire pentru reparaţie curentă a organizare a muncii şi clanul oamenilor.
în ritm intens. Semănatul culturilor din podăria colectivă din Pcştişul Mic, cu ductive înregistrează noi şi noi succe­ fost programată în ziua de 8 aprilie Practic, iată cum procedează: în ficcirc
prima epocă s-a terminat şi s-a trecut cele 3 semănători 2 S.P C -2 existente se în lupta pentru depăşirea sarcinilor şi la laminorul dc 650 mm. Aici lucră­ zi cînd vine la lucru şeful echipei ia le­
cu forţe sporite la semănatul porum­ în unitate nu s-au semănat pînă la 20 dc plan şi a angajamentelor luate în în­ rile erau cu atît mai dificile, cu cît o gătura cu maistrul şi sc interesează dc
bului. Acolo unde munca s-a organizat aprilie dccîc 2 ha. Paţă dc această si­ trecerea socialistă. mică neatenţie putea duce în final la sarcinile cc-i revin. Apoî, îşi strîngs
bine, unde forţele de muncă şi timpul tuaţie sc impune a se lua o scrie dc mă­ Dar, pentru ca bateriile dc cocs, fur­ creşterea rebutului sau micşorarea vite­ echipa şi ţine cu ea o scurtă consfă­
prielnic dc lucru s-au folosit în mod suri organizatorice printre cmc folo­ nalele, cuptoarele Martin, laminoarelc şi zei dc laminare. Dc aceea, accentul sc tuire. Lc vorbeşte oamenilor despre Im­
judicios şi rezultaeele sînt bune. Astfel, sirea judicioasă a tuturor maşinilor de toate mecanismele şi instalaţiile marilor punea îndeosebi pc calitate.
în gospodăriile colective din raionul semănat în care scop trebuie să se mi­ agregate să produci continuu au nevoie Şefii dc echipă Tanasc Gudinudic, portanţa lucrărilor şi împreună stabi­
Sebeş, pînă în seara zilei dc 21 apri­ liteze pentru respectarea vitezei zilnice dc o întreţinere minuţioasă, dc repara­ Vaier Popcncciu, Ghcorghc Russ, Teo­ lesc cc trebuie făcue. Fiecăruia îi re­
lie s-au semănat cu porumb 6433 ha planificate. Este necesar apoi ca trac­ ţii curente şi capitale de o calitate cît partizează sarcini după priceperea şi ca­
din cele 11.960 ha planificate, respec­ toarele să fie folosite ziua la semănat, mai bună, executate în timp cît mal dor Popa, Nicolac Deliu şi ceilalţi, erau pacitatea sa dc muncă. Şi, în cel mai
tiv 53,7 la sută din sarcina stabilită. De iar noaptea la lucrări dc arat. Sarcini scurt. Aceste cerinţe cad în grija colec­ mereu în mişcare. Sc opreau la fiecare scurt timp, trec toţi la posturi. Năstase
menţionat că la această dată gospodă­ dc mare răspundere revin organizaţii­ tivului secţiei reparaţii siderurgice. Des­ om, urmărind fiecare operaţie. Sfaturi­
ria colectivă din Gîrbova a terminat lor de partid dm gospodăriile colective pre felul în caic le respectă, contribu­ le lor, buna organizare a lucrului şi hăr­ Sava nu stă o clipă. Trece pc la fieca­
semănatul porumbului pc cele 327 ha. care trebuie să mobilizeze în aceasta ţia sa la sporirea producţiei dc metal nicia oamenilor au dat cele nui bune re muncitor, dînd sfaturi şi îndrumări.
planificate, iar în multe unităţi din perioadă toate forţele la executarea Atunci cmd o problemă î sc parc mai
raion această lucrare se apropie dc sfîr- acestor lucrări. Specialiştii din unităţile în vederea îniîmpinăni zilei dc 1 Mai roade. Laminorul a pornit mai devreme dificilă, nu sc sficşte să ceară părerea
şit. Şi în gospodăriile colective dm ra­ agricole au datoria dc a verifica în per­ cu realizări cît mai frumoase ne vor­ cu cîteva orc şi a funcţionat ireproşa­
ionul Alba s-au semănat pînă la 21 manenţă felul în care sc realizează se­ besc cu prisosinţă cele cîteva aspecte din bil. Drumul laminatorilor spre noi suc­ maistrului sau altor muncitori cu expe­
aprilie peste 2204 ha cu porumb. mănatul porumbului. Atenţia principala cese a fost deschis. rienţă.
trebuie orientată spre executarea unor activitatea oamenilor dc aici descrise în
Deşi timpul este prielnic, totuşi lu­ lucrări dc calitate. In accsc scop se­ cele cc urmează. După corespondenţele tovarăşilor:
crările dc semănat sc desfăşoară în ritm mănatul trebuie să sc facă în rînduri Echipa fruntaşă NICŞA PETRU, N1COLAE BUR­
ncsatisfăcător mai ales în unităţile agri­ cît mai drepre, i.vr adîncimca dc încor­
cole din raionul Brad unde s-au semă­ porare a boabelor să fie realizată po­ Cu 11 ore mai devreme Echipa condusă dc tînărul Năstase TICA şi EMIL PALUCEANU dc
nat abia 65 ha din cele 1.350 cîte sînt trivit recomandărilor Consiliului agri­ Sava a cucerit titlul de fruntaşă în în­ la C. S, Hunedoara.
planificate. Rezultate nccorcspunzătoi- col regional, cu privire la cultura po­ Intr-una din zilele acestui an furna­
re s-au obţinut şi în gospodăriile co­ rumbului. lul nr. 5 a fost oprit pentru o reparaţie
lective din raionul Haţeg unde s-au Pentru obţinerea unor recolte sporite curentă. Timpul planificat pentru efec­
semănat doar 776 ha, oraşul regional de porumb, trebuie mobilizate toate tuarea lucrării era dc 24 ore. Totul era
Hunedoara 146 ha, oraşul regional Deva forţele din unităţile agricole în vede­ înainte de termen
287 Iu. Cauza rămînerii în urmă constă rea terminării grabnice a însămînţărilor. pregătit din timp. Sc făcuse aprovizio­
în faptul că în multe unităţi nu s-a narea cu piese şi un program de desfă­ Antrenaţi în întrecerea socialistă, marcat, că în acest timp rebutul a fose
trecut cu toate forţele la semănat, unele Muncă rodnică şurare a operaţiunilor. Urma să-şi spu­ muncitorii dîn secţia turnătorie I, sor­ redus sub admis.
semănători 2 S-P-C.-2 nefiind încă fo­ nă cuvîntul priceperea şi hărnicia oa­ timentul piese mecanice a Uzinei ,,Vic­
losite la întreaga lor capacitate sau In urmă cu cîteva zile în ziarul nos­ menilor. Şefii de echipă printre caic Va- toria" Calau şi-au realizat, în ziua dc La obţinerea acestor însemnate rea­
Hi iar deloc. Viteza zilnică la semănat tru a fost evidenţiat faptul că la gospo­ silc Peiruţiu, Petru Cara şî Rcmus Lupu 21 aprilie, planul lunar dc producţie. lizări şi-au adus o preţioasă contribu­
în gospodăriile agricole colective din dăria agricoli colectivă din Pricaz lu­ au chibzuit bine cc au dc făcut. Au re­ In a fa ia sarcinilor de plan ci au mai ţii comuniştii Adolf Stcmpol, losif
regiune otc stabilită Ia 4.240 Iu. Ea partizat fiecărui echipier sarcini precise. produs şi alte 15 tone piese mecanice,
crările din campania dc primăvară se Materialele şi piesele fiind aduse din Stronschi, l erdînand Buţi, Roman Cos-
nu s-a realizat dccîc în cursul zilei dc desfăşoară potrivit planului stabilit. Da­ ceea cc inscamnă realizarea unui nou
ieri. ba mai mult, în raioanele torită bunei organizări a muncii, colec­ vreme la locul dc muncă, oamenii cu- moi şi maistrul Anton Copcţ.
Brad, Haţeg, oraşele regionale Hu- tiviştii dc aici au reuşit să termine în- noscînd cc au dc făcut, nu sc pierdea succes : îndeplinirea angajamentului D. MUNTEANU
sămînţarca mazării. luccrnci, trifoiului, nici un minut dc prisos. Sc lucra re­ luat în cinstea zilei dc 1 Mai. De re­ corespondent
florii-soarclui, sfeclei dc zahăr şi fura­
Pe ogoarele cisteienilor jere ctc.. rămînînd să execute doar în- La concret
săinînţatul porumbului, care în prezent
‘ " 1 se desfăşoară din plin. !n 4 -zile ci au
— Afn, m-auzi? t&fniirid.~ O spune iiidtminăiea >/ •iiniirii a încetai Atunci s-n Întors semănat cu porumb 63 dc hectare din
V-auci, tovarăşe inginer. hărnicia Susunei Marcu, a Mu/;c. la sediu, i/c pe ogoare, şi Milmi Do cele 173 cîc au planificat. Această lu­
— E lecior. Peltica. Feciori Serba, u Anutci Cnnot. a Curoiirmi broiă, preşedintele gospodăriei. A crare sc face cu semănători 2 $ P.C.-2 — 2 6 4 9 GKSB9
— Nn vă trăiască I Felicitări! Mihăllun, u celoi 05 de colecţii ist* (ăsloti carneichd de pole şi s-a
— M//nc sini la gospodărie. Dati-i oare sc ini tec pc futina dc pc mu­ o/irP cu privirea Iu. pagina : „Insj- deservite dc cci mai buni mecanizatori
*zor J lul Tirnavcior. Dincolo, pc tarlaua miniări efectuate in această primă­ şi colcccivişti cu experienţa ca Toan E numărul unei motoci­ guri pc care a mai fâcut-o
Furdui. Petru Săbău, Constantin Pccru-
Pe ogoare, vestea’ s-a rusplndit din Unghi, aHfî 90 dc colectiviste vară". Dedesubt eruu înscrise: „05 ţcscu şi Traian Păran. clete nurca „I J“, condusă cineva, tot cu o motocicle­
cu lu/ea/u. dau bătăha pe cele 0 Im rămase ne ha sleclu dc zuliar-, 50 ha mazăre In timp ce în cîmp sc dă bătălia pen­ dc un cetăţean cc parc, cc! tă, cu cîtva timp în urma.
— Auzit-u\i ? A tclelonat de la plantate. Si ele vor inchei-u u/i ..V icloria" ■, 50 ha borceori; 5 ha sPur- tru terminarea grabnică a semănatului puţin la prima vedere, tre­ Motociclistul (sau poate e
Cluj. E lecior. plantatul cartolilor. Peste 21) de ha. cel o-, -10 ha .lucerna-, 20 ha Ir d o i\ cut dc 40 dc ani. Dar nu greşit spus motocîclistul pen­
(I'n acest teren vor li iriijuie aurind, porumbului, la grădina dc legume s-a vîrsta atrage atenţia, nici tru că acest titlu presupune
- Să-i trăiască,' sri-i trâioscă ! lulosindu-sc apa TirnavcPn. Sub toate a adăugat : -ij hu plantat<* început plantatul vcr/.cî timpurii şi alte trăsături fiziologice, ci ceva mai mult dccîc a do­
Bucuria linărului Iută loun Dără- Pa tarlaua Cioara sc naşte vithju <u caririti, întreţinerea la ceapa plantată din fapta lui. vedit cetăţeanul respectiv),
wuş, inginerul gospodăriei, au îin- — $i cu asta am terminal si cu Era în ziua dc 18 apri­ nederanjat, călăuzit dc nu
prumutut-o lo[i colectivism. Pc tar­ rea pepinieră a celor peste 1.5 m ili­ 'u rlo lii — se adresă mulţumii lut toamnă. lie ac., ora 18 şi 12 mi­ sc ştie ce intenţii, a trccuc
lalele dc la hotarul regiunii, acolo oane vite altoite. Răscolind cu plu­ Petri că Murai şi Vulcan Lupcu. Iar nute. Un timp frumos, cu in mod sfidător pc locuri
unde Hunedoara îşi du binele cu gul pămintul negru, reavăn, Itatln de \ temea s-o tine la Ici dc in i­ Rezuifafe bune în G.A.S. soare şi aer curat, îndemna
Braşovul, munca a căpătat parcă tistul iVicolac Duvid lasă In nrmă-i moasa, inscamnă că temperatura lr> parcă pietonii din Deva să ncacccsibilc autovehiculelor,
aripi noi. bilnunele pe care apoi brigada co sol v q creşte la peste R grade. MUna Pefreşti unde s-a depus muncă, s-au
lecţiiistelor Ic corectează. Dc sus. prelungească timpul dc cheltuit fonduri pentru în­
— Să terminăm a/.i cu plantatul vom mccpc deci semănatul porum­ La gospodăria agricolă dc stat din Pc- plimbare, să admire mai frumuseţări : spaţii verzi,
cur lot Hor, cu miine, dacă o h tem- de pe cuasla V iitnpilor se unde lar­ bului... trcşti sc cultivă cu porumb în acest an mult vitrinele, zonele şi rondoi’-i de flori ctc.
mă veselă. Oamenii au terminai lu­
pci al ura potrivită in sol, să putem crările de terasarc şi nivelare a te­ iminenta, ciad discul roşu tăie 650 hectare. Pentru obţinerea unor pro­ spaţiile verzi din noul cvar­ Dc cc, tovarăşe care con­
incepe semănatul porumbului. Să-l renului şi au început a/.i plantarea zarea inroşind liniu orizontu­ ducţii sporite, lucrătorii dc aici au pre­ tal. duceai motocicleta respec­
primim cum sc cuvine pc inginerul vitei dc vtc pe o supralala de H* lui, emanind acea prospeţime a în­ gătit dm vreme terenul şi au trecut cu Un zgomot dc motor, tivă ? Ca să tc grozăveşti
nostru I tonte forţele la semănat. Pînă în scara pentru o clipă, conturbă li­
ha. /Yu peste mullă vreme, versan­ ceputului dc primăvară, mecaniza­ sau ca să fii admirat pentru
C ante kilometri r/c-o parte si de tul smălţuit cu ierricută dc pe malul torii şi colectiviştii au ieşit pe ogoa­ ‘zilei dc 20 aprilie s-au realizat 460 ha, niştea din jur, apare şi apoi ..măiestria" conducerii auto? ceî mici Ic înţeleg şi buri!.: personale să faci ce
uita a Tir navelor, cil sc în­ drept al Tirnavcior — coasta ?ă rele de la hotarul regiunii Cu bu­ Semănatul sc execută numai cu maşi­ dispare. Era zgomotul mo­ Poţi fi sigur că nu ai fost ci ştiu că nu c bine să strice crezi — deşi şi aceasta c o
tinde le re nul gospoduriei colector* podea şi a Mihalţului — va fj aco­ curia adunată in priviri şi-n obraji nile 2 S.P.C-2 folosîndu-sc seminţe dc torului motocicletei cu nu­ admirat, dimpotrivă ai fost ceea ce s-a făcut pentru un problema — dar în rapor­
din Cistei. munca in acea v.i a losi perit rlc pădurea vilei de vie ce se­ inginerul agronom şi preşedintele porumb HD-103 şi 203. Bune rezultate mărul dc mai sus. Condusă dezaprobat şi condamnat interes obştesc. turile cu exteriorul să ţii
insotUă de multă voie bună. Pc tar- va planta. De aici, dc pe couste s‘ gospodăriei au dat semnului pentm a obţinue în această direcţie brigada din dc cetăţeanul respectiv, mo­ pentru fapia-ţi nedemnă ! Cineva dintre cci care seamă dc anumite reguli dc
laua Livadia, in urma tractorului pinu jos pe malurile liniştitului rlu Începerea semănatului. Romeo bălă- Petrcşti condusă de Ioan Minca care a tocicleta a trecut din ve­ Cel puţin vîrsta-ţi permite tc-au văzut, şi-a pus între­ bună cuviinţa. Dacă singur
care marca rrndurilc, colectivistele e numai zumzet de muncă, dc In du pe cele 400 de hectare prer/ătUe semănat porumbul pc întreaga suprafa­ chea şosea 23 August prin­ să priveşti mai serios lucru­ barea : oare şi în serviciu
dau bătălia DCnlrn terminarea plan­ trecere i>e ogoarele trezite la viată pentru n-şi primi suminla. Clsfeicnii ţă planificată (100 ha.). tre spaţiul dintre clădirea rile, să ţii seamă dc frumos, sau acasă tot aceeaşi grijă nu înţelegi acest lucru, rîn-
tării cartofilor. Mai au dc executat f 'in d dunga sindic a zării u prins au /întărit să inchcic această bătă­ De menţionat că această suprafaţă va poştei şi blocul B 2, peste dc o muncă cheltuită pen­ mamfeşti faţă dc unele bu­ durilc dc faţă au menirea
această lucrare pc 6 hectare. Pind să se inroşcuscu la asfinţii, lie din primăvară iidr-o săptumină. fi în întregime irigată. trotuare şi spaţiul rezervat tru a da un aspect plăcut nuri ? să tc facă să-I înţelegi. Poa­
seara au hotărî! să termine. Ş; vor abia alunei zumzetul nedomolit al LUCIA LICJU La obţinerea acestei realizări o con­ pentru flori — în cvartal. oraşului. Accstca-s lucruri întrebarea a fost parafra­ te ca vei primi ajutor şi pe
tribuţie dc scama şi-a adus-o mecaniza­ A fost o repetare a unei fi- elementare pe care pînă şi zată şî concluzionată. In tre­
torul Samoilâ Vincrsar. altă calc.

Un popas al minereului complet.
UZ/NA DEPffEPADAREA m EPEZJPfLUP- Sosit pe bandă de la concasoare, mi­
nereul sc odihneşte parca aici pentru
a intra mal departe în fluxul tehno­
logic, la morile cu bite. Fotografia
noastră reprezintă silozurile morilor.

Iată-nc în hala morilor ; aici, în
patru mori cu diametrul dc doi metri
Si jumătate, minereul este sfârîmat la
fracţii de natura prafului. In fotogra­
fic sc vâd şi clasoarele, caic reintro­
duc în morî fracţiile de minereu mai
mari.

Cindva pe aceste locuri n-a lost nimic... $i accsl cindva c dc natura îmbunătăţiri instalaţiei. De pildă, prin modificarea unor utilaje, s-a reuşii
trecutului apropiat. Constructorii au poposii -uci in toamna anului 1959 ■. ca la linia de Hotare a minereului dc la Muticei să se reducă numărul ce­
doi ani mai tiu iu ci au plecat, fusind in urmă o Irumoasă şi moderna lulelor in lunci ie la jumătate. S-au mui adus şi alic îmbunătăţiri, cate
uzină dc preparare a minereurilor neleroa.se — la vremea respectivă au lacul ca productivitatea muncii sa crească de Ia an la an. iar preţul
cca mui mare din fard — proiectată in /ard şi utilată cu instalaţii roml- de cost să scadă continuu. Anul trecu/ s-a realizat o productivitate cu
neşti. nl.fi] la sulă moi mare decit in 1901. iar la prcful de cost —■ In Qcceoşi pe­
Procesul tehnologic pare simplu.Minereul sosii de la minele din Deva rioadă — o reducere de aproape R la sulă.
şi Miincel este mai in lii inmaqa/lnut in silozurile de brut ; dc aici, cu Oamenii — re/ care slăpîncsc cu pricepere aceste moderne Instalaţii st
ajuloiul unor benzi sc transportă In concasoore unde cslc supus slărimăril. le lac sd producă din ce In cc malmult — au crescut aici, tn uzină, au
Apoi cslc măcinat in mori cu bile şl clasat. Buh lormă de tulbureală — in iiwutat din mers — cum se spune. Maistrul Gheorghc Ionul, preparato­
proces inter\ inc apa — minereul intră in celulele de Hotare, unde sc rul Diomsie Vasiu. lăcătuşul Muicr Sever sint doar citita dintre cci caic
ob/i/i concentrate dc cupru, zinc st plumb. Si cu aceasta procesul de pre­ uu lucrat la uzină dc la intrarcu ci in lunci ic si care pregătesc cu gri­
parare s-a terminal ; concentratul este expediaI la uzinele dc prelucrare jă schimbul de miine. Ei sint principalii animatori ai întrecerii, fruntaşi
din Iară. pentru a li extrase metalele respective. pe 1963 şi evidenţiaţi in liecaic lună din anul in curs.
Uzina este realizată la un înalt grad tehnic. Mu/// specialişti — dintre In aceste zile la Uzina dc pieparare u minereurilor din Deva sc mun­
care unii de peste hotare — au apreciat acest lucru. Ca din adu a grudulul ceşte cu entuziasm. E şi firesc; se apropie duta cind întregul nostru po
ridicai de mecanizare o constituie luidul efl pentru deservirea instalaţiilor por va sărbători cea mai marc sărbătoare a sa şi colectivul uzinei este
lucrează personal redus -, la exploatare. Inir-un schimb, nu sini in fntrcaqa animal de dorinţa de a inlimpina această zi cu cete mai frumoase realizări.
uzină mai mult de 50 muncitori. Cu toate acesfea, oamenii an adus unele N. ANDRONACHE Foto : A. VOTS