Page 74 - 1964-04
P. 74

Ds amul  socialismului                                                                                                           Pag  3
            Nr.  2898


                                                                                                                                                    File  vorbesc  secretară!  organizaţiilor  de  partid

                                                                                                                                                                Cum s-a  organizat  munca


                                                                                                                                                           pentru înfăptuirea  hotărîrilor

                                                                                           Glasul                                    lui Lenin                                         mele  două  luni  ale  acestui  an  să  re­  lui  în  organizarea  activităţii  economice.
                                                                                                                                                      La  redacţie  continuă  să  ne  sosească
                                                                                                                                                    scrisori  cu  privire  la  felul  în  care  a  fost   ducem  consumul  de  lemn  cu  3  la  sută   Pentru  îmbunătăţirea  muncii  a  propus
                                                                                                                                                    organizată  munca  pentru  înfăptuirea   pe  1  000  de  tone.       conducerii  tchnico-admînistrative  repar­
                                                                                         In  ceasuri  de  grea  frămîntai  e,                        hotărîrilor  elaborate  cu  prilejul  confe­  . Urmărind  continuu  modul  cum   se   tizarea  unor  membri  şi  candidaţi   de
                                                                                         Cînd  nouri  ca  plumbul  atîr nă  dîn  zare,               rinţelor  şi  adunărilor  de  dare  de  scama   înfăptuiesc  hotărî nlc   conferinţei  de   partid  pe  fiecare  brigadă  şi   schimb
                                                                                         Şi  mii  dc-ntrebări  şi  răspunsuri  sc-altmjâ,           şi  alegeri  ale  unor  organizaţii  de  partid.  partid,  intervenind  ori  de  cîte  ori  se   Acest  lucru  a  făcut  ca  în  prezent,  în
                                                                                         Şi  inima-n  cumpăt  nu  poate  s-ajungă,                     Redăm  cîtcva  aspecte  cuprinse  în   constată  lipsuri  în  unele  sectoare,  ne   cadrul  sectorului  nostru,  să  nu  avem
                                                                                         ]1  caut  pe  Lenin.                                       scrisorile  trimise  de  către  secretarii  Co­  exprimăm  convingerea  că  şi  pe  viitor   nici  o  grupă  rămasă  stih  plan.  La  aceas­
                                                                                                                                                    mitetului  de  partid  de  la  E M.  Petri la   comitetul  de  partid  va  icaşi  să  şi  aducă   ta  a  contribuit  şi  faptul  ca  de  la  adu­
                                                                                         Caut  inima  clasei  liberatoar e,                         şi  organizaţiei  de  bază  P.M.R.  nr.  1  de   toată  contribuţia  la  îmbunătăţirea  mun­  narea  generala  de  dare  de  seamă  şl  ale­
                                                                                         Cugetul;  fulger  spre  depărtare,                         la  E.M.  Lonca.                   cii  politice  şi  organizatorice,  caic  să-şi   geri,  organizaţia  noastră  s-a  întărit  prin
                                                                                         Nccruţătoarca  lui  limpezime,                                                  După   confe­  găsească  eficacitatea  în  îndeplinirea  sar­  primirea  în  rîndurilc  sale  a  încă  28
                                                                                         Lenin  unicul,  Lenin  mulţime.                              EUGEN  KUTI,     rinţa  de  daic  de   cinilor  de  plan  şi  a  angajamentelor  lua­  membri  şi  candidaţi  de  partid  caic  lu­
                                                                                         II  caut  pe  Lenin.                                        secretar  al  Comite­  scamă  şi  alegeri   te  în  cinstea  celei  de-a  XX-a  aniver­  crează  în  marea  lor  m ijoriutc  la  Incu­
                                                                                                                                                     tului  de  partid  de             sări  a  eliberării  patriei  noastre.  rile  cheie  din  procesul  de  producţie
                                                                                         Atic  de  departe  şi-atît  de  aproape.                     la  E.M.  Petrila  a  organizaţiei  de               Adunarea   ge­  Mult  mai  mult  sprijin  a  (ost  acordat
                                                                                                                                                                       partid  de  la  E.M.
                                                                                         Prin  vreme,  ca  raza  rasfrîntâ  prin  ape  :            Petrila,  noul  comitet  şi-a  îndreptat  toa­  EMIL  TĂNASE,   nerala  a  oigam-   comitetului  sindical  de  secţie.  Consfă­
                                                                                         ...Istoria  merge  pe  căi  ocoli te,                       tă  atenţia  spre  realizarea  hotărîrii  ela­  secretar  al  organi­  zaţici  noastre  de   tuirile  de  producţie  sînt   organizate
                                                                                         Istoria  merge  mereu  înainte...                           borate.  In  această  privinţă  un  accent   zaţiei de baza P.M.R.   bază  de  dare  de  acum  cu  multă  răspundere,  iar  propu­
                                                                                                                                                                                       nr.  1,  E.M.  Lonca
                                                                                         E  glasul  lui  Lenin.                                     deosebit  s-a  pus  pe  îmbinarea  muncii   ---------------------------    scamă  şi  alegeri  nerile  bune  făcute  de  căue  mineri  îşi
                                                                                                                                                     politice  cu  cea  economică.  Un  prim  o-   care  a  avut  loc  în  toamna  anului  tre­  găsesc  rezolvare,  de  acest  lucru  ocupîn-
                                                                                         ...Născulă-n  războaie,  născută  în  chin,                bicctiv  a  fost  acela  privind  îndeplini­  cut  nu  numai  că  a  analizat  cu  spirit  de   du-se  şi  biroul  organizaţiei  noastre  de
                                                                                         Revoluţia  cum  să  se  depene  lin ?                       rea  prevederilor  planului  de  producţie.   răspundere  activitatea  desfăşurată,  ci  a   bază.  Aprecieri  bune  se  pot  face  şi  cu
                                                                                         ...Să  ştim  sa  privun  adevărul  în  faţă...             La  indicaţia  comitetului  de  partid,  or­  şi  stabilit  măsurile  cc  nevoită  a  fi  luate   privire  la  mai  buna  organizare  şi  des­
                                                                                         ...Din  înfrîngeri  se-nvaţă,  din  victorii  sc-nvaţă..    ganizaţiile  de  bază  P.M.R.  au  anali/.ac   pentru  continua  îmbunătăţire  a  mun­  făşurare  a  întrecerii  socialiste  La  pro­
                                                                                         E  glasul  lui  Lenin.                                     în  adunări  generale  stadiul   realizării   cii  de  viitor.       punerea  biroului  organizaţiei  de   bază,
                                                                                                                                                    sarcinilor  de  plan.  In  cadrul  acestor  a-   In  lumina  hotărîrii  elaborate,  noi  am   comitetul  sindical  de  secţie  s-a  ocupat
                                                                                         Prin  orişice  cumpeni  poporul  răzbate,                   dunări  au  fose  prezentate  rapoarte  şi   desfăşurat  apoi  o  muncă  susţinură,  sis­  de  organizarea  unei  brigăzi  artistice  de
                                                                                          Revoluţia-i  tare,  mai  tare  ca  toate...                informări  de  către  conducătorii  unor   tematică  Biroul  s-a  străduit  ca  în  în­  agitaţie.  Aceasta  prezintă  programe  a-
                                                                                         ...Nu  bcţic-n  victorii,  şi  nu  disperare...             sectoare,  maiştri,  şefi  de  brigăzi  etc.  treaga  sa  activitate  să  existe  uu  stil  de   prcciatc  de  mineri.
                                                                                         Organizare, organizare, organizare!.,.                        Constatîndu-sc  că  în  privinţa  cali­  muncă  bun,  punîndu-sc  accent  pe  dez­  Succese  s-au  obţinut  şi  in   direcţia
                                                                                         E  glasul  lui  Lenin.                                      tăţii  cărbunelui  rezultatele  nu  erau  sa­  baterea  celor  mai  importante  probleme   îmbunătăţirii  desfăşurării  învăţămîntu-
                                                                                                                               MAU IA  BANUŞ         tisfăcătoare,  comitetul  de  partid  a  ce­  şi  stabilirea  măsurilor  în  colectiv.  Pen­  lui  de  partid,  creşterii  şi  educării  can­
                                                                                                                     Volumul  de  poezii  ,,Torentul”  rut  organizaţiilor  de  bază  să  întreprin­  tru  a  creşte  răspunderea  membrilor  din   didaţilor  şi  membrilor  de  partid,  Orga­
                                                                                                                                                     dă  acţiuni  de  mobilizare  a  minerilor   birou  pentru  îndeplinirea  sarcinilor  a-   nizării  timpului  liber  al  minerilor  ctc.
                                                                                                                                                     în  această  direcţie.  S-au  organizat  ex­  ccstora  li  s-au  repartizat   răspunderi   Tn  momentul  de  faţă  este  necesar  sa
                                                                                        41  iniţiativă sprijinită                                    puneri  şi  conferinţe  pe  tente  cum  sînt:   concrete.  Periodic  s-a  analizat  apoi  pe   depunem  mai  multă  strădanie  pentru
                                                                                                                                                     „Calitatea  şi  căile  de  îmbunătăţire  a   b.rză  de  informări  felul  în  care  ele  se   a  organiza  şi  mai.  bine  munca  mineri­
                                                                                                                                                                                       înfăptuiesc.
                                                                                                                                                                                                                         lor  în  vederea  obţinerii  unor  rezultate
                                                                                                       de  Lenin                                     acesteia",  „Căile  de  reducere  a  preţu­  Ne  am  ocupai  de  asemenea  de  mai   frumoase  în  ceea  cc  priveşte  calitatea
                                                                                                                                                     lui  de  cost"  şi  altele  In  cadrul  exploa­
                                                                                                                                                     tării  au  fost  confecţionate  50  de  pa­  buna  organizare  şî  desfăşurare  a  şedin­  cărbunelui.  In  acest  domeniu  va  trebui
                                                                                '  Există  Ia  Moscova  multe  locuri  lega­  Această  locomotivă  era  foarte  veche   nouri  şi  lozinci  care  militau   pentru   ţelor  elc  birou,  a  adunărilor  generale  ale   să  desfăşurăm  o  muncă  politică   mai
                                                                                                                                                                                       organizaţiei  de  bază  punînd  în  dezbate­
                                                                                te  de  amintirea  lui  Lenin.  Pe  casele  dm   şî  comsomoliştii  djn  îndepărtata  exploa­  îndeplinirea  sarcinilor  de  producţie  In   re  cele  mai  importante  probleme.  .susţinută  pentru  a  oca  opinie  de  mari
                                                                                diferite  raioane  se  pot  vedea  plăci  me­  tare  forestieră  au  hotărît  să  organizeze   urma  instruirii  colectivelor  de  redacţie  împotriva  acelora  caic,  dornici  să-şi  de­
                                                                                                                                                                                                                         păşească  planul  neglijează  calitatea  lă-
                                                                                moriale  cu  inscripţia:  ,, A ici  a  luat  cu-   subotnicc  comuniste   după   orele   de   ale  gazetelor  de  perete  s-a  îmbunătăţit   In  cadrul  biroului  şi  a  adunărilor  ge­  sînd  să  iasă  din  adîncul  pămîntului  la
                                                                                vîntul  Lenin...”                  muncă  pentru  ca  s-o  repare  şi  să  stră­  activitatea  privind  popularizarea  reali­  nerale  ale  organizaţiei  de  bază   s  au
                                                                                  Pe  pereţii  depoului  Moscova-Triaj  nu   lucească  din  nou,  cum  a  strălucit   la   zărilor  şi  criticarea  lipsurilor.  La  sta­  dezbătut  pe  ba/.a  unor  rapoarte  pre­  suprafaţă  vagoncte  rcbutacc  din  cauza
                V.  I.  LENIN  LA  RETROGRAD                     (anul  1913)   există  o  asemenea  placă.  Lenin  nu   a   sfîrşitul  secolului  trecut  cînd  a  pornit   ţia  de  radioamplificare  a  fost  organizată   zentate  de  către  tov.  foan  Miclăşoiu,   şistului  In  acest  scop  nc-am  prevăzut
                                                                                trecut  niciodată  pe  aici.  Totuşi  orică­  în  prima  sa  călătorie.  transmiterea  unui  ciclu  de  articole  care   şeful  sectorului,  Samoilâ  Prinţ,  prim-   să  acordăm  mai  mult  sprijin  conduce­
                                                                                rui  om  sovietic  acest  depou  îi  aminteşte   La  depoul  în  care  se  află  acum  loco­  sa  reliefeze  munca  desfăşurată  de  mi­  maistru  şi  alţii,  problemele  privind  felul   rii  sectorului,  tuturor  minerilor  pentru
               Lemn                         la uzinele                          de  Lenin.                        motiva  domneşte  o  forfotă  continuă.  Lo­  neri  pentru  îndeplinirea  sarcinilor  pla­  în  care  s-au  desfăşurat  pregătirile  pen­  extinderea  puşcării  selective  la  locurile
                                                                                  ...Era  în  1919,  un  an  greu  pentru  re­  comotive  Dicscl-clcctricc  vin  şi  pleacă.   nului  de  producţie.  tru  iarnă,  înfăptuirea  planului  de  mă­  de  muncă,  alegerea  şistului  vizibil.  în-
                                                                                                                                                                                                                         rroduccrea  cîntăririlor  zilnice  pe  schim­
                                   de  P.Â.  Dani'ov                            publică.   Economia  ţării  şi  în  special   Ele  staţionează  alături,  pe  canale   de   Ca  urmare  a  măsurilor  politice  şi  or­  suri  tehnico  organizatorice,  respectarea   buri  prin  sondaje  a  şistului  şi  populari­
                                                                                                                                                                                       normelor  de  tehnica  securităţii  mun­
                                                                                transporturile  erau  dezorganizate  dato­  revizie  analoagc.  Locomotiva  le  salută   ganizatorice  munca  minerilor  s-a  îmbu­  cii  ctc.
             La  Smolnîi,  Comitetul  militar  revolu­  —  Care  c  starea  de  spirit  în  uzină?  rită  războiului.  La  12  aprilie  1919,  in­  la  venire  şi  la  plecare.  Ea  însăşi  este   nătăţit  neîncetat.  Şi  rezultatul  :  In  anul   zarea  grupelor  care  obţin   rezultate
                                                                                                                                                                                                                         bune.
            ţionar  organiza  în  grabă  detaşamente   —  Cum  reacţionează  muncitorii  ia   spirat  de  o  cuvîiuarc  a  lui  Lenin  care   gata  sa  pornească  în  orice  clipă.  1963  planul  a  fost  îndeplinit  în  propor­  In  afară  de  aceste  şedinţe,  biroul  este
            ile  luptă  pentru  a  da  o  ripostă  lui  Kc-   faptul  cuceririi  puterii?  chema  întreaga  populaţie  sa  apere  re­  De  la   primul   subotnic   comunist   ţie  de  103  Ia  sută.  S-au  realizat  în  a-   la  curent  cu  situaţia  privind  realizarea   Avem  convingerea  că  şi  în  acest  an
                                                                                                                                                                                       sarcinilor  de  plan,  unul  dintre  membrii
            rcnski.  Insă  putiloviştii,  fără  să  mai  aş­  —  Pleacă  muncitorii  pe  front?  publica,  un  mic  grup  de  muncitori  din   muncitorii  din  depou  au  luat  în  repe­  cccaşi  perioadă  economii  la  preţul  de   săi  participînd  la  rapoartele  ce  se  pre­  colectivul  exploatării  miniere   Lonca,
            tepte  mobilizarea  generală  a  Petrogra-   —  Cum  se  comportă  mcnşcvicii  şi   acest  depou  au  hotărît  să  repare  după   tate  rînduri  iniţiative  care  au  contri­  cost  în  valoare  de  957.000  lei.  Un  salt   condus  şi  îndrumat  de  către  organiza­
            dului,  cu  organizat  ci  înşişi  detaşamen­  soeialişrii-rcvoluţionari?  orele  de  muncă  trei  locomotive.  Lenin   buit  la  îmbunătăţirea  organizării  mun­  calitativ  şi  cantitativ  s-a  făcut  în  ceea   zintă  de  maiştri  şi  artificieri.  La  fle­  ţia  de  partid,  va  dovedi  prin  fapte  ho-
                                                                                                                                                                                       care  sfirşit  de  decadă  conducerea  sec­
            te  ale  Gărzilor  roşii  şi  au  pornit  di­  —  Cum  staţi  cu  proviziile?  a  dat  o  înaltă  apreciere  acestei  fapte.  In   cii  şi  ridicarea  productivităţii  acesteia.  ce  priveşte  creşterea  vitezelor  de  avan­  torului  prezintă  în  faţa  biroului  situa­  tăi îrca  de  a-şi  aduce  o  contribuţie  şi
            rect  de  la  uzină  cu  trenuri  şi  pe  jos   —  Este  combustibil  în  uzină?  articolul  său  „Marea  iniţiativă”   el   a   In  1958  a  luat  fiinţa  aici  o  mişcare   sare.  Sarcinile  la  pregătiri  în  steril  au
            spre  frontul  de  vest,   spic   Krasnoc   —  Cîte  detaşamente  aţi  trimis  pe   scris:  „Subotnicelc  comuniste”   au   o   în  care  se  încadrează  acum  zeci  de  mi­  fose  depăşite  cu  5  la  sută.  ţia  realizării  indicatorilor  de  plan.  ni <ii  nu re  la  sporirea  producţiei  de  căr­
            Sclo,  spre  Taiţî,  spre  Luga,  împotriva   front?                marc  însemnătate  istorică  tocmai  prin   lioane  de  oameni:  întrecerea  brigăzilor   Pentru  reducerea  consumului  speci­  Organizaţia  de  bază  a  acordat   un   bune,  la  obţinerea  unor  importante  rea­
            armatei  contrarevoluţionare.       —  Sînt  bine  înarmate,  luptă  bine,  nu   faptul  că  ele  ne  arată  iniţiativa  con­  de  muncă  comunistă.  Depoul  Moscova-   fic  de  energie  pneumatică  şi  electrica   sprijin  mai  eficace  conducerii  sectoru­  lizări  în  cinstea  zilei  de  23  August.
             Acolo,  în  pădurile  de  la  Luga,  ne  am   cumva  sînt  cuprinse  de  panică?  ştientă  şi  liberă  a  muncitorilor  în  dez­  Triaj  a  fost  primul  care  a  obţinut  ti­  s-au  luat  măsuri  de  folosire  mai  ra­
            întîlnit  cu  detaşamentele  Im  Kcrcnski.   I-.ii"  explicat  că  starea  de  spirit  în   voltarea  productivităţii  muncii,  în  tre­  tlul  de  unicate  a  muncii  comuniste.  ţionala  a  utilajelor,  de  eliminare  a  sc-
            Le-am  servit  o  porţie  de  gloanţe  şi  ele   uzină  c  bună,  că  un  nnrc  număr   de   cerea  spre  noua  disciplină  a  muncii,  în   De  atunci,  productivitatea  muncii  bri­  micircuitclor  acrajului  minei,   precum  !n vederea educării comuniste a tineretului
            s  au  văzut  nevoite  s-o  ia  la  sănătoa­  muncitori  au  şi  fost  trimişi  pe  front.   crearea  condiţiilor  socialiste  în  econo­  găzilor  care  deservesc  locomotivele  a   şi  pentru  o  mai  bună  dozare  şi  eşalo­
            sa   ca   nişte  şobolani.  Dar  ne  lipseau   La  început  ne-a  lipsit  armamentul,  dar   mie  şi  în  viaţă”.  crescut  cu  peste  90  la  sută  pe  cap  de   nare  a  ramblcului  hidraulic,  ceea  ce  a   Comitetul  orăşenesc  U.T.M   Haţeg   adunărilor  generale,  se  ţin  scurte  In­
            lunetele  panoramice  pentru  tunuri   şi   acum   c  suficient.  Organizăm  detaşa­  Deasupra  canalului  de  revizie,  acope­  muncitor,  iar  preţul  de  cost  al  trans­  adus  după  sine  reducerea  consumului   se  preocupa  îndeaproape  de  folosirea   formări  politice  şi  se  dezbat  documen­
            nu  aveam  nici  fire,  nici  telefoane  de   mente  noi.  Din  vagoane  pentru  tran­  rit  cu  dale  albe,  se  poate  vedea  pe  o   portului  a  scăzut  cu  peste  50  la  sută.   de  energic  cu  3  kW/oră.  celor  mai  variate  forme  în  vederea  edu­  tele  de  partid  si  de  stat  ca  :  Directi­
            campanie.                         sportul  cărbunilor  am  făcut,  cu  oţelul   linie  secundară  o  locomotivă  veche  cu   S-au  economisit  mari  cantităţi  de  ener­  Realizări  mai  bune  am  obţinuc  şi  în   cării  comuniste  a  tinerilor,  pentru  a   vele  CC.  al  P.M.R.  cu  privire  la  în-
             Aceasta  fiind  situaţia,  am  fost  trimis   special  pe  care  îl  aveam  în  uzină,  un   un  coş  înalt  şi  roţi  mari.  Ea  se  află   gie  electrică  şi  carburanţi  pentru  mo­  direcţia  reducerii  consumului  de  lemn   deveni  cetăţeni  de  nădejde  ai  patriei   ucccrca  socialistă,  sarcinile  organizaţii­
            de  urgenţă  la  uzinele  „Putilov"  ca  să   tren  blindat  destul  de  bun...  aici  pentru  totdeauna.  Este  un  fel   de   toare  Diesel.  planificat:.   Datorită  recondiţionăni  şi   noastic.  In  toate  cele  3!   organizaţii   lor  U.T.M.  care  reies  din  plenara  C.C.
                                                                                                                                                                                       U.T.M.  dm  oraş,  se  ţin  conferinţe  şi
            aduc  imediat  pe  front  lunete  panora­  Apoi  i-am  oferit  ceai  şi  cartofi;  monument  al  muncitorilor,  care  acum   Dar  principalul  este  că.  toate  acestea   rcutilîzării  armăturilor  metalice,  în  spe­  expuneri  pe  diferite  teme  ca  :  „Munca   al  U LM .  din  14  ianuarie  1964.
            mice  şi  utilaj  telefonie.        —  Poate  doriţi  să  mîncaţi,  Vladimir   40  de  ani  au  purces  într-adevăr  la  con­  Se  realizează  nu  prin  măsuri  administra­  cial  în  sectoarele  I  şi  II,  şi  extinderii   Comitetul  orăşenesc  U.T.M.  acordă
             In  noaptea  de  28  spic  29  octombrie   Ilici?                  struirea  comunismului,  cum  s-a  exprimat   tive,  ci  în  urma  cercetărilor  şi  a  ini­  armării  mixte  în  abatajele  cameră  dîn   o  chestiune  de  glorie  şi  eroism”,  „Dez­  nu‘  Jnarc  aicnţic  şi  bunei  desfăşu­
            (10  spic  11  noiembrie)  1917  eram   de   LI  consimţi  îndată  :  atunci  Lenin,                   ţiativei   muncitorilor  din  depou.   Şi   raza  sectorului  III,  am  reuşit  ca  în  prî-  voltarea  bazei  tchnico-matcrialc  a   so­  rări  a  învâţămîntului  politic,  fapt  ce
                                                                                                                                                                                       cialismului  in  R P.R w,  „încheierea  tra­
            gardă  împreună  cu  un  tovarăş  la  co­  —  O  să  manînc  cu  plăcere.  In  flecare  zi,  sosind  la  munca,  mun­  din  nou  îţi  vin  în  minte  cuvintele  lui       tatului  de  pace  cu  Germania,  o  nccc-   arc  drept  rezultat  o  frecvenţă  nui  bună
            mitetul  de  uzină,  în  incinta  fostei  sec­  Mîncă  cartofi  cu  pline  şi  bău  un  pa­  citorii  depoului  văd  această  locomotivă   Lenin:  „Organizarea  comunistă  a  mun­  sitace  imperioasă”,  „Politica  P.M.R.  de   a  cursanţilor,  o  dezbatere  mai  amplă,
            ţii  de  vagoane  a  uzinelor  ,,Putilov” .  Afa­  har  de  ceai...  Vedeam  ca  mînca  cu  pof­  legendară  deasupra  căreia  pe  un  zid roşu   cii  sociale,  al  cărei  prim  pas  îl  consti­  construire  a  socialismului  în   R.P.R.“
            ră  era  frig   şi  umezeală.  Ni  s-a  făcut   tă,  probabil  că  nu  mîncasc  demult,  ocu­  este  zugrăvit  Lenin  cu  braţul  întins.  tuie  socialismul,  se  bazează  şi  se  va  baza   Prin  recondiţioncirea   ctc.  De  asemenea,  în  majoritatea  or­  naaî  aprofundată  în  cadrul  scminariilor.
            foame.  Pe  plită,  într-o  gamelă  soldă­  pat  cu  treburi  urgente.  Muncitorilor  vechi   locomotiva   le   din  ce  în  ce  mai  mult  pe  disciplina                 ganizaţiilor  de  bază  U.T.M.,  la  începutul   NICU  SBUCHEA
            ţească,  am  fiert  nişte  cartofi  pe  care   Cînd  !-am  întrebat  de  pricina  venirii   aduce  aminte  de  tinereţea  lor  revoluţio­  conştientă  şi  liber  consimţită  a  oame­  materialelor                            corespondent
            ni  i-a  adus  grădinarul  uzinei.  Am  pus   sale,  el  ne-a  răspuns:  nară,  pentru  cei  tineri  ea  înseamnă  is­  nilor  muncii  înşişi”.
            de  ceai  şi  am  început  să  discutăm  des­                       toria  glorioasă  a  unei  fapte  revoluţio­     lk                    Muncitorii  de  Ia  Preparaţia  de  cărbu­
            pre  evenimente.                    —  Am  fost  la  Krasnoc  Sclo  şi  în  tre­  nare  a  părinţilor  lor,  pe  caic  ci  o  con­  In  ziua  cînd  U R S.S.  a  sărbătorit  cea   ne  din  Petrila  se  preocupă  îndeaproape
             Cam  pe  la  unu  noaptea,  în  odaia  ve­  cere  am  dat  pe  aici  să  aflu  care  c  si­  tinuă  astăzi.  de-a  90-a  aniversare  a  naşterii  lui  Le­  de  rccondiţionarca  materialelor.  Zilele
            cină,  care  dădea  spre  ieşire,  au  apărut   tuaţia  la  uzinele  ,,Putilov".  Această  locomotivă  purtînd  nr.  70-24   nin,  muncitorii  au  sădit  90  de  plopi  în   trecute  s-a  recondiţionat  o  conductă
            doi  bărbaţi.  Unul  îmbrăcat  cu  o  scurtă   Şedeam  tuspatru.  Ilici  a  stat  de  vorba   se  află  aici  de  curînd.  Pînă  nu  de  mult   apropierea  depoului.  In  fiecare  an,  de   care  avea  o  lungime  de  20  metri  şi  un
            de  piele,  pantaloni  de  piele  şi  cizme  ru­  cu  noi  o  jumătate  de  oră.  ea  a  circulat,  cc-i  drept,  departe  de   ziua  aniversării  Iui  Lenin,  se  mai  adaugă   diametru  de  450  mm.  ca  urmînd  a  fi  fo­
            seşti,  purta  la  şold  tin  pistol;  al  doilea,   Era  foarte  tîrziu  cînd  Jlicî  şi-a  luat   Moscova.  Pe  marile  linii  centrale   nu   Ia  aceştia  încă  unul.  Anul  acesta,  la  22   losită  rimp  de  3  am  la  una  din  cister­
            de  statură  potrivită,  purta  un  pardesiu   rămas  bun  cu  căldură  de  Ia  noi;  ne-a   mai  circulă  locomotive  cu  abur.   Ea   aprilie,  se  va  sădi  cel  dc-al  94-lea  plop.  nele  de  0-10  mm.  Prin  rcfolosirca  aces­
            cu  gulerul  ridicat  şi  o  şapcă  pe  cap  sirius  cu  putere  mîinilc,  ne-a  urat  suc­  trăgea  pe  o  mică  linie  laterală  vagonccc   lacă-i  tineri  şi  voinici.  Razele  soare­  tei  conducte  se  obţine  anual  o  econo­
             Nu-mi  amintesc  cine  era  primul,  dar   ces  şi  şi-a  exprimat  deplina  convingere   încărcate  cu  stive  de  lemne.  Intr-o  zi   lui  de  primăvară  vor  face  să  înfrunzea­  mic  de  15.000  Ici.
            bărbatul  cu  pardesiu  era  Lenin.  că  victoria  noastră  este  neîndoielnică.  a  sosit  o  telegrama:  muncitorii  depou­  scă  în  curînd  acest  monument  viu  ri­  Prîn  rccondiţionarca  materialelor  s-au
              Nc.-a  neliniştit  întrucîtva  faptul   că   L-am  însoţit  pînă  la  ieşirea  din  uzină   lui  Moscova-Triaj  cercau  să  li  se  dea   dicat  în  cinstea  marelui  Lenin,  ale  că­  executat  două  boilere  folosite  la  băile  de
            Uici  venise  atît  de  tîrziu  la  uzină.  Eî  au   şi  ne  am  întors  în  încăperea  comitetului   lor  pentru  totdeauna  locomotiva   nr.   rui  idei  rodesc  prin  străduinţa  oameni­  la  laboratorul  prcparaţict.
            intrat  în  camera  în  caic  ne  găseam  şi   de  uzină  deosebit  de  bucuroşi  de  acea­  70-24,  care  este  legată  de  numele  lui   lor  caic  muncesc  în  mod  comunist.  O  contribuţie  însemnată  U  recondi-
            Ilici  a  început  să  ne  întrebe:  stă  întilnirc.                Lenin.                                           G.KOMISSAROVA       tionarea  materialelor  au  adus-o  munci­
                                                                                                                                                     torii  din  echipele  conduse  de  Pavel  Bu-
                                                                                                                                                     tuza  şi  Ghenzi  Sigismund.
                         ărani în vizită la Lenin la Kremlin                                                                                                             corespondent
                                                                                                                                                                          P.  GAINA

                    7
             Acenx/a  s  a  Inlimplot  acum  13  ani.                                                             dul  său,  să  le  împărtăşească  din  cu­
            In  ujunul  plecării  mele  in  America       de  ALBERT  RHYS  WILLIAMS  ziarist  american           noştinţele  sale  —  cunoaşterea  tortelor  La  munca  patriotică
            am  iost  primit  in  anilicnlă  de  Lenin                                                            motrice  ale  revoluţiei,   cunoştinţele
            la  Kremlin.  Ca  întotdeauna,  in  a:di-   insă,  din  şcoalu  usjiră  a  vlc(ll  şi  mun­  şha  su-i  evite  prin  manevre  inqc-   despre  modtil  in  care  trebuie  construit   Din  iniţiativa  comitetului  sindicatu­
            cumeru  se  allutt  oamenii  cei  moi  di-   cii,  acest  larun  despi insesc  numeroa­  niousc.  Penl/u  Lenin  era  j)c  deplin   socialismul.  lui,  salariaţii  din  cadrul  şantierului  4
            fer/fi:  diplomafi,  funcţiona   nHferi,   se  cunoştinţe  practice,  cunoştinţe  ce   clar  ce  rpndeşle  şi  ce  simte  un  jărun      construcţii  din  Cugir  au  participat  în
                                                                                                                    Un  moliv  şi  mai  important  a  lost  că
            corespondenţi  şi  oameni  ■..  ~'u%chinl   i-au  dat  experienţa  vie/ii  Tonte  aces­  din  Siberia,  un  ostaş  al  Armatei  Roşii   ci  ti  îndrăgea,  ii  indtugea  piolund.   ziua  de  14  aprilie  a.c.  la  muncă  patrio­
            tip  burrfhcz.  Nu  c  nevoie  să  spun  că   tea  îl  interesau  lojtle   mult  pe  Vla­  sau  un  cazac  de  pe  Don.  El  sesiza   Ş;  ci  il  îndrăgeau.  In  aceeaşi  măsură   tică.  In  cele  70  orc  de  muncă  prestate,
            lemn  nu  puica  simţi  nici  o  plăccic   dimir  Ilici.  benini  el  era  Important   gindurile  şi  ghicea  dorinţele  unui  tur­      au  fost  stivuite  la  punctele  de  lucru
            de  la  o  asemenea  societate.  El  nu  lu­  să  cunoască  gindurde  ţăranului,  ati­  nător  de  la  uzina  Putilov,  unui  hamal   in  care  el  gianilcsla  o  repulsie  lalâ  de   10.000  bucăţi  cărămizi,  au  fost  reparate
                                                                                                                  bancheri,  sumsari  —  paraziti  şi  lachei
            cea  decit  să-şi  îndeplinească  îndato­  tudinea  lui  tufă  ds  o  problemă  sau   de  pe  maiurilc  Volrfăi  şi  unei  lexli-   a,  capitalismului,  care  joacă  şi  specu­  drumurile  de  acces  la  blocurile  în  cons­
            ririle  de  serviciu  şi  le  îndeplinea  cu   alta.  Ca  Şi  I0(i  oamenii  cu  adevărat   liste  din  Moscova.  El  slutea  j)ersonal   trucţie  pe  o  lungime  de  130  m  şi  a  fose
            grabă,  pe  măsură  posibililăldor.  El   mari,  Lenin  asculta  cu  plăcere  chirtr   de  vorbă  cu  aceştia  sau  prin  inter­  lează  cu  valori,  el  manifesta  dragos­  colectată  cantitatea  de  1.800  kg.  fier
            întreţinea  legături  lircsh  numai   cw   şi  pe  omul  cel  moi  obscur,  analtabel,                te  lafă  de  lofi  producătorii  de  valori:   vechi.
            muncitori  şi  Juram  —  io\aruşii  săi  de   de  la  cure  uliu  lotuşi  multe  lucruri.   mediul  unui  tovarăş  in  care  se  putea   muncitori  dm  minele  de  cărbune,  zi­  La  realizările  obţinute  şi-au  adus  con­
            muncă,  preferind  să  le  consacre  lor   Prin  aceasta,  el  lărrica  informaţiile  ob-   încrede.  El  ştia  că  poale  să  invete   dari,  mclalurgişti,  iată  de   oamenii   tribuţia  toţi  salariaţii  şantierului.  Strungarul  Viorcl  Balaş  este  unul  dintre  evidenţiaţii  întrecerii   socialiste
            toi  timpul  său, . Alunei  insă  cind  era   linulc  de  la  oamenii  cei  mai  diferiţi,   multe  lucruri  de  h   ei  şi,  intr-adevăr,   muncii  de  pe  ogoare  şi  din  puduri.  1.  CATRINA   de  la  secţia  a  IlI-a  metalurgică  a  Fabricii  chimice  din  Oraştic.  In  primele  trei
            nevoie  să  a/car/ă,  ei  se  bucurau  de   din  regiunile  cele  mai  dilcrile.  Cule-   alia  aceste  lucruri.  Acum  13  uni  Lenin  era  dispus  să      corespondent   luni  ale  anului  el  şi-a  depăşit  planul  în  medie  cu  38  la  sută.
            piiorilale.  Ultima  audientă  m-a  con­                                                              primească  in  audientă  nit  numai  un
            vins  definitiv  de  accusla.     (lînd  cu  ririjă  mii  de  lapte,  el  mcihla   Acesta  a  losl  unul  dintre  moinele
             De  dala  aceasta,  in  anticameră  era   asupra  lor,  le  cumpănea.  conlruntu  şi   pentru  care  Lenin   primea  atît   de   făran  dm  judelui  Tambov,  ci  milioa­
                                                                                                                     (Din  lucrarea  Despre  Lenin  1932) Cadre  corespunzătoare  noiior  cerinţe
            foarte  mullă  lume.  A  trebuit  să  aşlepl   analiza.  Aceasta  li  oferea  încă  un  a-   bucuros  vizitatori.  Un  alt  motiv  rezida   ne  de  asemenea  (ărani.
            foarle  mult  rindul.  A  tost  un  fenomen   vuntuj  asupra  duşmanilor,  pe  care  el  in  faptul  că  el  însuşi  dorea,  la  rin­
            neobişnuit.  Lemn  primea  foarle  exact
            —  totdeauna  Iu  limpul  lixal.  Era  de                                                                                                 C ,S  Hunedoara  a  Inul  in  ultimii  ani                           Pentru  buna  desfăşurare  a  acestor  for­
            presupus  că  vreo  problemă  de  stal                                                                                                  o  marc  dezvoltare.  In  scefii  şi  sec­  Convorbire  cu  (ovonişul   me  de  învăţămînt,  în  toace  secţiile  au
            importantă  reţinea  pe  rlc-a-nlrequl  u-                                                                                              toare,  tehnica  nouă  işi  spune  tot  mai   GHERASIE  RUSU,        fost  numiţi  responsabili  pentru  fiecare
            IcntiQ  lui.                                                                                                                            mult  cuvinlul  De  la  un  an  la  uliul  se   şeful  biroului  invătămint  de  la   curs.  S-au  stabilit  anumite  2Îlc  din  sap-
             Jumătate  de  oră,  o  oră,  o  oră  şi  ju-                                                                                           îmbunătăţesc  curuclcrist iede  agrega­  serviciul  personal  şi  învăţămînt  al  C.S.H.  eămîiu  în  care  nu  se  nui  întreprind  alte
            nudalc...  stăm  în  anticameră,  aştep­                                                                                                telor,  procesele  tehnologice,  gumu  de                            acţiuni,  aşa  îneîe  sa  poată  fi  asigurată
            tăm  cu  nerăbdare  să  lim  chemaţi.  Or,                                                                                              sortimente  se  lurrieştc.  Concomitent   atelierul  mecanic,  exista  un  curs  de  ri­  frecvenţa.  Sub  îndrumarea  organizaţii­
            din  cabinetul  lut  Ilici,  ajunge  pină  la                                                                                           cresc  cerinţele  unei  pregătiri  cil  mai   dicare  a  calificării  pentru  lăcătuşii  dm   lor  de  partid  şi  cu  sprijinul  organiza­
            noi  ritmul  măsurat  nl  vocii  vizitato­                                                                                              temeinice  a  cadrelor.  La  licoare  loc   categoriile  IV  şi  V  şi  unul  pentru  cei   ţiilor  de  masa,  se  efectuează  un  control
            rului  sau.  Cine  era  această  persoa­                                                                                                de  muncă,  in  liccarc  secţie,  se  cere   din  categoriile  VI  şi  VII.  La  aglomcra-   permanent  asupra  felului  cum  sînt  pre­
            nă.  care  se  bucura  de  o  pnmlre  atit                                                                                              din  partea  muncitorilor  şi  maiştrilor   torul  nr.  1  există  un  curs  pentru  aglo-   gătite  lecţiile  şi  cum  sînt  însuşite  de  că­
            de  binevoitoare  şi  de  îndelungată  la                                                                                               o  cunoaştere  cit  mai  aprofundată  a   meratoriştii  I  şi  II  ş.a.m.il.  tre  cursanţi.  De  obicei,  ele  îşi  desfăşoa­
            Lenin ?                                                                                                                                 proceselor  tehnologice,  a  mecanisme­  In  tocai,  pe  combinat,  sînt  înscrişi  la   ră  activitatea  în  cadrul  sălilor  de  cul­
                                                                                                                                                    lor  şi  instalaţiilor.  De  aceea  csle  ne­                        tură  şi  uneori  în  ateliere  sau  în  faţa
              In  sliişil,  uşu  s-n  deschis  Şi.  spre                                                                                                                               această  formă  de  învăţămînt  peste  230
            surprinderea  generală  şi  eoni rar  tu­                                                                                               cesar  să  existe  o  preocupare  perma­  de  muncitori.  Pe  baza  unor  tematici  ju­  agregatelor,   (atunci  cînd  sînt  însoţite
                                                                                                                                                    nentă  pentru  imbogălirea  bagajului
            turor  presupunerilor,  m  anticameră  nu                                                                                                                                  dicios  întocmite,  li  se  predau  de  către   de  aplicaţii  practice).
            a  apărut  un  diploma!,  uni  vreo  ahă                                                                                                lor  profesional.                  cel  mai  buni  ingineri  şi  tehnicieni  cu­  Pentru  maiştri,  în  cadrul  secţiilor  au
            licrsonalilalc  inalla.  ci  un  ţăran  ciu­                                                                                              La  inlreburca  cum  au  fost  organi­  noştinţele  prevăzute  de  indicatorul  ta­  luat  fiinţă  lectoratele.  Cei  mai  compe­
            fulii  in  scurtă  îmblănită  şi  opinci  —                                                                                             zate  cursurile  de  ridicare  a  cclilica-   rifar.  La  încheierea  cursurilor,  cei  caic   tenţi  ingineri  le  predau  cunoştinţe  le­
            un  ţăran  sărac  lit)ic,  al  căror  număr,                                                                                            tii  muncitorilor  şi  ce  condiţii  s-au   le  frecventează,  depun  examen  în  faţa   gate  de  îmbunătăţirea  procedeelor  teh­
            in  Tara  Sovietică  se  exprima  în  mi­                                                                                               creat  pentru  buna  lor  deslăşurare,  ne   comisiei  de  încadrări.  nologice,  introducerea  tehnicii  noi  şi
            lioane.                                                                                                                                 răspunde  tov.  Gherasie  Rusu,  şclul  bi­  Cursurile  de  îmbogăţire  a  cunoştin­  cunoştinţe  economice.
             —  Icrlali-mă,  a  spus  Lenin.   cînd                                                                                                 roului  invătămint  rlc  la  serviciul  per   ţelor  au  fost  organizate  de  asemenea  pe   Tn  curînd  va  lua  fiinţă  Şt  un  curs  de
            om  inlrat  in  cabinetul  său,  este  un                                                                                               sonal  şi  invătămint  al  C.S.H.  meserii.  La  ele  participă  muncitorii  ca­  specializare  pentru  ingineri.  El   va  fi
            ţăran  din  judeţul  Tambov  şi  noi  am                                                                                                  —  Mai  îiuîî  —  spunea  el  —  trebuie   lificaţi  din  toate  categoriile  tarifare  (în   frecventat  de  20  cursanţi,  cărora  li  se
            discutat  probleme  legule  de  electrifi­                                                                                              să  menţionez  că  au  fost  organizate  două   total,  pe  combinat,  cea  8 000).  Tcmati-   vor  preda  noţiuni  de  cunoaştere  a  ma­
            care,  colccfivizure  şi  de  noua  politică                                                                                            forme  de  învăţămînt  pentru  muncito­  cilc  acestor  cursuri  au  fost  alcătuite  de   şinii  electronice  de  calcul.
            tTi/.'iMii:' a.  M-u  interesat  alil  rlc  mult                                                                                         rii  calificaţi,  şi  anume,  cursuri  de  ri­  către  colective  de  ingineri  şi  tehnicieni   Rezultatele  preocupării  crcscîndc  pen­
            părerea  lui,  incit  nm  pierdut  cu  desă­                                                                                            dicare  a  calificării  şi  de  îmbogăţire  a  cu­  din  cadrul  secţiilor  şi  cuprind  cele  mai   tru  îmbogăţirea  cunoştinţelor  profesio­
            vârşire  noliuneu  timpului                                                                                                              noştinţelor.  La  cursurile  de  ridicare  a   necesare  probleme  ale  producţiei  lată   nale  se  fac  tot  mai  mult  simţite.  Cea
              Pircşle,  Lenin.  tu  studiile  lui  uni­                                                                                             calificării  participă  muncitori  cc  lucrea­  un  exemplu:  la  oţclăna  electrică  sînt   mai  bună  dovadă  o  constituie  faptul  ca
            vers! torc,  cu  30  de  volume  de  lucraţi                                                                                            ză  în. categorii  superioare  încadrării  lor   cerne  ca:  „Procedee  de  c’aborarc  a  oţe­  primul  trimestru  al  anului  a  fost  înche­
            proprii,  care  călătorise  mult,  şliu  in                                                                                             tarifare.  Ele  sînt  organizate  pe  secţii  şi   lurilor  speciale” .  „Oţelul   electric   şi
            mod  teoretic  incomparabil.  mm  mult                                                                                                   meserii,  fiecare  cuprinzînd  oameni  din   importanţa  lui  în  economia  naţională”   iat  cu  planul  depăşit  la  toate  secţiile.
            decil  putea  s<j  ştie  ac.esl  făina   din                                                                          iiumuuiiw  i y.    categorii  alăturate.  Spre  exemplu,   la  etc.                                     GH.  COMŞUŢA
            judelui  Tambov.  Pe  de  altă   parte,    V.  1.  Lcnîn  şî  N.  K.  Krupskaia  în  mijlocul  ţăranilor  din  satul  kajino.
   69   70   71   72   73   74   75   76   77   78   79