Page 78 - 1964-04
P. 78
Nr. 2899 Drumul socialismului Pag S
In pas cu sarcinile Oameni fapte
mereu sporite r 73 ' r
Colectivul întreprinderii de construc Organizaţia de partid a susţinut cu B B E i
ţii siderurgice Hunedoara a sărbătorit căldură extinderea unor iniţiative valo
recent un eveniment însemnat: lumi roase ale constructorilor cum sînt: „Să
narea steagului roşu şi a diplomei de în realizăm planul săptămînal în 5 zile"
treprindere fruntaşă pe tară în ramura şi „Să lucrăm o zi pe lună cu materiale
constiueţii-moiuaj. Această înaltă cinste economisite". Secretarul organizaţiei de bază
încununează eforturile, frămîntările, Rezultatele obţinute de constructorii
munca însulleliţă desfăşurată în de hunedorenj sînt bune. Nu încape însă
cursul unui an de harnicii constructori îndoială că ele ar fi putut să fie şi mai
lumodoreni. bune. In activitatea întreprinderii au Cu tovarăşii/ losil Bocan, secre- Unora însă nu le ajungeau nicio-
Thiînd pas cu sarcinile mereu spori existat însă vinele lipsuri care îşi fac şi
te puse tic partid, constructorii Hune acum simţită prezenţa pe şantiere: apro taru/ organizaf/ei de bază de IJ dată banii Bocan şi tovarăşi/ săi
doarei îşi aduc contribuţia la dezvoltarea vizionarea ncritntică a unor puncte de şantierul montaj-instalaţii 2 a/ In- comuniştii, i-au ajutat pe tineri
industriei siderurgice, la înflorirea ora lucru, utilizarea incompletă a unor uti treprmderii de construcţii siderur- să-şi organizeze bugetul h învă-
şului. Aici, la Hunedoara, alături de laje, repartizarea nccorcspunzătoarc a g/cc Hunedoara am vorbit mult ţau ce trebuie cumpărat. Uni; au
vechile agregate s-au construit noi fur forţelor de muncă la unele puncte de despre munca de partid. Poale că mers chiar cu ei prin magazine
nale şi cuptoare Martin de marc capa lucru. nu este original în vorbire, insă Grija pătimească a comuniştilor a
citate, noi laminoare moderne şi alte Din experienţa pozitivă ca şi din lip concepţiile sale sînt mature, baza- clştigat încrederea tineretului
instalaţii de înaită tehnicitate. O dată surile caic ntai există, trebuie trase în te pe o experienţă bogată. PI vede M uncitorii se duc la secretarul
cu dezvoltarea Combinatului siderur văţăminte. Trebuie luptat cu şi mai principalul scop al munci/ de organizaţiei lor de bază cu (of le-
gie a crescut oraşul, numărul institu multă holărîrc pentru îmbunătăţirea partid în a transforma pe fiecare Iul de probleme, rugămiţi şi tre-
ţiilor social-culturalc şi al unităţilor de continuă a organizării muncii, pentru
deservire. In anul care a adus I.C.S.H. asigurarea stabilităţii şi ridicării califi om intr-un luptător activ pentru buri mai mari sau mai mici Iar el
drapelul de fruntaşă pe ţară, producti cării oamenilor, pentru întărirea disci înfăptuirea politicii partidului. îi ascultă pe toţi, vede in spatele
vitatea realizată a fost cu circa 60 Ia plinei şi răspunderii faţă de îndatoririle — Noi ii învăţăm pe comunişti fiecărui lucru mărunt emoţia uma-
sută mai marc dccît în 1959, iar preţul de producţie, pentru înlăturarea risipei. să nu judece activitatea de partid nă. El răspunde cu inimă caldă,
de cost a scăzut în acelaşi timp cu peste Un cuvînt greu, hotărîtor, în rezol doar după felul cum este îndepli- pe fiecare îl ajută să rezolve c/ies-
29 la sută. Numai economiile realizate varea acestor probleme îl au organiza nită o sarcină sau alta. Este impor- tiunile fie personale, fie de interes
la preţul de cost în 1963 se ridică la ţiile de partid, comuniştii de pe şantie tant ca fiecare membru sau candi- mai larg In munca de partid nu
aproape 10 milioane Iei. O scrie de re. Este necesar ca toate foiţele de dat de partid să se simtă răspun- numai secretarul organizaţiei de
obiective importante cum sînt: linia de partid de pe şantiere să se mobilizeze zător pentru orice lucru mare sau bază, dar şi ceilalţi comunişti de
semifabricate de la noile laminoare, fa pentru construirea şi darea în folosinţă m ic, să observe ce e bine şi ce e pe şantier dau dovadă de iniţiaţi-
brica nouă de aglomerare ş.a. au fose înainte de termen a obiectivelor prevă rău, să ştie să vorbească cu fiecare vă şi pricepere Mulţi membri de
executate înainte de termen. De aseme zute de planul de stat pe acest an şi
nea, lucrările de reparaţii capitale la pentru realizarea fiecărei lucrări la un om, de la suflet la suflet, să-l ajute, partid s-au învăiat să nu aştepte
furnalele 5 şi 6 au fost executate într-un înalt nivel calitativ. Acestea nu sînt simple cuvinte să li se dea vreo sarcină specială.
timp mai scurt dccît cel prevăzut Conferinţa regională de partid a pus Pe acest şantier al Hunedoarei, co- Ei înţeleg că nimeni nu lace mun-
Care este sccrc'u) acestor succese ? în faţa organizaţiilor de partid de pe muniştii sînt într-adevăr luptător/ ca pe care. de fapt, ei singuri tre-
Comitetul de partid şi organizaţiile de şantiere şi a constructorilor sarcina de aclivi Şapte dintre ci, cei mai buie s-o Iacă in cadrul organiza-
bază de pe şantiere au îndreptat efortu a-şi spori eforturile pentru terminarea şi buni, muncesc activ în biroul or- (iei. Independenţa şi iniţiativa co-
rile întregului colectiv spre îndeplinirea darea în folosinţă înainte de termen a ganizaţiei de bază A lţi doi sînt or- muniştilor au crescut treptat. Une-
sarcinilor principale ale planului de pro unor obiective deosebit de importante ganizalori de grupe. Patru sînt ori. chiar un lucru mărunt este
ducţie : sem tai ca duratei de execuţie, pentru economia naţională cunt sîut propagandişti. 26 au fost aleşi în foarte instructiv Comuniştii Mjţu
creşterea productivităţii muncii, reduce cuptoarele Martin nr. 7 şî 8, uzina de fruntea organizaţiilor de /naşă, 7 Petru. Cornea Ion, Bocan Gheor-
rea preţului de cost şi îmbunătăţirea preparare a minereurilor de la Teliuc şî activează în colectivul gazetei de ghe II, Klep fuliu. Romcea Mircea,
calităţii lucrărilor. Preocuparea sporită altele, menite să asigure Sporirea pro
pentru introducerea tehnicii noi, meca ducţiei de metal. perete, alţii se ocupă cu agitaţia Crigoruţ Vasile. iau de regulă cu-
nizarea mai complexă a lucrărilor cu un Realizarea acestor sarcini cerc din viztială, îi sprijină pe inovatori etc vîntul la adunări, fac propuneri,
volum marc de manoperă, industrializa partea organizaţiei de partid, conducerii Acestea sînt sarcini permanente, cam se zice, participă activ la viaţa
rea proceselor de construcţie, introduce întreprinderii şi întregului colectiv de date de organizaţia de bază. Foar- de partid Erau însă şi membri şi
rea pe scară mai marc a prefabricate constructori să acorde toată atenţia ex Cu hărnicie şi pricepere, lăcătuşii conduşi de Traian Voicu de la şantierul montaj instalaţii nr. 1 . al I.C.S.H. te rare sînt cazurile cînd membrii candidaţi de partid — intre ei Vie
lor, cofrajelor glisante şi montajelor, de tinderii în continuare a mecanizării şi participă zi de zi, cu însufleţire, la realizarea ritmică a planului. Dovada cea mai concludentă o constituie faptul şi candidaţii de partid se limitea- tor Sănduţ, Mircea Căciulii bă,
nnsamblc mart, a contribuit la depăşirea micii mecanizări, folosirii cît mai raţio că în fiecare lună plănui este realizat cu două zile mai devreme. ză doar la aceste sarcini. Aproape Cbeorghe Balcu şi alţii, care nu se
sarcinii planificate de creştere a produc nale şi mai complete a utilajelor, îm fiecare duce o munca individuală înscriau niciodată la dezbateri
tivităţii muncii în anul 1963 cu 2,73 bunătăţirii proceselor tehnologice, extin cu cei fără partid şi nu dinlr-o în- „Oare n-au şi ci păreri, nu-f înte-
la sută. Extinderea folosirii metodei de derii metodelor avansate de muncă. sărcinare specială, .ci dm impuls resează cum muncim, dacă mun-
turnare a bctoanclor în cofraje glisan Angajamentele mobilizatoare luate în Calâ^îcarea — preocupare centrală personal Comunistul Ion Cornea cim bine ori mai puţin bine ? Cum
te acţionate de pompe hidraulice la întrecerea socialistă ce se desfăşoară în
construcţia blocurilor tip Oneşti, a co cinstea celei de a XX-a aniversări a eli şi-a propus să i înveţe meserie pe să procedăm cu aceşti oameni
şului înalt de HO m. de la fahr/ca nouă berării patriei, printre caic şi angaja Alexandru Bogdan, Nicolae Stana. Acestea erau întrebările pe care si
de aglomerare şî la o scrie de alte lu mentul de a realiza cu 11 zile înainte întreprinderea de construcţii side probleme din cele mai complicate toare a cursurilor de ridicare a cali şi pe alţii. Băieţii, cu timpul au de- le-a pus secretarul organizaţiei de
crări, a contribuit la reducerea simţi de termen planul anual de producţie, rurgice a luat fiinţă în anul 1950. pe şantierele LC.S.IH. Cu ajutorul ficării. Aceste cursuri, în care vck fi venit maturi, au început să înveţe bază, losil Bocan El a făcut propu-
toare a duratelor de execuţie şi la creş avîntul cu care se desfăşoară munca pe De alunei şi pînâ la sfîrşilul anului celor care s-au calificat în aceşti ani încadraţi peste 4.000 tovarăşi sînt la şcoala profesională serală. Uno- nerea, în biroul organizaţiei de
terea nivelului calitativ al lucrărilor. De şantiere, realizările obţinute de majori trecut, la şcoala de calificare din ca s-au construit uriaşele obiective in organizate în două etape : etapa I, ra le-a fost greu şi au vrut să re- bază, să li se. ceară celor care nu
asemenea, creşterea productivităţii mun tatea colectivelor de muncă şi îndeosebi dril! întreprinderii au fost calificaţi dustriale şi socîal-culturaie din ora care a început la 20 februarie a.c minte la învăţătură Grija şi aten- iau cuvînlul să prezinte informări
cii a fost determinata în mare măsură de la obiectivele de cea mai mare în peste 15 000 de muncitori prin şul Hunedoara. Un număr însemnat şi etapa ă ll-a care va începe la 20 [ia lu i Cornea i-a ajutat să înv/n- în fa fa adunării generale a organi-
de creşterea gradului de industrializare a semnătate, constituie o garanţie că har cursuri de scurta durata, în toate dintre noii constructori au fost de iulie a.c. De remarcat este faptul că gă pasivitatea. Un rol important zaţiei despre felul cum îşi îndepli-
lucrărilor de construcţii îndeosebi prin nicii constructori ai Hunedoarei îşi vor meseriile de constmcţii-montaj şi in claraţi fruntaşi sau evidenţiaţi în în- pentru buna lor funcţionare au fost l-a avut însă secretarul organiza- nesc sarcinile de partid încredinţa-
extinderea folosirii clementelor prefa îndeplini cu cinste sarcinile ce le stau în halaţii. Cea mat mare parte a aces întrecerea socialistă. Electricienii recrutaţi peste 60 lectori din cei mai (ici de bază, tovarăşul Bocan te Propunerea s-a dovedit a fi
bricate din beton armat. faţă. tor muncitori au rămas şi se găsesc Gheorghe Buican, loan Stoica, toan buni ingineri, tehnicieni şî maiştri. Anul trecut, cînd a sporit volumul foarte bună. Oamenii au căpătat
oc şantierele întreprinderii. O altă Uoghici şi alţii de la electrotehnic, De asemenea, în acest an vor fi or lucrărilor de pe şantier, au fost an- curaj, şi azi, m ulţi dintre ei sînt
parte, care au plecat în decursul tovarăşi calificaţi în aceşti ani, se ganizate sesiuni tebnîco-ştiinţifice, gajali foarte m ulţi tineri Unii mai participanţi activi in v/aţa de orga-
vremii, lucrează pe alte şantiere din bucură pe bună dreptate de stima numeroase schimburi de experien lucraseră la construcţii, ca munci- nizaţie.
tară. tovarăşilor de muncă mai vîrstnici, ţă ele. lori necahficaţi. Ei nu se pricepeau Organizaţia de bază de pe şan-
Munca de calificare a muncitori pentru realizările frumoase pe care Comitetul sindicatului şî-a propus la montaje şi la instalaţii Unii pu- (ierul monlaj-inslalaţii 2 al Intre-
lor s-a făcut cu deosebită grijă, sub le obţin în producţie. Lăcătuşul Con în continuare organizarea de acţiuni neau chestiunea să fie îndepărtat» prindeiii de construcţii siderurgice
îndrumarea organelor şi organizaţii stantin Mpdroiu, zidarii Cavrilă Pe- cu cartea tehnică, concursuri de ino aceşti oameni din sector şi aduşi Hunedoara, foloseşte cu multă pri-
lor de partid şi a conducerii între ter şi Andrei Guneş şi mulţi alţii, vaţii şi „Cine ştie meserie, cîşligă‘ în locul lor muncitori calificaţi cepere dreptul de control fa Lir-
prinderii. S-a urmărit îndeosebi pre nu vor să rămînă cu cunoştinţele ele. Se va organiza şi în acest an De unde să fie aduşi însă munci- măreşte perseverent cum se reali
gătirea practică pe şantiere, munci căpătate în şcoala de calificare. Ei J.una inovatorului" acţiune ce s-a lor i calificaţi ? Bocan a intervenit, /cază planul de producţie şi cum
torii necalificaţi fiind repartizaţi să năzuiesc încă de pe acum să urmeze dovedit în anul trecut a fi foarte Peste lot e nevoie de cadre cali se respectă termenele de dare în
lucreze pe lingă cei mai buni mai cursurile şcolii de maiştri. Pe şantie eficientă. Cu această ocazie, in anul ficate ! Dar ele trebuie pregătite. funcţiune, sugerează continuu con
ştri, în echipele conduse de oameni rele I.C.S.H. au învăţat meserie şi trecut s-au înregistrat 43 inovaţii El a pus în discuţia adunării gene ducerii şantierului noi măsuri me
cu înaltă calificare, pentru a deprin s-au calificat mii de tineri brigadieri. care au adus întreprinderii econo rale problema calificării muncitori nite să ducă la îmbunătăţirea acti
de tainele meseriei. Azi, mulţi dintre ei, pe baza stră mii în valoare, de peste 750000 Iei. lor Comuniştii au reuşit să înocu- vităţii economice. Acest şantier
duinţei de a învăţa şi munci cît mai De asemenea, nu vor fi neglijate leze dragostea pentru munca In i este fruntaş pe întreprindere, toa
O deosebită atenţie a fost acor
dată bunei organizări a cursurilor de bine au ajuns şefi de echipe, de bri nici conferinţele tehnice pe mese moasă de montor şi instalator te lucrările sînt executate in ter
Fiecare şi-a luat în brigadă un nu-
pregătire teoretică. După ce au fost găzi, maiştri. rii, serile fruntaşilor în producţie, men a crescut mult disciplina în
organizate pe meserii şi clase, or Aşa a fost posibil ca înlreprinde- exnozihile tehnice etc. măr de tineri Ajutorul concret a muncă şi spiritul de răspundere. $i
Toate aceste acţiuni vor contribui
sprijinit pe tinerii nou angajaţi să în toate aceste succese îşi are con-
ganizaţia de partid a recomandat rea să-şi rezolve din proprie pepi se califice intr-un timp scurt F.i au tribnţia sa, secretarul organizaţiei
conducerii întreprinderii să ia mă nieră mult dificila problemă a ca desigur la îmbogăţirea cunoştinţelor
suri pentru recrutarea unui corp de drelor calificate. Lucrurile nu se o- tehnice ale constructorilor. început să cîşt/ge destul de bine. de bază, tovarăşul Bocan losif
lectori din rîndul celor mai buni in presc aici. Şi în acest an, la şcoala
gineri, tehnicieni, maiştri cu o vasta de calificare din I.C.S.H. sînt cu
experienţă a muncii. In anul 1%3, prinşi numeroşi tineri, care vor fi Şeful de brigadă
de pildă, corpul de lectori a cuprins şcolarizaţi şi calificaţi în meseriile de
un număr de 13 tovarăşi printre care zidari, dulgheri, lăcătuşi, electri
inginerii Marin Piţică, Carol Sun. cieni, sudori etc Un om înalt dc statură, voinic, cu Vasile Grigoruţ este cunoscut la Hu participarea lut. Aîcî a cunoscut parti
Pe lîngă munca de calificare a ti faţa prelungă, cu ochi mari strălucitori, nedoara ca un om activ, mereu în cău dul, cel care a iniţiat industrializarea
tehnicianul Vasile Răduţ şi alte cadre
tarea noului. El a ajutat să se califice
lehnico-infiînereşti cu pregătire te nerelor cadre n-a fost neglijată nici păşeşte viguros spre autobuzul cc duce zeci şî 2eci dc muncitori. Ion Micu, Glt. socialistă a ţării, cel caic, în cadrul
In noile laminoare. La această oră, îm
meinică. In anul trecut, colectivul munca de ridicare a calificării mun bulzeala pc străzi e marc. Torentul ome Abnidcaint, Ion Nnşca au învăţat dc la acestei politici, a stabilit să schimbe fata
de lectori, pe lîngă faptul că a avut citorilor. In anul 1963 au funcţionat cl meseria dc instalator. Treptat, trep Hunedoarei. A cerut şi a fost primit în
38 de astfel de cursuri, care au fost nesc, revărsat în dezordine, sc îndreaptă rîndurilc partidului, a devenit luptător
în atenţie predarea materigi pe în spre numeroasele locuri dc muncă la tat, Grigoruţ a înţeles că oamenii cei activ pentru aplicarea în viaţă a politi
ţelesul cursanţilor, s-a preocupat în urmate de peste 7 000 de tovarăşi. uriaşul combinat siderurgic sau la în mai obişnuiţi pot săvîrşi uneori lucru cii sale.
mod deosebit de revizuirea temati De asemenea, au fost organizate treprinderea de construcţii. E ora schim rile cele mai frumoase şi îneîntătoarc.
opt lectorate tehnice pentru munci Că Grigoruţ este azi şef dc brigadă,
cii lecţiilor, îmbunătăţirea lor cu tori la caie au participat 1.3*10 to bului dc dimineaţă. L-a calificat şi pc Cojocarii Petic. L-a ca in fiecare lună cîştigă peste 2C00 Ici,
probleme noi apărute în tehnică. Şi — Noroc, constructorulc! ajutat nti numai să înveţe o meserie ci că împreună cu soţia şi ccî treî copii
varăşi, oatru lectorate pentru maiştri — Noroc, noroc. I-a şi pregătit pentru viaţă. I-a povestit
rezultatele n-au întîrziat să se ara cu 120 participanţi şi un lectorat o dată cum a ajuns cl Ia Hunedoara, duc o viaţă fericita, şi-a putut da sin
păşea
încet,
pe
Crigoruţ
sigur
te Din nndurilc celor peste 700 pentru ingineri si tehnicieni la care sine. Sc gîndca la primele măsuri gur scama Petre Cojocarii. Acum pă
muncitori aflaţi în cursurile de cali cum a devenit muncitor calificat. O şeşte şi cl pc acelaşi drum. In rîiul cu
De sus, de la înălţime, totul ţi se parc imens. In clipe de răgaz şi sudorii, au participat 200 tovarăşi. pc care le va lua încă dc azi .în poveste simplă care sc aseamănă cu po comuniştii va lupta cu forţe noi pentru
adevăraţi oameni ai M lţim îlor, scrutînd zarea, sînt pe deplin satisfăcuţi de ficare în anul trecut, s-au afirmat ti In acest an s-au luat din timp ma brigadă. La adunarea generală a vestea multor mii de constructori. Fe înfrumuseţarea în continuare a Hune
organizaţiei dc bază vorbise despic ne
aportul lor la consvi.di'ea Hunedoarei socialiste. neri de nădejde, capabili să rezolve suri pentru organizarea corespunză cior dc ţăran din raionul Săvcni — Su doarei socialiste.
cesitatea îmbunătăţirii lucrărilor de in ceava, a venit la Hunedoara în 1949. A
stalaţii. Brigada condusă dc cl, pc hună cohorît din tren, într-o gară micuţă, ...Ziua dc muncă a trecut. O zi obiş
dreptate este socotită fruntaşă pc Şan aşezată undeva, cam pc unde produce nuită, cu multe bucurii şi desigur şi
taj H, în urma consultării membrilor tier. Dar cei mai buni trebuie să fie acum fontă cel mai mare furnal al ţa cu... uncie necazuri. întors acasă, pc
Vasile Grigoruţ il aşteaptă copiii, so
de panul şi a activului fără dc partid, mereu fruntaşi, să vie mereu cu ceva rii. Pc atunci nu exista nici oraşul nou, ţia. Femeia aceasta cu ochii blînzi care
Jti miezul fieo h Lenteio-e a luat iniţiativa ca la reparaţia capitală nou, altfel îi prinde rutina. Făcuse şi cî- nici străzi asfaltate, nici autobuze pentru parcă mereu întreabă cîte ceva, îl aş
teva propuneri preţioase pc linia întă
a furnalului 6, planul săptămînal dc exe
transport, nici teatru, nici clubul side-
cuţie sn fie realizat în numai 5 zile. ririi răspunderii personale. Şeful şantie rurgiştilor sau al constructorilor. In Hu tepta cu o masă gustoasă. In această
■■■■BaHDBCWKtr.iJU I Cu toate că în privinţa aprovizionării rului şi secretarul organizaţiei dc bază, nedoara anului 1949 funcţiona doar un casă de pc strada Tudor Vladimirescu,
Ia Hunedoara, trăieşte o familie feri
La Jiuraprinderea dc construcţii si In următoarea şedinţă dc comitet, res la rîndul sau ca organizaţiile dc partid cu unele piese dc la alte întreprinderi în concluzii, susţinuseră cu căldură pro cinematograf cu 250 dc scaune. Pc unde cită, familia şefului dc brigadă Vasile
punerile sale.
din ţară an existat deficienţe, totuşi lu
derurgice Hunedoara a deveni: o prac pectiv în ziua ele 27 februarie n fost să-şi ridice rolul în înfăptuirea sarcini crările dc montaj s-au încadrat în gra Seara fusese Cu soţia la teatru. Cînd se ridică -azi cartierul în care muncito Grigoruţ,
rii şi-au construit casc proprii şi unde
tica cumuă ca toate problemele impor din nou abordată o problemă impor lor economice. fic, lucrarea fiind terminată înainte dc s-n întors acasă, deşi obosit după o zi Nu este lipsit dc interes să arătăm
tante ale producţiei să fie analizate în tant.» : „Cum sc asigură şantierele cu La I.C.S.H. sînt atrase într-o măsură termen. încărcată, era nespus dc vesel. I-a să pc strada Tudor Vladimirescu, Grigo- că brigada condusă dc comunistul Va-
atlunârdc de partid, ca de fiecare dată utilaj fi mijloace dc transport". Anali tot mai marc organizaţiile dc bază la In activitatea comitetului tic partid rutat cu privirea pc cei trei copii care ruţ şî-a ridicat în ultimii ani o casă sîlc Grigoruţ a primit nu demult di
comuniştii — simţind o marc răspun zarea acescei probleme a fost determi înfăptuirea controlului de partid. Mem dormeau liniştit. Grigoruţ n-a avut frumoasă şi încăpătoare, era nu cu mulţi ploma de „brigadă fruntaşă în întrece
dere pentru bunul mers al producţiei nată de unele deficienţe serioase care bru comitetului ajută birourile organi dc la I.C.S.H. se 1 olosesc şi alte metode parte în anii copilăriei dc o viaţă chiar ani în urmă un simplu maidan. Hune
— să intervină în mod energie ori de s-au manifestat în cursul anului trecut, zaţiilor dc bază să stăpîncască proble eficiente. Una dintre acestea o consti aşa dc liniştită. doara s-a transformat sub ochii lui, cu rea socialistă* pentru realizările fru
tuie analizele cure sc ţin periodic în ca
mele producţiei pentru a putea sesiza
cîte ori se simte nevoia. cînd capacitatea betonierelor a fost fo rămîncrilc în urmă şi pentru a lua cele drul cărora sc dezbat problemele tic moase obţinute în anul 196.V
I'nlnsind dreptul de control asupra losiră doar în proporţie dc 65 la sută.
administraţiei, in mod deosebit privind a cilindrilor-compresori numai în pro mai corespunzătoare măsuri. Din ini- ordin tehnic, economic şi financiar. La
aceste analize participă şi secretarii or
organizarea muncii pentru îndeplinirea porţie de 82 la sută, iar a buldozerelor ţiariva comitetului dc partid, fiecare so ganizaţiilor dc bază, preşedinţii comite
planului de producţie, comitetul de de 91 la sută. Aşadar, probleme dr cietar dc organizaţie dc bază arc un
partid şi organizaţiile de bază cercc- mare importanţa stau mereu în centrul carnet cu sarcinile dc plan defalcate la telor de secţii şi scrctarii organizaţiilor
U.T.M. Ei îşi spun părerea asupra lip
tea/.ă în mod amănunţit situaţia, caută atenţiei organizaţiei dc partid de la toţi indicii, şi cu realizările la zi, ceea
să pătrundă cît mai adine în miezul I.C.S.H. ce-1 ajută să cunoască cît mai bine pro surilor, fac recomandări, iar a doua zî
problemelor *i numai «.lup.» un studiu Pentru înfăptuirea cu succes a hotă- blemele economice ale şantierului, să Ic informează organele din care fac parte
amănunţit adoptă hotîtririle corespunză rîrilor luate, comitetul de partid a pus urmărească îndeaproape. şi iau măsuri pentru mobilizarea mun
toare. ia măsuri practice, publice şi or un accent deosebit pe organizarea con O mare atenţie s-a dat in ■ întreprin citorilor, tehnicienilor şi inginerilor în
ganizatorice pentru înfăptuirea lor. trolului, al cărui sueccs depinde Hc dere ridicării nivelului activităţii gru lichidarea deficienţelor constatate.
Problemele analizate de comitetul dc participarea largă .» membrilor He pelor dc partid pentru ca acestea să Organizaţiile de bază se interesează
partid sînt numeroase si din domeniile partid. Măsurile luate de comitet, dc exercite un control mai efectiv pc locu de asemenea îndeaproape dc planul for
cele mai variate. Puniiul în centrul comun acord cu conducerea întreprin rile dc muncă. S a introdus sistemul ca ţelor dc muncă, dc productivitatea mun
atenţiei problemele cheie, a căror dez derii în vederea unei mai bune reparti organizatorii celor 36 grupe de partid să cii planificată şi -realizată, cîşiigul me
batere trebuie să conducă la luarea ce zări a membrilor de pariul pe locurile fie adunaţi la sediul comitetului în ve diu, întreţinerea utilajului, descoperirea
lor mai corespunzătoare măsuri, comi de muncă, au lărgit posibilitatea cf<*.c- derea discutării problemelor mai impor rezervelor interne.
tetul de partid a analizat încă de la în luării controlului de partid şi în conse tante ce stau în faţa comuniştilor dc Stabilirea de sarcini concrete fiecărui
ceputul anului măsurile ce trebuie luate cinţă au dus la o simţitoare îmbunătă pc şantiere. O astfel de şedinţă a avut membru şi candidat tic partid, contro
pentru îmbunătăţirea activităţii între ţire a activităţii in vederea îndeplinirii loc în ziua dc 12 martie a c. Cu acest lul înfăptuirii lor, exemplul personal al
prinderii ]>c primul trime.stru a.c. Par pianului. prilej s-a desprins necesitatea ca perio comuniştilor pc locurile dc producţie,
ticipanţii la dezbateri printre care mg. dic unii organizatori tic grupe să îm a făcut posibil ca întreprinderea să ocu
Gheorghe Molii, Stclian Popescu, Au- Viaţa arată că sarcinile măreţe trasate părtăşească din experienţa lor celorlalţi pe locul dc frunte pe ţar.» în domeniul
gustin Caice!; şi alţi vorbitori au făcur de Directivele celui dc-al IIMea Con tovarăşi. In felul acesta s-a stabilit ca construcţiilor.
eu acest prilej numeroase propuneri gres al l’.M IL, pot fi îndeplinite cu in ziua dc 2 aprilie a.c. tov loan Roş Sarcinile ce stau în faţa întreprinde
privind îmbunătăţi rea muncii dc orga suceai eu condiţia dezvoltării continue ea tle la şantierul construcvu 2 să ra rii tle construcţii pc anul 1964 sînt mo
nizare pe şantier. S-a accentuat în mod porteze „Cum munceşte grupa dc bilizatoare. Coiuinuîiul a fi mereu în
deosebit asupra planificării judicioase a a iniţiativei creatoare a maselor popu partid în domeniul muncit politice şi miezul problemelor, organizaţia dc
materialelor ce trebuie să ia drumul lare, a atragerii şi mai active a organi economice", iar organizatorul grupei de partid dc la I.C.S.H. va putea raporta
şantierelor, pregătirea şi asigurarea cu zaţiilor obşteşti, a tuturor oamenilor partid tle la şantierul de construcţii să partidului că angajamentele luate în
cele necesare a fronturilor de lucru ctc. muncii pentru a participa la conduccica prezinte referatul cu tema: „Controlul cinstea celei de a XX-a aniversări a eli W \ \
In plenară a fost scoasă din nou în cvi- grupei tic partid asupra calităţii lucră
ilcnţa necesitatea tic a sc urmări lucrul treburilor de stat, la construcţia econo rilor şi ritmul dc execuţie4'. berării patriei vor fi îndeplinite şi de Din geometria complicată a barelor dc metal sc va naşte un nou obiectiv industrial.
după grafic săptămînal şi zilnic. mică şi culturală. Aceasta pretinde însă Biroul organizaţiei dc bază dc la mon păşite.