Page 8 - 1964-04
P. 8
PHOt ET ARI DIN TOATE T A filit U N i'flV Â l
0 nouă staţie pilot
p e r e g i u n e
La uzina cocso-chimică a Combinatu
lui siderurgie din Hunedoara, a fose
Folosind raţional capacitatea de producţie şi timpul de lucru, colectivul de
muncă de la Fabrica de hîrtic ,,1 Mai“ din Petreşei n realizat anul trecut o dată în exploatare o nouă staţie pilot
pentru prelucrarea sulfurii de carbon
productivitate cu 16,5 la sută mai marcdccît cea planificată. Pe această bază s a
tehnice.
obţinut un important spor de producţie şi un volum de economii suplimenta
Pnn integrarea în fluxul tehnologie
re la preţul de cost de 362.000 Ici.
Pentru aceste succese şi pentru altele toc aut de frumoase, colectivului a noii staţii pilot, se asigură o valori
ficare superioară a materiei prime, spo
fabricii i-n fost înmuiată zilele trecute ,.Diploma de întreprindere fruntaşă
pe regiune în ramura industriei chimic organice". rind în acelaşi timp. gama produselor
DUMITRU CRINTEA chimice destinate altor prelucrări.
(din colectivul subrcdacţici voluntare S. TIBERIU
Petreşti)
corespondent
La odihnă A m e n a je a z ă z o n e şî sp a ţii 'verzi
şi tratament Inccpidă de curind, ticipă zilnic la curăţa Inlimpinata cu bucurie
acţiunea de Înfrumuse rea aleilor, amcnQjurca In toate secţiile şi ate
Prin grija comitetului sindicatului de ţare a Combinatului hu- zonelor şi a spaţiilor lierele combinatului.
la Preparaţia de cărbune din Petrila se ncdorcan a attas din verzi si la plantarea Pretutindeni, tinerii
trimit în fiecare an, la odihnă şi trata primele zile uri mate pomilor. participă cu entuziasm
ment, numeroşi salariaţi In primul tri In mai puţin de 10 la acţiunile patriotice.
mestru al acestui an, tov. Vasilc Haţe- m/mâr de tineri. In zile au lost efectuate
gan şi-a petrecut concediul la Hcrcu- baza unui gratie, or 510 Orc de muncă pa IOAN CARPINIŞAN
lanc. Ana Lupu, la Buv.iaş, Vasilc Paul, ganizaţiile U.T.M. par triotică. Primăvara c corespondent
Anul trecut schimbul nostru a obţi
nut ccic mai frumoase rezultate în în- pra felului în care se execută o încăl la Mangalia, Nicolac Baban, la Sovata, Noi cadre de operatori chimişti
Constantin Miu, ia Tuşnad, etc. In tri
trvreica socialistă. Drept urmare, nu de zire corectă ere. Aşa a crescut simţul
mult, am primit diploma de schimb de răspundere al oamenilor faţă de ca mestrul II vor pleca la odihnă şi trata La fabrica chimică din Orăştic s-a în sta meserie. Tovarăşii Dănilă Nicolae şî
fruntaş pe anul 1963 şi mulţi dintre la- litatea producţiei şi, în acelaşi timp, ment încă 34 salariaţi. cheiat de curind cursul de calificare Dud IIic, au terminat cursul cu media
minaiori insigna de Fruntaş în între preocuparea lor pentru buna gospodă PETRU GAINA pentru operatori chimişti la fabricarea 9, iar tov. Blănării Virgil cu media 10.
cerea socialistă pe 1963". In anul rire a metalului. şef de schimb oxf/ilor de fier. Cursurile de calificare IOAN BEŞTELE1E
19t>4, am păşit hotărîţi să obţinem rea (din postul de corespondenţi vo au fost urmate de 51 muncitori caic şef de schimb
lizări şi mai bune. Pentru aceasta, au Rezultatele s-au făcut repede simţite. luntari de la Preparaţia de căr au avu: în permanenţă sprijinul cadre (responsabilul postului de cores
tos: aplicate noi măsuri menite să ducă La cuptoare încălzirea a început a se bune Petrila). lor de specialitate. Ca urmare, 46 de pondenţi voluntari de la F. C.
la îmbunătăţirea procesului de produc executa tot mai corect. La linie a înce muncitori au obţinut calificarea în acca- Orăştic).
ţie şi a organizării munci. Întrecerea în pută să se execute un control minuţios Insigne —
tre echipe şi oameni, pe locuri de asupra calităţii produselor, iar în ajus- Buletine de identitate Tineri la muncă patriotică
muncă, a devenit mai vie, mai ani taj nu se mai rebut a cu atîra uşurinţă. donatorilor Din iniţiativa Comitetului orăşenesc al U.T.M. Sebeş, ti
mată. Pe grafice, de la o zi h alta, se Situaţia a început deci, să se îmbună De curind. din iniţiativa Comitetu nerii din organizaţiile U.T.M. de la fabrica ,,Sebeşul" şi
înscriau noi şi noi depăşiri tic plan, iar tăţească. Acum ne înscriem sub cifra de sînge lui raional U.T.M. Haţeg şi cu sprijinul alte întreprinderi din oraş au fose mobilizaţi la plantarea
fiecare tonă dată în piu; constituia pen admisă de rebut cu circa 20 la sută. De curind, Ia clu miliţiei raionale, a fost organizată o de ponu. Tinerii, constituiţi în brigăzi de muncă patrio
tru noi un imbold. Totuşi, biroul organizaţiei de bază a bul fabricii de hîr adunare festivă. Cu acest prilej unui tică. au plantat peste 2 000 pulcţi de salcîm. In aceasta
In goana după cantitate însă, colec ajuns la concluzia că putem gospodări tic din Petreşti, ra număr de 98 tineri, caic au împlinit
tivul schimbului nostru a scăpat din şi mai bine metalul. In ajustaj încă nu ionul Sebeş, a avut vîrsta de 14 ani, li s-au înmînat bule acţiune s-au evidenţiat tovarăşii : Oster Erika, Crişnn Ma-
vedere un indicator foarte important : se face totul pentru ca şutarca să fie loc o adunare a do tine de identitate. ria, Parasehiv jMaria, Răşinaru Ana, Nicoară Gabricla, Zin
calitatea. O data cu creşterea plusului c:t mai economică, se mai aruncă can natorilor voluntari După adunarea festivă, a fose prezen ca Octavian, Corcodcl Petru, Grancca Nicolac şi alţii.
la producţie, pe grafic creştea şi numă tităţi însemnate de produse cc pot fi de sînge. Cu accsc tat un bogat program artistic, urmat PETRU MOLDOVAN
rul tonelor rebutatc. La sfîrşitul lunii recondiţionate. De aceea, cu ocazia adu prilej, unui număr do un film pentru tineret.
innuaric, spre exemplu , procentul ad nării generale cc a avut loc zilele tre de 17 tovarăşi li VLA1CU TEOF1L secretar al Comitetului orăşenesc
mis de rebut era depăşit cu mai mult cute, a pus în discuţia comuniştilor ac s-a înmînac insig corespondent U.T.M. Sebeş
de 25 la sută. Luna februarie a început tivitatea colectivului cc lucrează în na de donatori tic
la fel. Ori, pentru a fi evidenţiat şi acest compartiment. S-a recomandat sînge pe anul 1963. Aplică îngrăşăminte su p lim e n ta r e
■fruntaş în întrecere mi-i suficient să conducerii schimbului şi secţiei să orga Printre cei care au
produci numai mult, ci şi bun. Titlul nizeze echipele astfel încîc să devină primit această in Colectiviştii din Apol- au ieşit slăbite din iarnă, roase. Ingrăşămintcle apli
de fruntaş obligă. De aceea, biroul or mai omogene. Adică, în componenţa signă sînt tov. dul de Sus, raionul Sebeş, s-au luat măsuri de aplicare cate sînt cele pe bază de
ganizaţiei de bază a hovărît să ridice fiecăreia să intre şi oameni cu experi Traian Stanciu II. au insammţat in toamna a îngrăşămintelor suplimen azot. Ca urmare a bunei
această problemă în faţa adunării gene enţă. bine pregătiţi şi din cei cu mai Eugenia Mincu şi anului trecut suprafeţe în tare, pentru stimularea por organizau a acestei lucrări,
rale a comuniştilor care a avut ioc la puţine cunoştinţe. De asemenea, s-a re Ema Ufuoagăr, pînă zilele trecute au fost
12 februarie. Cei care au luat cuvîinui comandat maistrului de aici să vegheze C. DUMITRU semnate cu gnu. Deoarece nirii lor in vegetaţie, cît şi administrate pe 100 ha.,
atunci au spus lucrurilor pe nume. Au ca la rebut să 1 ic dat numai materialul corespondent pe unele tarlale plantele a dezvoltării lor mai vigu- 10 tone azotat de amoniu.
arătat că lingourile nu sînt întotdeau curăţat, adică acela despre care se ştie In primul trimestru din acest an, muncitorii sectorului de industriali
na încălzite corect, ca nu se urmăresc cu precizie că nu corespunde cerinţelor zare a lemnului de la I.F. Orăştic au obţinut succese frumoase. La dobîn-
prizele (dimensiunile profilului la ieşi calitative. Aceasta, deoarece, pîna dirca lor a contribuit şî extinderea mccaniz.ării lucrărilor grele.
rea din cajă), că nu există colaborare acum, din comoditate, se rcbuta mult In fotografic : încărcarea traverselor cu ajutorul unui elevator.
strînsă între maiştri, şefi de echipă şi după aspectul exterior, ceea cc nu dă Foto : V. ONOIU
msnevranţi şi în general, că nu există dea certitudinea că produsul nu este '/tt itGui fieisaf al latului
o preocupare pentru buna gospodărire bun. Controlorilor calităţii li s-a indi
a metalului. Pe baza celor discutate şi cat să fie mai operativi în semnalarea
a propunerilor făcute de comunişti s-a deficienţelor, iar organizaţiile de sindi In sprijinul minerilor Cu ciflva ani In urmă, In locul Uzarea planurilor întocmite. $i, do Pucă, moaşa Zoie Basaraba. ofician
cat au fost îndrumate să organizeze o construcţiei cu linii moderne din
întocmit un plan de măsuri care a Luna trecută, Atelierele centrale Criş- In felul acesta armăturile metalice au ta primele acţiuni, ci au dovedii In tul sanitar I. Crişan, îngrijitoarea
prins viaţă întocmai. Printre altele, s-a agitaţie vizuală concretă, legată de spe cior. raionul Brad, au primit spre exe putut ajunge )a timp în abataje. S-a lotogralia de laţă, era o clădite Itn- teres, p'jrticipind cu entuziasm In Caţelan Dorica, vizitiul Aurel Lu-
prevăzut ca otelul silicios să fie încălzit cificul activităţii de aicî. cuţie o comandă urgentă. Minerii de creat astfel posibilitatea evitării stag bâlrinilă de vreme. In ca fusese n- toate lucrările. căci şi alături de ei dr. Petru Ciocan
numai în cuptoare bune; la schimb, Fără îndoială că traducînd în viaţă şi iuni unor lucrări importante. menajat, provizoriu, dispensarul me tn stoţia C P.R. din Cirneşti, la o au prestat sule de ore de muncă vo
cuptoarele să se predea şi preia încăl aceste măsuri, peste puţin timp, schim la E.M. Barza solicitau armături me Prin folosirea armăturilor metalice pe dical din Unciuc. Doctorul Petru distantă de 3 km. au sosit ritul pe luntară. Trei camere afectate cabi
zite: maistrul şi prim-laminatorul să talice de care aveau marc trebuinţă. lingă faptul că sporeşte viteza de avan Ciocan, medicul circumscripţiei sa rlnd 8 vagoane. Unde cu cărămidă, netului de consultaţii; sală de aş
măsoare priza tot la al treilea bloc şî bul nostru se va .situa pe locul 1 şi la ■ Pentru a scurta timpul de execuţie nitare din Uncfuc, ruionul Halcr/, altele cu var şi ciment. Mobilizaţi teptare ; sală de tratament şi punct
gospodărirea metalului, dovedind că sare a fronturilor de luciu, se reduce după orele de consultaţii şi trata de organizaţiile de partid, de depu farmaceutic ; două camere prevăzute
să comunice mancvrantului ori de cîcri a comenzii, tinerii Viorcl Rusu, Fie consumul de marcrinl lemnos şi preţul ment îşi concentra toate gindurile taţii sloiului popular, cetăţenii din pentru inliinţarcu unui staţionar de
ori se opreşte agregatul din lipsă de este demn de cinstea de a fi fruntaş. rea împărat, Petru Rusu, Nicolac luc de cost al producţiei. Minerii au apre şi concepea planuri pentru translnr- Cirneşti şi Unciuc, au aiutat te des co pii: casa de naştere, cu o came
cald, s?.u pentru schimbări de cajă, MIMAI TARNAUCEANU ciat ajutorul lăcătuşilor şi le-au mulţu marla clădirii învechite Intr-un lo cărcarea şi trunsportul matcrialcloi ră pen/ru naştere, un salon pentru
fiecare om să revizuiască instalaţiile şi secretam) organizaţiei de bază ea şi alţii, au muncit cu multă însufle mit. cal al sănătăţii cu camere spaţioa care s-a Zăcut cu ate/ojde gospodă lehuze, un solon pentru noii năs
maşinile de la postul la caic lucrează, ţire. Intr-o singură zi ci au vopsit prin
din schimbul C de la laminorul MIC PETRU se, aşa cum văzuse că s-au ridicat riei colective. Sprijinul cetăţenilor o cuţi, bucătărie, cămară, baie, locuin
să nu se mai lamineze la temperaturi de 800 mm. al C.S. Hunedoara muncă patriotică 100 cintrc metalice. corespondent In multe din comunele regiunii. Pla fost nelipsit in tot /imput ccnstruc- ţă pentru moaşă, iar la etaj locuinţă
rcadmisc ctc. In plus, biroul organiza nurile şi schiţele întocmite au lost (iei. Lucrările care necesitau mină pentru medic şi biroul său — aces-
ţiei de bază a trasat sarcini concrete primite cu interes de şciul secţiei de lucru necalilicată, au lost exccu- ta este rodul muncii colective des
sănătate din Haţeg, dr. V. Ichirn şl late voluntar, s-au procurat unele făşurata in aproape doi ani. In acest
membrilor şi candidaţilor de partid, le s-au bucurat de aprecierea cuvenită materiale pe plan local. Cetăţenii timp toate sarcinile cc rcvcrcau per
gate de specificul locului de muncă al Weticufi/nd - cu 1 182 tone, laslo Ştefan cu 1.176 comprcsoarc în regim de compensator: la sec/ia sănătate a regiunii Hune satelor Valea D iljii şi Ohaba Sibişci sonalului dispensarului au lost res
tone, Constantin Turda cu 1.014 tone
scoaterea transformatoarelor de sub sar
fiecăruia. Spre exemplu, şeful laminator CORESPONDENŢILOR şi Tereny Ludovic cu 3S4 tone. cină în zilele de repaus, ctc, s-a reuşit doara. Drept urmare, ta scurt timp s-au îngrijit, de scoaterea şi trans pectate şi duse la îndeplinire in mod
Gheza Cos; na a primit sarcina să ur ca în acest trimestru consumul de ener s-a început întocmirea documenta portarea nisipului şi balastului. ireproşabil.
ţiei, respective devizul construcţiei,
Ajq s-a născut această construc
La pregătirea varului. împrejmui
mărească felul în care se măsoară pri E F T ţ n ? n r_ L J Tehnica nouă fşi spune gie electrică să fie cu mult redus faţă de pe baza căruia s-a pornit acţiunea rea localului cu gard din stilpi de ţie modernă, care alături de altele
zele, loan Pavel de la foarfecă să ve cu vin tul cel planificat. Numai în luna martie de procurare a materialului. beton, executarea unei alei betona (şcoală, magazin) au schimbat înfă
gheze ca şutarca să se execute cît mai consumul realizat a fost cu 2,5 Kw oră De acum, lorţele locale, cetăţenii te de la drum la dispensar şi îm ţişarea comunei Piu de Mori, crcind
economic, Vasilc Clitan, şef de echipă Ca urmare a pieocupăriî manifestate, pe tona de cărbune extrasă mai mic faţă din satele cuprinse In circumscripţia prejur au muncit împreună cu cetă uri nou peisaj, înviorător, specitic
sanitară, trebuiau să-şi spună cuvin-
ţenii toţi salariaţii dispensarului, tn
zilelor noastre.
la cuptoare, să instruiască fochiştii asu Randamente sporite prevederile planului tehnic se realizea de plan. Prin efectuarea reparaţiilor ca tul, să ajute prin munca lor la ren- timpul lor liber, desinfeclorul M ilial R. BUDIIM
Antrenaţi în întrecerea socialistă, co- ză şi se depăşesc la majoritatea indica pitale şi curente la comprcsoarc, redu w-mt v&mz&r
! cc tivul de muncitori, tehnicieni şi in torilor. In luna martie viteza de avan cerea la minimum a pierderilor de aer,
gineri din cadrul sectorului III al mi sare în galerii a fost realizată în pro consunivil de aer conlprimat în luna
Plantează viţă de vie nei Pctnla şi-a îndcpiinic sarcinile de porţie de 107,8 la sută, iar viteza de martie a fost mai mic cu ÎS m.c. dc
cît cel planificat.
plan pe primul trimestru cu 4 zile mai
Anul acesta colectiviştii din comuna înaintare în abataje cameră în proporţie
Daia vor planta peste 500.000 bucăţi devreme. La aceasta a contribuit creşte de 101,8 la sură. 120 m.l. peste plan
viţă de vie. Pînă în prezent au şi fost rea randamentului cu 0,158 tone pe Producţia extrasă din abaca jele ca
plantate S6.865 bucăţi. post Brigada complexă condusă de comu
In această acţiune s-au evidenţiat co mera armate metalic a fost cu 690 tone nistul Scbastîan Dogarii, din cadrul sec
Cele mai bune realizări le-au obţi torului de investiţii al E.M. Petrila. a
lectiviştii Vasile Tibon, Niculac Deda, cărbune mai marc dccît prevederile
/ vJicorghe Radu şi mulţi alţii. nut brigăzile conduse de Enachc Chi- planului tehnic. Faţă de 650 m.l. de ga realizat în acest trimestru o depăşire
ANA TIMAR1U riţn, care şi-<i depăşit sarcina de plan lerie armară metalic, cît este planificat de 120 nvl., iar peste planul de exca
/ corespondentă cu 1.382 tone cărbune, loan Cişlaru, s-au realizat 1.352 m.l. Consumul de vaţii a dat 160 m.c. obţinînd un ran
dament de 1,60 m.c. pe post.
lemn pe 1.000 tone cărbune extrase a Traducînd în viaţi angajamentele
Plenara Comitetului regional fost redus cu 2,8 m c. faţă de plan. luate, colectivul acestui sector a depă-
şic productivitatea planificata cu 32
pentru cultură şi artă Reducerea consumului la sută, iar planul Ia deschideri de ga
de energie
Teri a avut loc în sala festivă a Sfa cultură şi arcă privind contribuţia in lerii a fost depăşit cu 35 m.l.
tului popular regional plenara Comi telectualilor la desfăşurarea muncii cul Prin măsurile luate în ultimul timp D. IONAŞCU
tetului regional pentru cultură şi artă. tul al-cduc-uîve de masă şi Planul de
La plenară au participat membrii Co măsuri al acţiunilor culrural-cducativc şî caic constau în îmbunătăţirea factoru (responsabilul subrcdacţici volun
mitetului regional pentru cultură şi ar in vederea sărbătoririi celei de-a XX-a lui de putere; pornirea motoarelor de la tare Petrila).
tă, vicepreşedinţi şi secretari ai comite aniversări a eliberării Romînicî de sub
telor executive ale sfaturilor populare jugul fascist. IN FOTO : VEDERE EXTE
raionale şi orăşeneşti, reprezentanţi ai Pe marginea problemelor puse in I o înfundătură cu multe gropi şi no RIOARA A DISPENSARULUI
roi. Cu sprijinul statului popular şl
organizaţiilor de masă şi ai diferitelor dezbaterea plenarei au luat parte la — oraş fruntaş cu participarea cetăţenilor strada a DIN UNCIUC.
societăţi ştiinţifice. De asemenea, la discuţii numeroşi participanţi. Ei au devenit practicabilă, frumoasă. Cum
plenară au participat tovarăşii loan subliniat preocuparea comitetelor pen
am procedat ? Mai Intîi om lămurit
Pipoş, membru al Biroului Comitetului tru cultură şi artă pentru atragerea in întrecerea cetăţenii să-şi retragă grădinile cu
regional Hunedoara al P.M.R. şi Cor telectualilor la viaţa culturală a regiunii,
nel Stoica, vicepreşedinte al Comitetu contribuţia acestora la ridicarea nive aproximativ 2 metri, lucru ce s-a
lui executiv al Sfatului popular regio lului de cultură al maselor, au împăr v m Cind mergi In- tată de tov. loan Moldovan, vice au fost transportaţi şi împrăştiaţi tăcut fn scurt timp. După aceea, am
nal. tăşit din metodele lor de munca şi au r-un oraş rămii preşedinte al Comitetului executiv pe 38 stră2i 7.500 mc. balast. Ce transportat pietriş, am lăcut un ca
In cadrul plenarei au fost prezentate: făcuc propuneri pentru îmbunătăţirea :u o anumită im al Statului popular al oraşului Alba tăţenii de pe strada Ghcorqhc Dojn no/ de scurgere a apei şi alte lu întreprinderea de exploră/i
Raportul Comitetului regional pentru activităţii de viitor. v presie despre telul lulia care a relevat cum s-a muncit, unde este preşedinte al comitetului crări. miniere Hunedoara-Deva a exe
tr cum el este gospo rezultatele. întrecerea patriotică Io tov. Traian Şerban au împrăştiat Cu multă însufleţire au vorbit şi cutat lucrări de forare pe undi
dărit. Ducă stră care au participat toate stolurile -100 m.c. butaşi, au rctăcul rigolele, deputaţii Dumitru Torsan, Viotel terenuri de pe raza sacului R um
X
zile sînt
curate,
populare orăşeneşti din
Bimbea, Julin Topor şi alţii. Ei s-au
regiune a
iar dm fonduri bugetare s-u exe
• c«um?ac'V parcuiilc bine în constituit un stimulent puternic pen cutat un trotuar din dale de beton. angajat ca In anul 1964 să depună cu-Mic, comuna Vcţcl, lăsîm
, l ilMMy ^
/ ÎN treţinute, dacă în- tru toţi cetăţenii din Alba lulia. Sprijiniţi de către grupele de partid, şi mai multe clorturi pentru Înfru
gropile neastupatc.
museţare;] oraşului Albo lulia. In
Pentru ca munca să se desfăşoare
aceeaşi muncă Însufleţită au des-
.fsaSAŞELSH . tilneşti la tot pa In bune condiţii, comitetul execu lăşuiat deputaţii şi cetăţenii de pe acest an valoarea lucrărilor pe cap
sul Hori, pomi or
de locuitor vq creşte de la 62 Ici
tiv a întocmit un plan de măsuri cc
namentali, în line a cuprins fn primul tind lucrările străzile Ecalerino Vorqu, Lumea cit s-a realizat în 1063, la 100 Ici,
Nouă, Vasilc Alccs-andri şi altele,
tot ce incintă o- propuse de alegători la Inlilnirile străzi care au lost bine întreţinute. iar volumul total al economiilor
cu deputaţii, pian aprobat de se O eoniribulie deosebită şi-au adus-o realizate prin muncă putriohcă se
chiul. nu ie poţi
siunea statului popular. Apoi, au cetăţenii toan Totoian, Fchcia Bim- vo ridica Iu peste 2.140.000 Ici. Cei
abţine să nu spui: lost întocmite devize pentru între bca, Maria Puşcău, Elena Costen, prezenţi s-au angajat să inlimptnc
„A ici sini buni ţinerea străzilor, a parcurilor si zo Petru Dumbu şi mulţi ulţii. De ase cea (te-a XX-a aniversare a elibe
gospodari*\ O asemenea impresie îţi nelor verzi. Avtnd aSlguiută baza menea, au lost amenajate scuururi rării patriei cu rezultate deosebite
iaci şi atunci cind vizitezi oraşul materială s-a pornit o susţinută şi zone ver2i pe o suprulaţă de 2,80 în acţiunea de înfrumuseţare şi gos
Alba lulia. Pentru rezultatele deo muncă de popularizare In rindul ce ha., au lost refăcute podeţe, repa podărire a oraşului.
sebite obţinute In întrecerea patrio lor 47 comitete de stradă a acţiu rate gardurile, plantaţi arbori orna Cind tovarăşul Dumitru Dejeu,
tică pe anul 1963, Statul popular al nilor ce urmau a li întreprinse. mentali ctc. Demn de remarcai este preşedintele Comitetului cxccidiv
oraşului Alba lulia a primii diploma Trecindu-sc Ia executarea lucrări faptul că in anul trecut cetăţenii nl Stalului popular regional a in-
de oraş Iruntaş pe regiunea Hune lor, comitelui executiv, sprijinit de din Alba lulia, antrenaţi de depu minot tov. Emil Comşa, preşedinte
doara în acţiunea de rjospodăiirc către comitetul orăşenesc de parlid taţi, au efectuat -W0.203 orc muncă al Comitetului executiv al SIqIu -
şi înfrumuseţare. Despre lelut cum a îndrumat deputaţii să lină o strin- patriotică rea/izindu-se lucrări In lui popular al oraşului Alba lulia
s-a muncit, s-a discutat pe larg in să legătură cu comitetele de străzi. valoare de 1.248.154 lei. diploma de Slut popular fruntaş
adunarea cu cetăţenii ţinută de cu- Cetăţeni’, din Alba lulia au parti Cu mîndric au vorbit cclătcnij ta pe regiune in gospodărirea oraşe
rind. cipat cu un deosebit entuziasm la adunare despre telul cum au mun lor un ropot de aplauze a inlimpi-
In sală se allau deputaţi şi alţi înfrumuseţarea oraşului. Mai ales cit şi rezultatele tor. nal momentul lestiv. Tovarăşul
locuitori cate şi-au adus cea mai in primăvara anului trecut jxileai — Acum cîliva ani, spunea de Dumitru Dejeu q felicitat călduros
A-uri, B-uri, C-uri... Alfabetul din cărămidă şî beton, improvizat de mare contribuţie In gospodărirea Şi Intîlni grupuri de cetăţeni de toate putata Elvira Ledrer din circum V. ALBU
constructorii dm regiunea noastră se completează armonios, dînd naştere, Inlrumuscţarca oraşului Alba lulia. virslele care executau lucrări de (Continuare în pag. H-aJ — Urme dacice?
cu flecare an, unor oraşe moderne, înfloritoare. Ei au ascultat inlormarea prezen înfrumuseţare. In această perioadă scripţia nr. 36, strada lazului era — Da de unde urmele celor
In foto: aspect exterior al unul bloc C.