Page 80 - 1964-04

i.-a'k

\
PflOLETAW D/tf TOATE ŢĂRU.H, U N IŢl-V Ă I
In jm tiin p m area. zilei de I M ai

-------Animatorii întrecerii------

, felar
O lelai ii de la sec fia O.S.M. nr. vlăguit de putere, predispus la sie. Despărţirea de agregate, de oa­
i>n C.S. Hunedoara desfăşoa­
boli... Dor despre toate acestea el
menii lingă care a muncii am de-a
ră o întrecere plină de pa­ aminteşte numai acelora care nu in- rîndul, ii vo li r/rca. Dar gindul că
siune. Dirz.cn ia cu cure inlrunlă do- qrijcsc agregatele moderne şi nu cei cărora te va preda şlalela nu-i
qoarca cuptoarelor si slmncsc Iu- niuncc.sccu conştiinciozitatea omului vor lucc de ruşine, ii va umple ini-
lia metalului incandescent slirncş- caic construieşte viola nouă, lipsită mu de bucurie...
le admiraţie chiar şi unui om obiş­ de exploatare. Abia în anul 19-18 a ai el Hangon a devenit ofetar
nuit cu munca la marile agregate devenii prim-topitor, iar un an mai în unii de dcmocrutic popu­
Rodul încleştării lor cu flăcăriic se tirziu, după absolvirea unui curs de lară. Drumul străbătui de el
malcrializea/M In sulele de lonc de 8 luni, maishu. P meserie
pentru a-şi însuşi aceasfă
otel ce înscriu zilnic pe grafice să­ In 1958. maistrul Petru Răduică a losl cu mull mai neted. A începui
geţi ascendente. conduce procesul de elaborare a ca elev la şcoala profesională din
Cele pcslc 20.000 tone otel elabo­ celei dinhi şarje la primul cup­ Hunedoara. Aici avea la dispoziţie
rate de ci peste plan In trei luni tor al noii ofelării Martin de la lotul: carii, îmbrăcăminte şi prolc-
presupun multă hărnicie, pricepere C.S .Hunedoara. De alunei sub ochii sori. Lui h răminca doar să invc(c
şi sim( gospodăresc, calită(i ce ca­ lui au intrat pe tind In luncliunc Şi, a făcu l-o cu mult sirg Cind, ca
cuptoarele 1, 2. 3. 4 şa.m.d., s-au
racterizează inlrcqul colectiv, dur perfecţionai continuu procesele teh­ şarja rapidă, maistrul Sletan Tripşu
elev in anul trei a elaborai prima
mut ales pe acei a căror contribuţie
In campania LA SEIilIMIITE FORJELE la obţinerea lor este deosebită. Prin­ nologice şi agregatele. In liccare prcluirc ,carc l-a îmbărbătat Ab­
i-a strins mina. Era un semn de mure
nou cuptor pus in luncliunc, in fie­
tre ci sini şi bătrînul maistru Pe­
primăvară tru ăâduicâ şi prim-lopilorul Puvel care mareei de otel asimilată, a ră­ solvind şcoala a lost repartizat di­
rect la cuptor, ca omul nr. 5. Co­
mas o părticică din viata lui. Ori
Hanqan. Biograliilc lor se Implc-
de cile ori se ivea o greutate in muniştii l-au ajutai să-şi îmbogă­
Icsc cu cele ale semeţelor coşuri cc elaborarea unei şarje, in punerea la ţească mereu cunoştinţele prolcsio-
împinzesc marele combinai... punct a unui nou procedeu de lu­ nalc. să devină un om de nădejde.
etru Răduică Şi-a începui ca­
P riera de aţelor cu mai bine de cru. intervenea cu priceperea şi expe­ Urtnindu-lc sloiul a devenit in scurt
rienţa sa. îndrumările şi sloiurile lui
timp slupin pe meserie tar cind şi
28 (le ani în urmă. Pe atunci, au contribuit Iq lormarca a sute de cel dc-ai doilea cuptor a început să
ca lopilor la unul dm cuptoarele ofclari tineri. Mu/fi dintre ci au producă, echipa care urma să-l de­
olelărici din Reşiţa, muncea din devenit prim-topitori, moişlri. servească l a losl încredinţată lui
rircu. Olelarul era un tel de lopălur Acum. cind întrecerea pentru ob­ (proaspăt prim-lopilotj. De alunei
ţinerea unor succese cit mai In i­ cslc mereu printre Irunlaşii sccfici.
moase In ti/is/ea sărbătorii elibe­ Ca o preţuire a muncii, de curind
Contribuţia rării patriei este in toi, bălrinul i-a losl luminată insigna de „Frun­
taş In intreccreu socia/islă pe anul
maistru parc neobosit. Umblă de la
un cuptor la altul, dd slaluri şi în­ 1963".
echipelor drumări, ajută cu experienţa sa pe ■ La inlrarcu în combinai, pe alcia
oţclari sâ respcc/c instrucţiunile de fruntaşilor, pe primul punou, poli
de la întreţinere lucru, să nu producă rebut şi de­ vedea chipul senin al prim-lopitom-
clasate. să elaboreze şarje în timp lui Puvel HaiuiQn.
Colectivul secţiei a III a furnale cit mai scurt. Ar vrea ca liccare să GHEORGHE NEGREA
a C.S Hunedoara desfăşoară o în­ ocupe un loc de Irunlc, să dea cil (din postul de corespondenţi
trecere însufleţită pentru întîmpina- mai mull ofcl palrici dragi voluntari de la O.S.M. nr. 2
rca zilei de 1 Mai cu noi succese. Peste puţin timp va Ieşi Io pen­ C. S. Hunedoara)
Rezultatele furnahştilor depind însă
în marc măsură de felul în care este
întreţinut agregatul, de calitatea şî
promptitudinea cu care sînt execu­
tate reparaţiile. Despic modul în care
L i <jospodătia colcclivă din Miercurea, raionul Sebeş, însăminlalul
porumbului se desfăşoară din plin. La ordinea zilei şi-au dus la îndeplinire această sar­
IN FOTOGRAFIE: Mccaniz.utorii din briqada condusă de We Radu cină echipele de la întreţinerea fur­
hierind ia pregătirea letonului şi ia semănat. l:olo : GI-1. ŞÂNDREANU nalului III este suficient să amintim
Folosirea Judicioasă a u tilajelor că durata opririlor pentru repara­
Situaţia insămlnţării porumbului la 23 IV a.c. ţii planificate şi accidentale a scă­
asigurîn-
zut mult sub cea admisă
agricole du-sc un mers uniform al furnalului.
In atenţia lucrătorilor din agri­ Insămînţarca porumbului se desfă­ Jn aceste zile oamenii muncii din ficaţi. Mecanizatorii de la această uni­ Drept urmare, planul de producţie
cultură pe primul plan se află în- şoară mai anevoios în raioanele Oră- pe luna martie a fost depăşit cu 6,54
de
tate au executat numai 2.298 ha
sâmînţatul porumbului. Timpul fa­ ştic şi 11ia, ceea ce dovedeşte că în agricultură d„pun eforturi sporite pen­ arături pentru însămînţarc, au grâpat şi la sută, iar pe prima jumătate a lunii
tru terminarea grabnică a însămînţă-
vorabil din ultimele zile a permis gospodăriile colective din raioanele riîor. La realizarea in bune condiţivmi discuit 1.679 ha şi au semănat abia 1.173 aprilie cu 13 la sută. S-au evidenţiat
într-o oarecare măsură ca viteza zil­ respective mai există deficienţe în a obiectivului amintit o contribuţie de ha. S.M.T. din Orăştic dispune de 163 în muncă echipele conduse de Glicor-
nică la pregătirea terenului şi la se­ organizarea muncii, în folosirea uti­ scamă şi-o aduc mecanizatorii caic lu­ tractoare. 144 semănători de păioasc şi glic Luca, Capclar Bruno, Ncculai
mănat să sporească. Spic exemplu, lajelor la întreaga lor capacitate. crează la pregătirea terenului şi la se­ 101 maşini 2 S.P.C.-2. Aceste utilaje a- Spătăccanu şi Costică Mîrţan.
ieri gospodăriile colective au însă- Numai aşa se explică de ce viteza mănat. In acest sens rezultate mai bune gricolc însă nu au fost folosite judicios I. VORONEANU
corespondent
niînţat cu porumb peste 3.700 Iu, la semănat este sub cea planificată. s-au obţinut la S.M.T. din Miercurea,
faţă de 3 541 Iu cît s-a realizat în In gospodăriile colective din raionul u.ndc pînă la 20 aprilie s-au efectuat in toate unităţile, iac ca urmare şi rea­ Acţiune patriotică
ziua de 22 aprilie. Rezultate mai llu, de pildă, în ziua de 23 aprilie 14 383 lianţii, ceea cc reprezintă 50 la lizările obţinute sînt sub nivelul posi­
bune s-au înregistrat în raioanele s-au însămînţac abia 2C9 hectare, iar sută din sarcina de plan pe campanie. bilităţilor. Faţă de această situaţie este Muncitorii .sectorului VI acraj de
Sebeş şi Alba, unde ieri s-au însă- în Orăştic numai 420 Iu. O situaţie Mecanizatorii de aici au efectuat peste necesar de a se lua măsuri pentru folo­ )a li M. Lupeni au venit de multe ori
sirea din plin a utilajelor, prin orga­
mînţat 1393 Iu şi respectiv 716 Iu. asemănătoare se întîlneştc. de aseme­ 5.551 lianţii la lucrările de arat, au nizarea schimburilor prelungite sau a în sprijinul sectoarelor productive.
nea, în oraşul regional Hunedoara şi
Trebuie arătat însă că şi în aceste pregătit terenul pentru semănat prin două schimburi pe un număr cît mai Zilele trecute, ci au hotărît să vina
în raionul Brad, unde se înaintează discuirc sau grăparc pe 5.444 ha şi au în sprijinul sectorului II, unde reali­
raioane, faţa de posibilităţile exis­ zilnic mai puţin de 10 la sută din inr.ămînţat aproape 4.000 ha marc de tractoare. De asemenea, mun­ zările nu erau pe măsura posibilităţi­
tente, viteza zilnică la semănat poate suprafaţa destinată pentru cultura La S.M.T. Orăştic însă realizările do­ ca trebuie sa fie mai bine organizată lor. Prcstîiul peste 400 orc de mun­
creşte simţitor. porumbului. vedesc că munca iui a fost temeinic or­ atic în cc priveşte aprovizionarea cu că patriotică cei 59 măsurători de
ganizară, întrucît pînă la aceeaşi data carburanţi, lubrifianţi, cît şi cu piese gaze au extras mai mult de 500 tone
mecanizatorii de aici au realizat abia de schimb pentru remedierea defecţiu­ cărbune cocsificabil.
52 la sută dm cei 22.208 lianţii plani­ Cu mult spor au muncit, mai ales
nilor cc se ivesc în timpul lucrului. loan Neguţ, Aurel Anglicluş, Vasilc
Loghin ctc.
E. POPA SERA TURN DIN PARCUL DENDROLOGIC S1MERIA.
A celeaşi posibilităţi corespondent Tot<v_V- ONOIU
rezultate diferite
In raionul Haţeg, suprafaţa planifi­ vesc gospodăria, două tractoare s-au de­
cată de gospodăriile agricole colective fectat, fapt pentru caic timp de două
să o însăniînţczc în această primăvară zile n-au putut fi folosite.
cu porumb pentru boabe este de 5.835 In general însă, principalele cauze
ha. care au împiedicat obţinerea unei viteze
Rezultatele obţinute pînă în prezent zilnice planificată, 530 ba., constau în
în această campanie nu .sînt mulţumi­ organizarea slabă a muncii şi în nepre- Din iniţiativa Co- ti". Cu acest prilej el neri au vizitat In ziua Datele existente In Direcţia regională
(le
milelului U.T.M.
toare. Ele puteau să fie mult mai bune gătirca din vreme a terenului. la exploatarea minie­ au vizitat E. M. Te- de 22 aprilie ac. re­ IVT.T.R, Hunedoara — Deva relevă că
la
de
Huc. barajul
dacă se foloseau toate posibilităţile exis­ Timpul prielnic din ultimele zile şi Cinciş. castelul Hu- zervaţia naturală cu in fiecare an numărul posesorilor do
zimbrii şi ruinele cc-
tente în liccare gospodărie colectivă. In în mod deosebit măsurile luate de con­ ră Deva, un (pup de nrazilor din Hunedoa­ lufii de Iu Sanniscqc- aparate de radio creşte simţitor. La sfîr-
raionul Haţeg sînt gospodării colective siliul .agricol raional, la îndrumarea co­ tineri propagandişti ra, uzina „Victoria" şitul primului trimestru din anul acesta
care cu toate că au aceleaşi posibilităţi mitetului raional de paititj, au făcut ca au lacut o inie re san­ Călan şi parcul den- tuz.a. din raionul Ha­ numărul posesorilor de aparate radio se
ţeg.
şi condiţii de climă şi sol, asemănătoa­ în ultimele două zile să se grăbească rit­ ia excursie cu auto­ drnlogic dm Simcria. ridică în regiunea noastră la 71 902. cu
C. AOANEI
re, obţin rezultate diferite. De exemplu, mul însămînţărilor, rcalizîndu-sc o vite­ carul O.NT. „ Carpa- Un ah grup de ti­ corespondent 8 377 mai mulţi decît în aceeaşi perioa­
gospodăriile din Boşorod, Sînrămărin, ză zilnică mai bună. Astfel, dacă pînă da a anului trecut.
Haţeg şi Rîu Alb caic au început se­ în ziua de 21 aprilie în G.A.C. s-au se­ Spectacol
mănatul porumbului în ziua de 18 apri­ mănat cu porumb doar 766 ba.. în ziua îşi înfrumuseţează comuna
lie, datoriră bunei organizări a muncii, de 23 suprafaţa semănată a fose de pentru colectivişti
au reuşit să însămînţczc între 35-40 la aproape 1.250 ha. Şi, pe zi cc trece, rit­ Mobilizaţi de deputaţii sfatului popu­ lor pe o distanţă de 500 ml. De aseme­
sută dm suprafeţele planificate. mul de însămînţarc a porumbului creş­ Ansamblul de cîntccc şi dansuri al lar, cetăţenii comunei Pctrcşti, raionul nea, au plantat peste 20.000 fire .de di­
te Dacă în 22 aprilie era semănat doar uzinei „Victoria" din Călan a prezentat
Cu totul altfel se prezintă situaţia în Sebeş, participă cu entuziasm la lucră­ ferite flon în rondourilc amenajate de-a
gospodăriile din Bcrthclot, bretea Ro- 20,S Ia sută din suprafaţa planificată, în recent pentru colectiviştii dm Petreni rile de înfrumuseţare a comunei. lungul trotuarelor.
23 aceasta a crescut la 30,6 la sura. un reuşit spectacol intitulat : „Drag
mînă, Vîlcclelc Rele şi altele, care abia In aceste zile ci lucrează intens la vă­ VASILL ZDRLNGI'EA
Prmer-o mai bună organizate a mun­ mi-c cîntccul şi jocul''.
au semănat 15-20 la sură din cît şi-au cii şi folosirea tuturor utilajelor de care S-au bucurat de o apreciere deosebi­ ruitul faţadelor şi la alinierea garduri­ corespondent
propus sa însămînţczc cu porumb. Rea­ dispun, gospodăriile colective din raio­ tă echipa de dansuri populare, soliştii
lizări slabe faţă de posibilităţi sînt şi nul Haţeg pot să asigure zilnic realiza­ vocali şi brigada artistică de agitaţie de Sesiunea de referate şi comunicări
la G.A.C, din Livadea. Alei 6 parte rea unei viteze zilnice de aproape 600 la (urnalc.
I AvAhbari 'M 'f f i ' Lu p CAL1 z AQ' din vină revine şi S.M.T. Haţeg, care, ha., în felul acesta reuşind să termine ŢOI.CA DOR EL ştiinţifice a ICEMIN
MEDii. ritm ijUMA ncvcrificînd la timp agregatele cc deser­ la timp semănatul porumbului. corespondent
Joi dimineaţa s-a deschis în Capita- cere din Ministerul Minelor şi Ener­
lă sesiunea de referate şi comunicări gici Electrice, reprezentanţi ai unor
ştiinţifice a Institutului de Cercetări insmucc^ ştiinţifice, cadre didactice dm
unea cotidiană olcră mereu upă amiază. O zi obişnuită (Im Aurica o tăcui. $i ar li avut poale J 0 C sludionul „Metalurgistul" a geamurile mari ale clubului Miniere (l.C.E.M.I.N ) mvăţămintul tehnic superior, ingineri
D nutllc de spus despre soful ci Poutc  sint întreceri in cadrul Sput- , s-au uprins luminile Dînh-o La lucrări participă cadic ctc coiulu- şi tehnicieni.
pictorii le put surprinde in oraşului sini Impînz.ilc de ar li vrui să ne împărtăşească cile lachiadci rcjnibUcanc. S-au sală (ă/.batc un cinice nou.
coloritul viu, tineresc cc ne inso- pcsiripii vcslimcnlur al sulelor (le ( cio despre el ca elev in clasa a intilnit în uceaslă (lupu-amiază la E „Marşul U M C.", cinlccul con­
tcşlc Iu iiccatc pus. Nc-am obişnui! pietoni Pe care să-i urm ărim ? Pe XI-a la şcoala medie — lără frec­ volei, handbal in 7. loibat şi atle­ structorilor de maşini unelte din I La concreî
cu cnluziusmul muncii noi, cu lău­ cei ce se inrhcuplu spre Şcoala me­ ventă — despre t clcilă(ilc-j liicruie tism peste W0 de tineri din două uiaşul de la poalele Druganci. In Electroplan de ridicat
tarii ci. Această muncă u dăltuit In dic sendă din Cîmp ? Sini preu şi plastice. sectoare ale uzinei. E o inlilnirc cu loalc sălile clubului IntilneşH la
caruclerdc oamenilor de azi Irumu- mulţi. Peste 400. Pe cei ce se în­ Iară, in strada Alexandru Sa­ Hnctclcu, cu sânăialca şi vigoarea, această oră tineri şi vîrslnici, iubi­ piese grele
şefi ce se reflectă in preocupările, dreaptă spie centru, spic şcolile de A bin. lume multă In lafa blo­ coala medie serală. La clasa tori ai artei. Căci /oale lor mat iile Lo E.M Barza exislă un pa­
în conduita lor. maiştri si pentru personal tehnic ? cului E. 4 an ieşit loli loca­ O a IX-a D e ora de romină artistice ale clubului se pregătesc Cu cîtva timp în urmă la Depoul de nou al înlrccerii. A losl făcut
Tablouri cu profunde semnificaţii S> uici Sini peste 200 Alunei ? Su tarii. Sapă nivelează, pregătesc * Creaţia lilcroră a lui Cosiaehe pentru faza regională a celui dc-al locomotive C.F.R Tciuş piesele grele se cu inlen|ia de a oglindi realiză­
pol li surprinse şi in uzinele mari laccm citcvo vizite la domiciliu. ulcea pentru a o uslulta Deasupra Neqru/.zi capută un colorit mai viu Vlt-lca concurs ridicau de către 7-S oameni şi se trans­
din oraşul de Iu paulele Drăqanei. Stfadu Alexundru Suhio nr V> unui balcon stă mins un fanion roşu. l)tin frumuseţea cu care o redă ti- Pe scenă s-a montai decorul. Ax/â portau la locul de montare în cîtcva rile zilnice de produolie. Deo­
Talentul, pasiunea, cnluziosmul do­ fcilcm la uşu apuilamcnlului nr. 3 De doi ani c păstrai de locatarii nărui aceia incit din ultima bancă scaiă prietenii atici dramatice lac ore. Acum, acest procedeu a fost înlă­ camdată el nu oferă Insă ni­
vedit de oamenii de aici. proiecluntl ultimele pregătiri. Simbălă vor .pre- turat. Din resurse locale un colectiv de mic interesant. Inlrc 5—15 a-
şi constructori de muşim-unclle. a zcnla in premieră cumcdia lui muncitori condus de maistrul Simian prilie <i.c. nici urmă de cific pe
iăcui cu numele oraşului for — Cu- Aurel Slotin „O felie de lună". Bu­ Rancca a executat şi dat în funcţiune
(/u — su lie cunoscut şi pes/c ho- ocupări e&utcmpomne curia c împletită de pe acum cu un electroplan cu ajutorul căruia sînt el. Cauzele nu .se ştiu (?!).
larcle furii. La cxpoz.iliile de la Milu- emo(ia. Sini prezenţi top. Au venit ridicate nţccanic piesele grele pînă la
no. Zagreb. Izmir, fu Tirqul interna­ şi Stela Bărăbant şi tancu Cionte-a 3.000 de kg.
ţional de la Leipzig, exponatele cu- Abia au părăsit sala clasei a X/-a Elcctroplanul este acţionac de două
qircnilor au slirnil interes, admira­ Ne întimpmă Aurica, sofia muncito­ blocului E 4. Acum vor aslalla slrunqorul Sabin Durumuş. Capodo­ serală şi au şi urcat pe scenă. II motoare electrice dirijate de la o cutie m m c i e i i
ţie. Cu mintea şi cu miinilc. ajuluti rului Grigorc Gaşpar. Se scuză pen­ aleea, vor tace /.One verzi Nu vor pera creuliei ncqruzzicne — nuvela lăsăm să repete. Peste cilcva z.ilc. de comandă. El este prevăzut cu o cale
de ulilu/e moderne. conslruclorii tru ncorindnuilQ (cum spune cal să dea altora (Itopclul de gospodari istorică „Alexandru Lăpuşneanu“ Cristescu. Mahorinov, Stela, Itinu, de rulare lungă de 10 m. şi poate să
maşinilor de danturat, de Ire/.ul. (le dm cameră. IrunlQşi. Coriolan $lcl întregeşte cu — e expusă rezumativ, prin cele Ana, tancu şi ceilalţi interpreţi vor ridice piesele pînă la înălţimea de 8 m.
rcclilical, a maşinilor de cusut — Slifi. din vina sofului... Peste cile o vorbă veselia cc predomina patru moio-uri, cu căldura linărului mai lacc un pus j)c treptele măies­ A. OŢOIU
„lleaga" şi „ Rodica“ se ahrmă iot tot pînz.e, pensule, culori.... Dinspre Cimp se unde larmă. Peste îndrăgostii de literatură triei aihslice. corespondent
mai mull. Solul întoarce privirea şi zimbes- 150 de tineri şi vi ist nici se întorc In clasa a X a D e ora de mate­ O eara înaintează. tăcîndu-nc
Admiri inventivitatea linărului in­ te Pe pin za de pe şcvolctul din de la G..4.C din marrpnea oraşului. matică. Pe tablă, muncitorul Sietun O S<J înlrcrupem vizitele. Dacă Calitatea,
giner proiectant Dorm Gofea. si­ lată au prins contur lrasului ile Văilcan înscrie A-uri, B uri, C-uri. le-am continua am înlilni răs-
guranţa cu care Sabin Alba execu­ unei leliţe cu zuluit aurii şi priviri Aduc cu ci voioşie şi rezultatul D-uri, X-uri. Slă o Clipă apoi : loindu-se mii de cârti Da. mii şi
tă Uleie de ordinul micronilor. în­ (le azur. Modelul c alături: Ama- muncii. mii. Pentru că la Cuqii se cilcştc transformată în tone
de minai ca turnătorului Livm Moş, /ia, liic'j. un bondoc de tată de doi C^trada Viitorului nr 4 Halcm — Ne lolosim aici de teorema lut multă literatură. S-ou lecturut în
pasiunea monitorului Emil Mătgt- ani şi jumătate. O 1(1 uşn apartamentului nr. 5 Chades şi vom vedea că intre cele acest 3ii peste 51.100 de volume. La E.M. Petrila se pune nurc accent
neanu. cnluziusmul lăcătuşului Gn- — Intr-adevăr c dezordine, dai Intrăm dar nu zăbovim. II l>atru j)unclc coliniaic există re­ Nu tulburăm liniştea cc s-a lăsat pe îndeplinirea ritmică a planului, dar
tjore Gaspar. hărnicia ajusloruhu ce pol tace ?! In orele mele libere deranjăm pe strungarul Pelru Nu- laţia... dincolo de geamurile luminulc. Poa­ nu este neglijată nici calitatea. Măsurile
loan Hubricov. preocuparea /clini­ pictura mă preocupă cei mai mult sni. In\ atu Io lizică. Cinematica şi Profesorul loan Mariş îl aprobă. le in liccare odaie se întoarce iu luate în ultima vreme privind alegerea
cianului Viclor Tripon şi le întrebi: — Paică numai pictura ? — inter­ dinumica energiei mecanice nu e Mulţumirea i se citeşte în pt iviri, această oră o lila, deşi jos, pe stră­ şistului vizibil în abataje şi a puşcării
oure pe ci, şi pe mul(i ca el, nu­ vine Aurica, cu voit reproş, ilar nn uşoară mai ales cind ai întrerupt nşn cum i s-a citit şi cind l-a ascul­ zile aslallute, animaţia conlinuă selective a intcrcalaţiilor de steril, au
lăiă o nuunlâ (le mindrie. Peste n tai pe Ztihiru şi Grigoraş. E nun- Mulţi locuitori se plimbă pun oraş. dat roade. Procentul Jc ccnuşc în căr­
mai munca (lin uzină ii l>teocupă ? şcoola de multă vreme. Peste puf in
jumătate de oră are inlilnirc cu dru (le elevii lui. De lapl cu citi alţii se întorc de prin împrejurimi bunele extras în ultimele 2 luni a fost
Vazindu-i luciind ai răspunde ulir- Iov. Jircă. îmbunătăţesc textul pen­ timj) va veni sofia şi-l vo lua la rc- elevi scialişli nu se mindrcşic ?l H mai mic cu 0,2 puncte. Concomitent,
maliv. Dai. urmul indu-i dincolo de tru brigada artistică de ogi(o(ic din jielitiilc bri(jăz.ii arsiicc de agilii- deajuns să-şi amintească de Rudu. .,/Moshvici-ul" care a oprit pe strada a fost redusă ji umiditatea
poarta uzinei chipul acestor oameni sedor. Slifi, brigada de la „meca­ fie. Deci ,să-l lăsăm să înveţe Se Poştei. Dragon, Lupăcscu, Eugen Lenin şi-a adus slăpînii dintr-o vi­ Pentru acest spor de calitate mine­
nică ll" a luai locul I la concurs zită la Alba luha. Stăpimi sint a- rii pctrileni au primit bonificaţii cc
se va întregi; vom tace cunoştinţă apropie sesiunea de examene şi Ticu... Eugen va pleca în curind la
şi se pregăteşte f)cnlru teza regio­ juslorul loan Dubricov şi Xenia, echivalează cu 500 tone cărbune. — Ce Iaci ?
mai bine cu profitul muncitorului nală. Abia deseară dacă putem ieşi pentru elevii clasei a V lil-a de ta olimpiada de matematică. Un mun­ sol ia. D. IONASCU
cugirean. puţin împreună... „lără Irecvcntă citor la ohm/)iada de matematică/... LUCIA LICIU tehnician — Privesc.
(din colectivul subrcdacţîci vo­ — La cc ?
luntare Petrila) — Asia mă ntreb şi cu...