Page 82 - 1964-04

/

Dramul socialismului *ag. S
Rr< Î90(3

a • W
La M iercurea nja deoseDita protecţiei muncii
&
Pasionantă întrecere restiera Orăştic, au fose obţinute unele zuri cînd ocoalele silvice nu au marcat
In ultimii ani, la întreprinderea fo­
La I.F. Orăştic s-au întîmplat dese ca­
realizări bune în cc priveşte protecţia şi nu au pus în valoare la prima taiere
între artiştii amatori muncii. Anul trccuc de pildă, pentru toţi arborii uscaţi, muscarii şa., cînd
sectoarele de exploatare nu au extras
protecţia muncii a fost alocjtă suma
de peste 300.000 Ici. Din aceştia, cir«:a aceşti arbori înainte de începerea des­
cîntccclor interpretate. Pentru faza re­
gională şi cea interregională sc cer însă 81.000 lei au fost cheltuiţi pentru echi­ chiderii parchetelor. Crăcilc şi arbo­
exigenţe sporite ; de aceea este necesar pament dc protecţia muncii şi uzură, rii animaţi, dezrădăcinaţi, bolovani lip­
să sc mai lucreze încă la acompania­ iar 80.000 Ici pentru medicamente. siţi dc stabilitate se scot cu întîrzictv.
ment, la o asamblare şi mai perfectă a Comitetul sindicatului, îndrumat în­ Răspunderea revine conducerii între­
celor trei formaţii deaproape dc comitetul dc partid, a prinderii, comitetului sindicatului şi şe­
O impresie deosebită a lăsat de ase­ luat masuri eficace îu vederea îmbună­ filor dc ocoale silvice.
menea formaţia dc dansuri dc la Apol- tăţirii condiţiilor dc muncă, a preve­ Pentru îmbunătăţirea activităţii de
dul tic Jos corc, într-o coregrafic noua, nirii accidentelor. Astfel, în cursul a- protecţia muncii, în luna februarie a.c.,
a excelat prin dinamism, precizia miş­ nului trecut s-au amenajat 13.300 m.l. conducerea întreprinderii împreună cu
cărilor, prin optimismul cc sc degajă poteci dc acces, s-au procurat pentru comitetul sindicatului, au întocmit un
din întreaga suită de dansuri. Au plă­ plan «le măsuri eficace. O parte din
cut mult, prin graţia mişcărilor, prin lucrătorii forestieri uu număr dc 400 măsurile prevăzute au şi fost traduse în
ritmica lor, prin costumaţie şi sti­ căşti, s-au confecţionat şi montat la
lizare, dansurile „Ţesătoarele- şi „Dan­ mecanisme 60 apărători. viaţă. S-au prelucrat cu maip.rn, şefii
sul coroniţelor" interpretate dc forma­ Pentru îmbunătăţirea condiţiilor dc dc parchete, expeditorii, sortatorii tbn
ţiile căminelor culturale din Apoldul tic viaţă au fose construite zeci dc cabane sectoarele dc exploatare normativele
Sus şi Dobîrca. De la acelaşi cămin cul­ noi, igienice, luminoase, s-au procurat privind protecţia muncii ; au fost luate
tural bine s-a comportat şi fanfara. 400 paturi. In vederea uşurării efortu­ măsuri pentru curăţarea arborilor us­
Alături de formaţiile de mai sus, la lui fizic al muncitorilor întreprinderea caţi, putregăioşi, aninaţi, bolovanilor
care sc mai pot adăuga, fără îndoială a fbst înzestrată cu circa 70 fierăstraie ncsrabili ctc S-a stabilit apoi ca ex­
şi altele, sc cuvine sa amintim cîţiva so­ mecanice, 18 funicularc, cu tractoare, ploatarea parchetelor Să fie opriţii aco­
lişti sau grupuri solistice, caic au cîş- încărcătoare şi alte mecanisme. lo unde nu sînt asigurate condi.ii co­
tigat în mod deosebit aprecierea tutu­
ror. In primul rînd merită să fie men­ Aplicarea măsurilor amintite a dus respunzătoare de protecţie a muncii. De
ţionaţi cei doi solişti dansatori din Dra- la îmbunătăţirea condiţiilor dc viaţă şi asemenea, au fost întocmite grafice p li­
şov — Popa loan şi Bungărzan Ion — L ' * * * dc muncă ale lucrătorilor, la scăderea vind utilizarea corectă a mecanismelor.
caic s-au dovedit dc data aceasta şi mai Noul cartier Livezeni din Petroşani cunoaşte şi anul acesta o dezvoltare impetuoasă. Aici sc vor construi inca numărului dc accidente. Pe lingă acestea sc prevede o în a-
Interesul pc care l-a stirnil bine pregătiţi, dansul lor fiind mai stili­ Rău este că nu sc manifestă aceeaşi propicrca unor locuri dc muncă să se
In finelui spectatorilor întrece­ zat, iar mişcările mult sincronizate. 640 apartamente. „ . . . . , , r . preocupare pentru folosirea condiţiilor înfiinţeze cantine, puncte sanitare ctc.
IN FOTOGRAFIE: Cîţîva dulgheri din brigada condusă dc Marin Busuioc, dc la şantierul 1 Petroşani, mon­
rea artiştilor amatori ce a avut Dintre soliştii vocali, Bozdoc Paraschi- create pe linie dc protecţia muncii la Au fost luate măsuri pentru aprovizio­
loc duminică la Micrcutcu a va, din Apoldul dc Jos, Maria Bîja şi tează cofrajclc în vederea turnării fundaţiei unui nou bloc. r ° lo: MOLDOVEANU toate unităţile întreprinderii. La sectoa­ narea muncitorilor cu alimente, echi­
tost pe deplin justificat : aici, Kodica Oprean din Poiana, Pîţan rele dc exploatare Cugir şi Orăştic sînt pament dc protecţia muncii şi medi­
in cadrul lazei raionale a celui Glicorghc din Gîrbova, Nuţu Paraschi- mulţi muncitori care nu cunosc în mod camente.
dc-ol V^t-lea concurs s-au in- va din Miercurea şi alţii au fost în mod V satisfăcător normele dc tehnica secu­ Măsurile aplicate şi cele care urmea­
tilnit pc aceeaşi scenă unele deosebit apreciaţi de publicul spectator.
dintre cele mai valoroase ior- Au plăcut dc asemenea soliştii instru­ rară în orasuS Hunedoara rităţii. La aceste două sectoare tovară­ ză a se aplica sînt menite să îmbună­
mo/u Qttislicc dc amatori apar­ mentişti Nicu şi loan Răccan din Po­ 3 şii Aurel Munteanu, Nicolac Zemora şi tăţească continuu protecţia muncii, să
ţini iui aşezămintelor culturale iana. Stănila Alioncscu au ţinut instructaje de redută numărul accidentelor şi să creeze
dc pc cuprinsul raionului Sebeş. Aplauzele sutelor dc spectatori au Venirea primăverii a adus o dată cu arbori ornamentali. S-au amenajat pc la acţiunile dc munca patriotică pentru protecţia muncii superficiale, formale. muncitorilor condiţii toc mai bune de
Acest lucru a dat inlrerjului răsplătit din plm toace formaţiile, pe zilele însorite şi calde şi o seama dc mii de m p. alei dc acces pentru pietoni gospodărirea şi înfrumuseţarea oraşului O parce din muncitori, deşi au expe­ lucru.
s-pectacol o notă antrenantă, toţi interpreţii care au participat la con­ preocupări ele sezon. Printre ele se nu­ şi carosabile. Pînă la l Mai aici vor nni au participat peste 40.000 cetăţeni care rienţă în munca şi cunosc bine regu­ > Ing. IACOB TRAIAN
vie, dinamică, ret inimi atent in curs. Acestea — aşa cum spunea cov. mără şi toaleta oiaşclor. Pc străzi, în fi amenajate o scena în aer liber, unde au cfcctuac 82 359 orc, cxccutînd lu­ lile de tehnica securităţii, nu le respectă. corespondent
unui public numeros, care u Bozdoc Ana, solistă a căminului cultu­ blocuri, locatarii îndrumaţi dc grupele artiştii amatori îşi vor arăta măiestria, crări a căror valoare se ridică la 278.732
aplaudat cu călduţă evoluţia ral din Apoldul de Jos — au însufleţit dc partid, mobilizaţi dc deputaţi şi co­ se vot monta peste 30 bănci şi 18 va;c Ici. Printre aceste lucrări s-au întreţinut
celor aproaţfc şase sule de ar- artiştii amatori, le-au dac noi forţe spre mitetele dc străzi şi blocuri au pornit ornamentale, sc va face iluminatul pu­ şi extins zonele verzi pc aproape 10 loBÎă păsa acad p lă & B B B a ă
lişti amatori, iubitori ai scenei. o muncă dc calitate şi mai bună. însufleţite acţiuni de munca patriotica. blic al pădurii şi multe altele hectare, s-au plantat peste 2 300 arbori
Hunedoara, cetatea metalului, este mar­ Un imens şantier al gospodăririi şi în­ şi 13 000 arbuşti ornamentali. S-au su- Sarcinile dc plan la I. F. Haţeg, pe M.T.O. o atenţie sporită s-a acordat in­
praînsămînţat mare parte din 2onclc
străzile
frumuseţării au devenit toate
struirii sortatonlor. In felul acesta a fose
O variată gamă Pe ce va frebui tora unor astfel dc acţiuni. Furnalistul oraşului. In O.M.-ul huiicdorcan fiecare verzi, pentru care s-au procurat 4.100 anul în curs, sînt mult sporiic. Colecti­ posibil ca indicele de utilizare a masei
vul nostru v.t trebui să realizeze sorti­
sau oţclnrul, cocsanil sau laminatorul,
de genuri artistice pus accentul constructorul sau funcţionarul dc birou petec dc teren este transformat într-o kg. sămînţă dc iarbă. Pc9tc 25.000 pin- mente superioare la lemnul dc fag şi la lemnoase, la fr.g, să crească cu 2 la sUu
Ceea cc a caracterizat întrecerea dc Numărul cel mai marc de lormaţii îşi consacră în aceste zile cîtcva dm zonă verde sau peluză cu flori. Pc ver­ scluţc, părăluţe şi alte flori, care vor îm­ cel dc răşinoasc. Pentru aceasta a fost peste sarcina planificată, dîndu-se astfel
podobi parcurile şi zonele verzi, au şi
U Miercurea a fost, pc lingă numărul participante la concurs l-a constituit la orele sale libere pentru a sădi un pom santul dintre restaurantul Corvinu! şi fost transplantate din serele I.G.O. In întocmit un plan dc măsuri tehnico- în plus 500 m c. buşteni de rulaj fag,
prin
şcoala profesională s-au plantat
marc dc formaţii, varietatea acestora. Miercurea brigăzile artistice dc agitaţie. sau o floare, pentru a taluza o peluză muncă patriotică mai bine de 600 arbori total s-au pregătit nu mai puţin dc economicc menit să ducă la valorifica­ 1 000 m c lobde pentru P.F.L. ctc
Spectatorului i-a fost oferită astfel o Un merit al acestora constă în conţinu­ de flori, pentru a face terenul din ju­ peste 230.000 astfel dc flori. rea superioară a masei lemnoase, la în­ Ca urmare a creşterii productivităţii
gamă variată dc genuri artistice caic, tul bogat al textelor, legat dc viaţa sa­ rul blocului sau dc pc strada unde lo­ ornamentali. In piaţa C. A. Rosctti s-a Şi acesta este de abia începutul. Ac­ deplinirea ritmică a sarcinilor de plan muncii cu 11,17 la sută peste sarcina pbi-
într-o alternanţă continuă, a ţinut trea­ telor noastre, a gospodăriilor colective, cuieşte o zonă verde, pentru a amenaja amenajat un scuar pe 7.000 m.p. cu alei ţiunile continuă, iar hunedoremi mani­ la toţi indicatorii. nificaia, şi aplicării planului M T. O.,
ză atenţia şi mai ales curiozitatea celor reflectînd înnoirile înfăptuite în anii ţ copiilor locuri de joacă, iar lor, celor festă un interes deosebit faţă dc ele, vin In primul trimestru al anului, mai planul producţiei globale şi marfă în pri­
din sala. Fiecare dintre cele 11 cămine noştri. Au fost popularizate cu accsc mari, locuri de rccrcerc. cu noi propuneri, cu iniţiative. Zilele multe măsuri tchnico-organizatoricc din mul trimestru a fost îndeplinit în pro­
culturale a adus în scenă ceva nou, ca­ prilej realizările în multe domenii dc Şi întreagă această munca entuziasta Acţiuni gospodăreşti trecute am întîlnit în biroul tov. V. care amintim montarea şi darea în func­ porţie dc 104,53 şi respectiv 114,75 la
racteristic vieţii satului, folclorului lo­ activitate, numeroşi colectivişti, frun­ se desfăşoară pe baza unui plan întoc­ şi de înfrumuseţare Răceanu, preşedintele Comitetului exe­ ţiune a fvmicularclor pasagere în par­ sută. Din principalele sortimente s-au
cal dc unde s-a inspirat. Inccpînd cu for­ taşi în muncă, au fost citaţi ca exem­ mit dc comitetul executiv al sfatului cutiv al Sfatului popular orăşenesc re­ chetele de exploatare „Poiana omului", dat peste plan 400 m c. buşteni dc ste­
maţiile dc cor, dc fanfare, dc dansuri, cu ple demne dc urmat. Spiritul combativ popular, de specialiştii acestuia, plan gional Hunedoara trei dintre locatarii „Scoaba verde", „Pîrîul tinului". In de­ jar pentru gater, 600 m.c lemn pentru
brigăzile artiscicc dc agitaţie, fluieraşi!, al brigăzilor şi-a găsit expresia în cri­ caic şi-a primit aprobarea unanimă a dc pe strada Brîncuşi. Veniseră să ceara pozitul final Cirneşti a fost montat un construcţii rurale, I 900 m. steri lemn
deputaţilor şi invitaţilor la cea de-a
taraful şi tcrmmîiul cu numeroşii solişti ticarea unor neajunsuri cc-şi fac loc din şi bănci, plantîndu-sc un marc număr sprijin în rezolvarea unor probleme gos­ coiitor mecanic, întreprinderea fiind do­ de foc, 500 bucăţi lobde distilare ctc.
N-a sesiune cc a avut loc în luna mar­
vocali, instrumentişti şi dansatori, toţi vinn unor oameni care nu au înţeles tie Prevederile planului sînt demne de dc pomi. Străzile Rotarilor şi Ba­ podăreşti. Erau hotărîţi ca şi în acest tată cu încă 18 fierăstraie mecanice.
artiştii amatori au lăsat impresii plăcu­ încă peste toi să-şi facă pe deplin dato­ dea Cîrţan, din noul oraş muncitoresc an strada lor sa sc situeze ca şi pînă O altă măsură aplicata, care a dus la Merite deosebite în obţinerea acestor
te atît sub raportul varietăţii spectaco­ ria. luat în scamă. cunosc în aceste zile o animaţie deose­ acum în fruntea întrecerii pornită pen­ creşterea însemnată a productivităţii rezultate revin tov. Prccup Saucă, Vasi-
lelor, a conţinutului, cît şi â costuma­ Ceea cc a lipsit îiisă majorităţii bri­ F.( cuprinde nu mai puţin dc 96 bită. Sc amenajează dc căcrc locatari un tru înfrumuseţare şi gospodărire. Ce­ muncii, a fost extinderea muncii în Ic Nicolaescu, Vasile Lordeanu. loan
ţiei, care a fost dc un colorit viu* în- găzilor artistice dc agitaţie a fost reali­ obiective dc lucrări gospodăreşti şi de scuar pe 3 000 m p Aici s-au plantac rinţele lor au fost satisfăcute Li s-au brigăzi complexe cu plata în acord glo­ Mataoan, Scpcimiu Ignat şi altora
cîntător. Faptul că cea mai marc parte zarea în mod artistic a conţinutului tex­ înfrumuseţare. Sînt obiective izvorîtc deja 123 arbori şi 700 arbuşti. Iată-i şi repartizat arbori ornamentali, li s-a bal. Cu această formă eficace dc orga­ GHEORGHE ALBLANU
dintre căminele culturale care au parti­ telor. Sub acest raport, multe dintre bri­ din propunerile cetăţenilor, din dorinţa pe locatarii străzii Vasîlc Aleesandri. Au promis tot sprijinul. Şi acesta nu este nizare s-a exploatat, în primul trimes­ tehnician
cipat la concurs au adus în scenă două- găzi iu i s-au ridicat la nivelul exigen­ acestora dc a-şi împodobi aşa cum sc pornic cu toţii la amenajarea terenuri­ un caz izolat. tru; peste 78 la sută din totalul masei (din postul dc corespondenţi vo­
trei formaţii dc genuri diferite, mulţi ţelor. Un accent deosebit va trebui pus cuvine oraşul. lor, pînă mai ieri virane, frămîntatc de V. FURIR lemnoase. Paralel cu îndeplinirea planului luntari I.F. Haţeg).
solişti (dc asemenea dc genuri diferite), pe viitor pc aceasta latură a spectaco­ Pentru reuşita acestei acţiuni, care camioanele constructorilor. Pînă acum
reflectă creşterea forţelor artistice n!c lelor dc brigadă. Reuşita şi, in mod deo­ ţc desfăşoară în două etape, s-nu luat s-au executat lucrări de nivelări şi s-au
aşezămintelor culturale, dar pe dc altă sebit eficienţa lor, depinde în.O)arc mă­ şi unele măsuri organizatorice. In pri­ plantat 770 arbori şi arbuşti.
pane el a reflectat şi un alt lucru: exi­ sură de forma artistica, dc regia spec­ mul lînd pentru asigurarea unei mobi­ Un volum important dc lucrări s-au 'f im e u M td " " V — Tura de noapte
genţa pc alocuri scăzută a comisiei ra­ tacolelor, dc ţinuta scenică; cu un cu- lizări cît mai mari a cetăţenilor sesiu­ CORESPONDENŢILOR
ionale dc concurs c.irc a promovat pen­ vînt, dc felul cum ştiu să prezinte con­ nea a stabilit cc anume lucrări trebuie făcut şi pentru întreţinerea şi curăţa­
tru această faza un număr prea marc dc ţinutul dc idei, faptele cuprinse în tex­ executate în fiecare circumscripţie elec­ rea vechilor zone verzi încă nici nu
formaţii dc acelaşi gen şi cu posibili­ tele de brigadă. torală şi cine va asigura materialul sa- se arătaseră bine semnele primăverii tul dispozitor Constantin Buzoinnu Din raportul, căruia şeful de tură
tăţi egale dc afirmare. Un exemplu con­ ditor şî asistenţa tehnică. Dc asemenea cind locatarii blocurilor nr. 61, 63, T 4 transmitea comenzi cabinelor de i-a dat citire, a reieşit că tuturor
cludent l-au oferit în acest sens cele 6 în fafa fazei regionale pentru unele lucrări cu volum mai Cu cîtva timp înainte de a intra acari pentru primirea şi expedie­ trenurilor din cursul nopţii li s-a
brigăzi artiscicc de agitaţie. marc, s-au stabilit mai multe circum­ şî ale altora, în frunte cu preşedinţii dc în schimb se strlnseră unul cile
Formaţiile artistice sc găsesc în pre­ scripţii caic să-şi dea concursul la rea­ bloc Gheorghe loniţă, Gheorghe Barna, rea trenurilor in mod curent asigurat regularitate perlectă, nici
zent în faţa lazei regionale a celui de unul. Intrară în sala de şcoală a Alături, la o altă masă, impiegatul un minut întîrziere, au lost des­
Despre cei mai buni lizarea lor. In acelaşi timp întreprin­ mobilizaţi de tov. Tiberiu Ncuman, Ti- personalului din staţia Simetia-
al Vll-lca concurs. Atît la Miercurea, derea de gospodărie orăşenească a pre­ Gheorghe Suciu lucra dc zor cu compuse peste sarcinile progra­
Aşa cum aminteam, la faza de con­ cît şi cu prilejul altor faze raionale, a gătit din timp materialul saditor : ar­ beriu Zolioni, organizatori ai grupelor triaj, aşezindih se in bănci Curlnd staţiile vecine. mate un număr de 4 trenuri triate
curs de la MiCi'curca, aproape toate for­ reieşit ca dispunem dc formaţii artis­ bori şi arbuşti ornamentali, flori, sÂ- de partid, au şi pornic acţiunea dc în­ sc slrlnsescră toţi membrii din Sus pe „cocoaşă" şi jos in „ lira“ , pe „ cocoaşă\ Manevranţii din
maţiile s-au comportat bine. Reperto­ tice puternice, la un nivel artistic ri­ niînţa dc inrba ctc. frumuseţare a spaţiilor din jurul blocu­ tura condusă de Livlu Chine iu care partizile de manevră conduse de
riul lor a fose bine ales şi, cu unele ex­ dicat. Cele promovate însă pentru faza rilor. erau In sclumb de noapte. „lira" au compus în plus 8 trenuri
După primele acţiuni organizate, o-
cepţii, interpretarea acestuia s-a ridicat regională, vor trebui să sc pregătească raşul a început să-şi schimbe aspectul, Dar nu numai O.M.-ul îmbracă o hai­ In cileva cuvinte şeful dc tura Francisc Egri, loan Păcurar şi Emil bine grupate, sporind numărul de
la un nivel artistic corespunzător. Din­ intens, pentru a face faţă cu succes exi­ lată dc pildă dealul Chîzidului. Cîtcva anunţa programul dc lucru. După Bozan, lucrau la trierea vagoanelor osii pe tren cu 70 la sulă, iar to­
tre toate însă, cîtcva formaţii s-au de­ genţelor cresc înde dc la această fază Un zile la rînd sc murase aici forfota spe­ nă nouă. Zone şi spaţii verzi, plantari cc ascultară cu atenţie, oamenii pe liniile triajului, descompuriînd najul pe tren între 100— 142 la
taşat evident, mai ales în ce priveşte in­ accent deosebit sc cuvine pus pe calita­ cifică marilor şantiere industriale ale dc arbori, arbuşti şi flori sc fac şi pc şi (ormînd noi garnituri, bine to­ sută, depăşindu-se indicii de uti­
terpretarea şi ţinuta scenică. In primul tea acestor formaţii, pc selecţionarea şi combinatului siderurgic. Mii dc siderur- străzile vccbîi Huncdoarc, iar faţadele porniră spre locurile de muncă... nale şi utilizate la număr de osii lizare. La magaziile de mărfuri, la
rîml este vorba dc ansamblul coral de interpretarea repertoriului, pc ţinuta gişci şi constructori au pornit sa siste­ clădirilor sc înnoiesc prin zugrăvelile în Mantia întunericului s-j aşternut Din pilniile megafoanelor co­ biroul de tranzit, peste tot oame­
la Poiana, la caro şi-au dac concursul şi scenică. matizeze dealul, să-l facă un loc dc ru- peste linii. Dinspre triaj, liniştea menzile răsunau puternic in liniş­ nii şi-au lacul cu prisosinţa datoria.
fluieraşi! de la Jma şi un veritabil taraf ...O nonă fază de concurs ne aşteap­ trccrc pentru plămăditorii metalului, culorile vii, plăcmc. era spartă de şuieratul locomotive­ tea nopţii. „Atenţiune sabotări! Sa­ Aprecierea şelului de tură i-a bu­
din Poiana. Dirijat dc Gh. Bogdan, co­ tă. Să ne pregătim temeinic pentru pentru cei ce înalţă noile agregate. Aici Zile dc muncă entuziastă, susţinută, lor care făceau manevră. boţi la linia a Xll-a, urmează la li­ curat pe toţi...
rul a impresionat iu i nlimai prin mă­ această întrecere. s-au săpat gropi şi s-au plantat circa în care oamenii au dat asalt frumosu­ Din biroul de mişcare impiega- nia a X-a. Trei vagoane la lima a
rimea lut, dar mai ales • prin execuţia [. CIOBOTA 1.300 arţari, paltini, mesteceni şi alţi lui. Concludente sînt cifrele. Pînă acum Vlll-a cu om la (rină'’ . Plecind înspre case pentru a
■ - iun - - - ■ gusta din odihna binemeritată
Oamenii aletgau prin noapte, oamenii se gindeau la noile sar­
prindeau vagoanele cu saboţi o- cini, avînd mereu în atenţie faptul
Păreri si propuneri diat de cursanţi, sc urmăreşte fixarea dăunător, pc carc-l combat chiar cu prindu-le pe loc, alţii le deslegau,
ideilor dc bază precum şi combaterea ajutorul cursanţilor. Caut să dczvolc la o activitate continuă.. Lumina zilei că titlul de tura fruntaşa pe 7963
confuziilor şi greşelilor. cursanţi gîndirca independentă, pc baza i-a găsit pe ceferiştii dm tura de şi cel de evidenţiată în fiecare lună
Conducînd convorbirea la tema studiului individual. noapte muncind de zor. O dată cu din trimestrul acestui an, ii obligă
„Principiul leninist al cointeresării ma­ La sfîrşitul convorbirii trag scurte sosirea celor din schimbul de zi. la noi realizări
teriale" am canalizat discuţiile în spe­ concluzii care izvorăsc numai dm discu­ oamenii lăsau lucrul, pornind-o
cial înspre îmbunătăţirea calităţii plinii ţiile purtate în acea şedinţă, arăt cum EMIL CRLŢU
şi produselor de panificaţie, pc baza s-a desfăşurat convorbirea, caic cursan­ spre aceeaşi sală de clasă, aşezin- (din colectivul subrcdacţîct
indicilor stabiliţi la concursul pe ţară ţi au fost mai activi şi nu abordat mai du-se în aceleaşi bănci. voluntare Simeria)
„Pentru pîinca de cea mai bună calita­ bine problemele, ce confuzii sau greşeli
Sînt propagandist din 1948. In toţi cabinetul de partid au fost tot mai vă. Expunînd tema „Productivitatea te" şi pe baza criteriilor dih „Scrisoa­ nu au fost sesizate sau n-au fost lămu­
aceşti ani m-nn simţit atras dc munca profunde, mai multilaterale, atît sub as­ muncii în întreprinderile industriale" rea CC. al P.M.R. adresată muncitori­ rite îndeajuns. f-
dc propagandist pe care o consider pectul tematicii abordate, a conţinutu­ am acccIUuat asupra sarcinilor ce iz­ lor brutari şi morari". Dar activitatea unui propagandist iu i
drept o mare cinste. lui dc idei, a metodologiei expunerilor vorăsc din documentele partidului nos­ Participanţii Ia discuţii, rcfcrindti-sc trebuie să sc limiteze doar la şedinţa
In cele cc urmează aş dori să răs­ şi conducerii convorbirilor, cît şi a aju­ tru, asupra căilor principale ale creş­ la cointeresarea materială îii socialism, cercului sau cursului, la expunerea cu­
pund la întrebarea ,,Dc ce depinde ob­ torului individual dat propagandiştilor, terii productivităţii muncii şi a sar­ au evidenţiat faptul că în 1963, munci­ vîntului introductiv sau conducerea con­
ţinerea unor rezultate mai bune hi în- fapt cc a influenţat pozitiv activitatea cinilor cc revin organizaţiilor dc torii brutari din cadrul întreprinderii vorbirii Cunoscînd aptitudinile, do­
văţămîuiiil dc partid". Mă opresc în­ in cercuri şi cursuri. partid, organizaţiilor sindicale şi
deosebi asupra a două aspecte dm mun­ Expunerile în faţa propagandiştilor au U. T. M. Legat dc aceasta temă dc panificaţie Alba Julia, au primit rinţele sau lipsurile fiecărui cursant,
propagandistul arc datoria morală să-l
drept prime dc calitate peste 230.000 lei,
ca mea tic propagandist: pregătirea fost făcute de membri ai comitetului ra­ am arătat că în cadrul întreprinderii care au contribuit la creşterea nivelului ajute individual, ori dc cîtc oii este
personală şî conducerea propi iu-zisă a ional de partid, tovarăşi din colectivul dc paniiicaţic Alba Iulm. printr-o mai lor de viaţă. In angajamentele1 luate pc nevoie, la locul de muncă sau în tim­
cursului unde-mi desfăşor activitatea. cabinetului tic partid, propagandişti cu bună organizare a muncii, prin prelua­ anul 1964 calitatea stă la loc dc cinste. pul liber.
In anul şcolar 1963/1964 am primit experienţă. rea lucrului «.lin mers, prin folosirea din Cu acest prilej, cursanţii au scos în evi­ Cursanţii, în special cei noi, trebuie
sarcina să conduc cui'sul seral anul II de Convorbirile de la cabinetul de partid plin a celor 480 de minute, prin core­ denţă şi lipsurile pe linia calităţii plinii. ajutaţi mai ales în munca cu cartea, cum
la Jnh eprindci ca de panificaţie Alba organizate pc cercuri şi cursuri nc-au larea utilajului cu suprafeţele dc coa­ Cursanţii cercului cc-l conduc s-au an­ să-şi ia notiţe, care sînc ideile esen­
luha. La mceput. ca de altfel în fiecare fost dc uu real folos prin faptul că cere, prin atingerea indicelui dc utili­ gajat să dea dovadă dc exigenţă sporită ţiale, cum să sc pregătească pentru con­
an, am căutat să cunosc cursanţii, sa ne-au ajutat în elucidarea şi fixal'e.1 pro­ zare la principalele sortimente de pa­ în direcţia calităţii produselor şi Să ia vorbirea tovărăşeasca. Cunoscîndu-Jc
constat dacă au fost încadraţi după do­ blemelor cheie care prezentau dificul­ nificaţie, în trimestrul IV 1963 produc­ atitudine hotărîtă faţa dc orice abateri
rinţa şi aptitudinea lor. dacă au acelaşi tăţi din punct de vedere al înţelegerii tivitatea muncii a crescut cu 3 la sută, de la standarde şi norme interne. părţile unde întîmpina greutăţi, adeseori
nivel dc cunoştinţe politice şi culturale. şi al interpretării. iar la cheltuielile pe tona de produs au Participarea tovarăşilor din biroul Co­ am discutat în timpul liber sau chiar
la locul de muncă cu tovarăşii Maicro-
O altă latură deosebit dc importantă in continuare aş vrea să mă opresc lost reduse cu II Ici. Am accen­ mitetului raional de partid şi dm colec­ vici Lazar, Bujor Florian, Szclcclyi
a muncii propagandistului este înarma­ asupra cîtorva aspecte pe cmc le cred tuat de asemenea asupra contribuţi­ tivul cabinetului tle partid la şedinţele Gheorghe şi alţii care au nevoie dc aju­
ei ce au adus-o la aceste rezultate unii
rea sa permanentă cu cunoştinţe temei­ cele mai importante în activitatea unui tovarăşi din cursul nostru, prjnuc care cercurilor şi cursurilor, măreşte exi­ tor.
cerc sau curs şi să dau unele aspecte din genţa propagandiştilor şi cursanţilor faţă
nice din toate domeniile tic activitate Loritz Ştefan, brigadier, purtător al de expunerea tezelor teoretice cuprin­ Atît în cadrul şedinţelor dc curs cît
experienţa personală. insignei „Fruntaş în întrecerea sociali­ şi în afara acestora nt-am străduit să
şi mai ales cu cunoştinţe politico-itlco- se în programul dc studiu.
L,1 începutul fiecărei şedinţe, înainte sta- , Vaaiu loan, Szabo Andrei, Hoţc- insuflu cursanţilor încrederea în forţele
logice. Un propagandist trebuie să ştie dc a intra în tema propriti-zisă, facem gan Pompei şi alţii. Pentru ea o convorbire să-şi atingă proprii şi să le trezesc interesul pehtru
că o dată importantă, un citat bun împreună cu cursanţii o succintă tre­ După expunerea cuvîntului introduc­ scopul, problemele să fie profund în­ studiu. Această dorinţă am căutat s-o
ţelese de cursanţi, este necesar ca în pri­
ecc, ii este dc folos la o discuţie, la o cere în revistă a principalelor eveni­ tiv cer cursanţilor să pună întrebări, mul rînd propagandistul să cunoască completez sistematic şi prin atitudinea
expunere, la o convorbire. De aceea un mente interne şi internaţionale, pentru după care le dau în mod detailat expli­ foarte bine problemele, să-şi întocmea­ apropiată şi tovărăşească cc o am faţă
propagandist acumulează cunoştinţe, le ca şi pe aceasta calc cursanţii să poată caţiile necesare. In continuare le ilulic scă un plan de convorbire bine studiat, dc fiecare tovarăş din curs.
avea o privire de ansamblu asupra evo­ materialul bibliografic, urmărind prin caic nu trebuie să fie o schemă rigidă ☆
sistematizează, le discerne tic pc pozi­
luţiei vieţii contemporane şi să poată in­ aceasta ca tovarăşii să parcurgă mate­ ci un îndreptar sigur în călăuzirea dis­ Sc apropie timpul cînd vom face bi­
ţiile criticii comunisto, pentru a le pu­ terpreta în mod just evenimentele ac­ rialul, să le dezvolt gustul pentru cîtit cuţiilor. lanţul încheierii unui an în învâţămîiuu!
tea folosi în munca sa, care nu admite tuale. în vederea lărgirii sistematice a orizon­ In cadrul convorbirilor dau cuvîntul dc partid Sub conducerea organizaţiilor
şabloane şi buchensm. Al doilea moment important în ac­ tului lor dc cunoştinţe. In afara mate­ dc obicei celor care se oferă voluntar, dc partid, propagandiştii au datoria
tivitatea unui propagandist, îl constituie rialului legai dc tema predată, le indic să-şi aducă întreaga lor contribuţie la
Personal Tolosesc metoda nouţelor dar pentru a stimula şi pe cei caic sînt
expunerea cuvîncului introductiv prin şi material literar — beletristic adecvat mai timizi şi ezită a lua parte D dis­ buna desfăşurare a convorbirilor reca­
permanente şi sistematizarea lot' pe pro­
caic el urmăreşte să înfăţişeze cursanţi­ temei. Expunînd lecţia „Patriotismul cuţii, cu ract le cer părerea asupra unor pitulative, la aprofundarea şi sistematiza­
bleme, culegerea dc date interesante, lor problemele principale ale temei dm socialist" şi vorbind despre patriotismul probleme, le cer să arate mai ales cum rea cunoştinţelor dobîndite în acest an.
decuparea diferitelor materiale. In acest program, să-i orienteze pe cursanţi în poporului nostru în evenimentele tic la înţeleg să le materializeze la locul lor Numai aşa ne vom îndeplini sarcina dc
mod, oricînd am suficiente date pentru studiul individual, să le arate In cc di­ 1821 ji 1907, le-am indicat să citească de muncă. cinste dc a iăspîndi în mase învăţătu­
întocmirea unui material ce-mi este ne­ recţie să-şi concentreze atenţia în tim­ unele lucrări literare de I L Caragiale, De obicei nu înrrerup cursanţii care ra marxist-leninistă, de a răspunde la
cesar. pul studiului. Zaharia Stancu, să vizioneze pînzclc lui iau cuvîntul, întrebări ajutătoare le pun numeroasele probleme pc caic voi sa
Dc obicei, în expunerea cuvîntului in­ Octav Băncilă şi filmul „Tudor". numai cind este cazul, iar confuziile şi le cunoască comuniştii şt oamenii mun­
Studiul individual al propagandistu­
troductiv, care durează 20—25 dc minu­ Un moment important dm munca greşelile caut să le lămuresc prin gîn- cii lără partid. Pentru succesele obţinute în produ cţîc muncitorii din brigada condusă de
lui, acumularea şi sistematizarea cuno­ te arunci cîiul cursanţii au suficient ma­ propagandistului îl constituie conduce­ dirca colectivă a întregului curs. I. PORCARU minerul Gavrilă Pop dc la sectorul II al E. M. Uricani au fost popularizaţi în
ştinţelor este legată dc pregătirile cc terial de studiu şi pînă la 40—43 dc rea convorbirii tovărăşeşti prin care se La unii tovarăşi am observat tendin­ propagandist ■— curs seral amil II coloanele ziarelor locale şi centrale. (
au loc la cabinetul dc partid. Pot să minute cînd nu au manual, urmăresc urmăreşte aprofundarea şi sistematiza­ ţa dc a învăţa pe dc rost şi de a repeta — Întreprinderea dc panificaţie IN FOTOGRAFIE : Un grup dc mineri din aceasta brigada citesc cu sa­
afii'm că an dc an pregătirile de la problemele de bază dm tema respecti­ rea materialului predat anterior şi stu­ cuvintele spuse dc propagandist, lucru Alba lulia tisfacţie un articol în caic sc vorbeşte despic munca lor.