Page 84 - 1964-04
P. 84
PROLETARI DIS TOATB Ţ Â R ltl UHIŢI-VÂI
întim pinarea zile i de i M a i
Q n l v e e e p e e.a e ia n L o i^ Evidenţiaţii obţin
noi realizări
Angajamentul ce şi l-au luat coc- odunarea genetală a grupei de pe Colectivul secţiei turnatorie I dc Ia
sării hunedoreni in cinstea celei schimb s-a încins o discuţie mult U. V. Călan, antrenac în întrecerea so
( de-a XX-o aniversări a eliberării mai lungă ca de obicei. Coi egre cialistă, întîmpină ziua dc 1 Mai cu noi
| patriei prevede realizarea unei re- au luat cuvîntul i-au arătat şelu/ui succese în muncă. După ce a încheiat
' zistenfe a cocsului la loba Micum de echipă greşelile şi căile prin primul trimestru dc activitate cu o de
| de cel puţin 71 la sulă şi a unei care le poate îndrepta. Au propus păşire dc 183 tone piese turnace şi a
umiditâli sub 5 la sută. Pentru ca şt măsuri tehnico-organizatorice. redus rebutul cu 25 la sută, pe gra
j îndeplinirea lui să devină pteocu- Tinind cont de sfaturile ce i s-au ficele întrecerii a înscris noi rezultate.
1 parea liecărei brigăzi şi echipe s-au, dat şi sprijinit de conducerea sec Dumitru Ciobanu, dc la sortimentul ra
| stabilit în întrecere criterii concre- ţiei, în luna următoare, llie Lazăr diatoare, a produs peste plan 276 bu
! te legate de speciiicul tocurilor de a obţinui cu echipa sa asemenea căţi elemnte dc radiatoare şi a redus
| muncă. Oamenii de la dozare au realizări care I - q u situat In tindu- rebutul cu 5,3 la sută faţă dc ccl plani
! devenit astlel inferesa/i in prepa rlle evidenţiaţilor. Lucrurile s-au ficat. Vasile Caraba, împreună cu echipa
rarea corectă a încărcăturilor, cel petrecut asemănător şi cit echipa sa a totalizat 290 clemente dc radiatoa
de pe maşinile de şarjate in redu Iul Marin loncioiu la slirşilul lunii' re peste plan şi a scăzut rebutul cu 6,3
cerea spargerilor şi obţinerea unei martie. la sucă. Rezultate bune a înregistrat şî
rezistente optime a piloţilor, iar Zilele acestea întrecerea este echipa condusă dc Ion Ciornei dc la sor
cei de la evacuare (de la tâmpă) In mat entuziastă ca oricind. Echipele timentul piese saniearc. Muncitorii din
echipa respectivă au produs în afara
In campania reducerea umidităţii. lui Dumitru Cozmincă, loan Nimu, sarcinilor prevăzute 29 bucăţi articole
Gavrilă Mureşan şi toate celclate
tntrecetca este animată. Au fost
tchnico-sanitarc, iar calitatea a fost de
se străduiesc să înregistreze cele
de primăvară SEIIIIT TSIÎE FOIÎELE afişate lozinci şi panouri mobiliza mat Irumoase realizări. Rezistenta 100 la sută.
toare, grafice dc urmărire. Se mun
cea cu hărnicie in fiecare compar medie a cocsului îr\ jurul a 73 la La obţinerea unor rezultate bune tre
timent. Angajamentul secţiei a în sută, umiditatea sub 4 la sută şi buie subliniat şi aportul echipei dc lă
ceput a prinde viată ritmic, din pri cătuşi dc întreţinere condusă dc Ghcor-
încă cinci gospodării mele zile ale anului. cele peste 700 tone înregistrate ghe Muntcanu, care cfcctuînd reparaţii
dc calitate şi la timp a redus la zero
colective din raionul Sebeş Indemnafi de comunişti insă coc- peste plan de la începutul lunii opririle accidentale.
sarfi nu se mulţumeau numai cu dovedesc că strădania lor este pli DIONISIE MUNTEANU, E. RUSAN
au term inat semănatul * atll. Voiau ca luna de lună nici un nă de roade. I. CRAŞCA, corespondenţi
schimb şi nici o echipă să nu rd-
poru mbului mtnu sub prevederile angajamen
tului. Ciiul la linele lunii lebruarie,
Folosind judicios tracloarele şi echipa condusă de llie Lazăr a în
maşinile agricole, atelajele precum registrat peste 10.000 kq spargeri, Să p re g ă tim te m e in ic
şi timpul prielnic de lucru, colecti lată de 5.700 cit sc anga/ase, in
viştii din Reciu, Lancrâm, Apoldul tre c e re a la în v ă tă m in tu l
c*2 Sus, Cîlnic şi Deal au terminat
semănatul porumbului pe întreaga g e n e ra l de 8 a n i
suprafaţa planificată. La gospodăria înapoierea în Capitală
colectivă dm Reciu s-au semănat 157
ha, la Apoldul de Sus 197 ha, C li a delegaţiei R, P. Romîne încheierea gene- CORNEL STOICA şi Vadul Dobru, unde
me 783 ha, Lancrăm 277 ha şi la ralizăiii învăţămîn- . .. . ^ . , . . deşi trebuie sa se
d„ în folosinţă în
tulul dc 7 ani şi tre- vicepreşedinte al Comitetului executiv
G.A.C din Deal 200 ha. care a participat cerea la învăţămîn- al Sfatului P°Pu,ai' re*‘onal acest an un număr
la funeraliile tovarăşului tul general dc 8 ani ------ important de săli
Cu o viteză de peste — sarcină trasată dc de clasă, sfaturile
D im ităr Ganev cel dc al Ill-lca Congres al P M R . — populare respective nu au luat măsuri
100 ha la zi Vineri dupi-amiază s-a înapoiat în ridică şcoala noastră nouă pc o treaptă de a sc trece efectiv la ridicarea con
Capitală, vcnmd dc la Sofia, delegaţii mai înalcă, corespunzătoare etapei desă- strucţiilor.
Colectiviştii din Mihalţ raionul R.P. Romîne care a participat la fune vîrşirii construcţiei socialismului. Pentru ca aceste săli de clasă sâ se
Alba au început la timpul optim se raliile tovarăşului Dimităr Ganev, mem In vederea înfăptuirii acestei sarcini, poată da în folosinţă la termenele sta
mănatul porumbului. Printr-o bună bru al Biroului Politic al C.C. al P.C B , Comitetul cxecuciv al Sfatului popular bilite, sfaturile populare comunale, ra
ionale şi orăşeneşti, trebuie să sc pre
organizare a muncii, pînă la 23 apri preşedintele Prezidiului Adunării Popu regional a luat măsuri corespunzătoare ocupe mai îndeaproape dc începerea
lie, din cele 650 ha planificate a se lare a R.P, Bulgaria. pentru lărgirea spaţiului dc şcolarizare acestor lucrări.
însâminta cu porumb s-au realizat şi pentru dotarea şcolilor cu mobilierul In scopul bunei desfăşurări a lucră
şi materialul didactic necesar. Numai în
480. Cu sprijinul mecanizatorilor şi ultimii doi ani s-au dat în folosinţă 224 rilor din contribuţia voluntară, Comi
cu atelajele existente în cadrul gos săli dc clasă, dintre care 104 din inves tetul executiv al Sfatului popular re
podăriei, se realizează o viteză zil C o t i d i e n e tiţii centralizate şi 120 dîn contribuţia gional a luat încă de la începutul anu
nică de peste 100 ha. voluntară a cetăţenilor şi din credite lui măsuri pentru repartizarea în can
Semănatul porumbului U timp stă în centrul atenţiei colectiviştilor din tităţi sporite a unor materiale de con
Situaţia însămînţării porumbului în G.A.C. Ruşi, raionul Haţeg. Pentru aceasta ei folosesc din plin toate forţele disponibile Pentru oţelăriile rambursabile. In aceeaşi perioadă s-a strucţii ca : var, cherestea, ciment, bile
ÎN FOTOGRAFIE : Mecanizatorul Ghcorghe Contor de la S.M.T. Haţeg, cheltuit dc la bugetele sfaturilor popu manele etc., folosind pe lingă acestea
lare suma de aproape 10 milioane lei
la 24 aprilie a. c. cxccutînd semănatul porumbului. Foto : V. ONOIU patriei pentru dotarea şcolilor cu mobilier şi şi posibilităţile locale ca, piatră, că
material didactic. In acest au sînt în rămidă etc.
In cursul acestui an colectivul dc Sfaturile populare comunale şi oră
In prezent toate forţele dîn agricultura regiunii noastre sîiu mobilizate construcţie încă trei şcoli cu 16 săli dc
pentru terminarea Ia limp şi în condiţii agrotehnice superioare a tuturor lu Printr-o bună organizare a muncii muncă de Ia U.R U M. Petroşani s-a clasă din fond central în oraşele Hune şeneşti trebuie să sc îngrijească de
crărilor agricole de primăvară. Atenţia principală este îndreptată însă spic ur preocupat mai muie decîc în anul trecut doara, Vulcan, Călan şi cu cîte 8 săli de transportarea şi păstrarea în condiţii
bune a materialelor pe şantiere, întru-
de colectarea fierului vechi. Comitetul
gentarea însămînţării porumbului. Avînd la baza experienţa anului tre dată semănatul început să se desfăşoa clasă în Simeria şi Gurabarza. Lucrările cît orice neglijenţă în această privin
Pînă în seara zilei de 24 aprilie în gospodăriile colective din regiunea cut, comitetul de partid din G.A.C. re într-un ritm susţinut. Terenul l-am sindicatului în colaborare cu comitetul dc construcţii ale acestor şcoli sc găsesc
noastră s-au semănat cu porumb 22.635 ha. faţă de 38.988 cîte sînt planificate. Aurel Vlaicu, raionul Orăştie, are în avut tot arat din toamnă. Intrucîc pc U.TM. a organizac numeroase acţiuni în stadiu avansat. La Hunedoara şi Că ţă — lucru dovedic la Vcţel, raionul
llia — duce la deteriorarea materiale
Avansate cu aceste lucrări sînt gospodăriile colective din raionul Sebeş. Ră centrul preocupării sale buna organi suprafaţa dc 100 ha. am transportat patriotice dc colectare a metalelor. La lan sc lucrează deja la acoperiş. Există lor.
mase în urma cu însămînţarca porumbului sînt unităţile agricole din raionul zare şi desfăşurare a lucrărilor din cam gunoî dc grajd şî îngrăşăminte chimice, aceste acţiuni au participat un număr toate condiţiile ca numărul sălilor dc In localităţile unde sc construiesc edi
Prad şi oraşul regional Hunedoara. In aceste gospodării este necesară impul pania de primăvară. In adunarea gene acest teren a fost arat dîn nou. Pentru tot mai marc dc muncitori. Ca urmare, clasă ce sc construiesc din fond central ficii şcolare, sfaturile populare au da
sionarea lucrărilor ui? însâmînţarc a porumbului. rală a colectiviştilor care a avut loc îna a folosi judicios fiecare oră dc lucru de la începutul anului şi pînă în pre să fie terminate pînă la 15 august. Acest toria ca prin deputaţii comunali, co
intea începerii campaniei, comuniştii tractoarele au fost utilizate la arac pc zent, s-au strîns şi predat la I.C.M. pes lucru cere însă o şi mai mare preocu
Aurel Mariş, Mihai Guţă, loan Popa. acele parcele unde solul era mai zvîntat. te 622 tone fier vechi. pare din partea constructorului şi în mitetele de construcţii, comitetele de
Maria Cojocaru, Ghcorghe Uriţescu $i Acest lucru nc-a* permis ca în ziua dc La colectarea fierului vechi o deose mod deosebit pentru calitatea lucrărilor părinţi să mobilizeze cetăţenii la lucră
alţii, au vorbit despre necesitatea însă 20 aprilie să începem însăinînţatul po bită contribuţie au adus muncitorii din la instalaţiile sanitare, tcncuirc, zugră rile ce sc efectuează, pentru ca încă
mînţării Ia timpul optim. Ei au folo rumbului cu două maşini, iar în urmă secţiile mecanică, turnătorie, construc vire, parchetarc. Trebuie intensificat şi înainte dc 1 septembrie ele sa fie date
sit în cuvîntul lor exemple concrete din toarea zi cu patru maşini 2 S P C -2. ţii metalice şi din altele. mai inult ritmul de construcţii la unele în folosinţă. Mcrică a fî generalizată
activitatea echipelor şi brigăzilor de Pentru ca însăinînţatul porumbului să din aceste şcoli, cum este cazul la Si pe această linie experienţa unor sfaturi
cîmp, arătînd rezul sc execute într-un I. TOM A meria, unde în ultimul timp sc lucrează populare comunale ca cele de la Vaţa
tatele diferite care ritm susţinut, pu corespondent dc Jos, Baia de Criş, Lclcse, Meteş,
s-au obţinut în func Din experienfa nem un accent deo încet din cauza unor lipsuri în organi Vorţa, Iha şi altele, care au reuşit, prin
ţie de felul cum organizaţiilor de pa rtid sebit pe respectarea Pe scenă, brigada zarea muncii şi aprovizionarea cu ma mijloace locale, să dea în folosinţă, în-
s-a însHmînţat şi de vitezei zilnice. In artistică dc agitaţie terial. tr-o scurtă perioadă dc timp, noi loca
calitatea lucrărilor. acest scop am avut Pentru asigurarea bazei materiale a luri de şcoli. In aceste localităţi, zilnic
Aceasta i-a ajutat pe colectivişti să în o consfătuire cu tractoriştii Aurel Teo- Brigada artistică dc agitaţie din ca şcolii de 8 ani, o măre atenţie sc acor grupe dc cetăţeni, în frunte cu depu
ţeleagă maî bine necesitatea însâmînţâ- dorcscu, Petru Rusu, lacob Loga, Şte drul Trustului miner Deva a prezentat dă în prezent lucrărilor dc construcţii taţii, au participac la lucrările dc con
rii la timpul optim şi la un înalt nivel fan Cosma $i şeful brigăzii dc tracto pe scena clubului sindicatelor un reu din contribuţia cetăţenilor sau credite strucţii,. la transportul materialelor,
agrotehnic. In acelaşi timp comitetul rişti Ştefan Muntcanu, în care am dis şit spectacol închinat zilei dc 1 Mai. rambursabile. Prin preocuparea sfaturi cfcctuînd zeci dc mii dc ore muncă vo
de partid a ajutat consiliul de condu cutat probleme ale organizării muncii. Cu acest prilej, tov. ing. Nîcolae Bog lor populare au fost votate pentru a se luntară. In marc măsură au fost folo
cere al gospodăriei să organizeze cît In vederea folosirii fiecărei semănători dan, secretarul organizaţiei dc bază de construi sau amenaja în acest an un nu site în aceste localităţi resursele lo
mai judicios munca astfel ca mei o oră la întreaga ci capacitate este foarte im la Trustul minier a vorbit celor pre măr important dc săli dc clasă. împreu cale, ca piatră, cărămidă, nisip, lemn,
bună de lucru să nu fie irosită. In aceas portant ea colectiviştii care Ic deser zenţi despic însemnătatea zilei dc 1 nă cu cele începute în anii anteriori, nu ceea ce a dus la reducerea costului lu
tă direcţie este foarte important ca fie vesc să cunoască bine maşinile şi să Mai. In program au fost evidenţiate mărul sălilor dc clasă se ridică la 260. crărilor.
care colectivist să aibe o participare ac (ic toc timpul prezenţi la datorie. De succesele obţinute dc colectivul dc mun Multe dintre lucrările dc construcţii şco Pentru a veni în ajutorul cetăţenilor,
tivă la munca din gospodărie La indi aceea, conducerea gospodăriei a fost în că din cadrul Trustului miner, de ex lare din contribuţia cetăţenilor şi cre statul nostru a alocat în acest an crc-
caţia comitetului de partid, organiza drumată ca să repartizeze la deservirea ploatările aparţinătoare. Programul a dite rambursabile se află în stadiu îna d’te rambursabile în valoare de peste
ţiile de bază din cele trei brigăzi de semănătorilor colectivişti cu experienţă, cuprins cîntcec, poezii, dansuri popu intat. Astfel, 52 săli dc clasă sc află în milion dc lei. Aceste fonduri tre-
cîmp au desfăşurat o susţinută muncă care au lucrat şî în anii trecuţi pc mă lare ctc. stadiu de finisare, 19 la acoperiş, 22 la l-uie folosite cu maximum dc eficien
politică în riadul colectiviştilor. Deşi lini, cum sînt Constantin Ducur şi lo- zidărie şi 10 la fundaţie. Grijă deosebi ţă, înlăturîndu-sc situaţiile din anii tre
timpul a fost ploios, fapc care a in sif Uriţescu. tă faţă de construcţiile şcolare sc acordă cuţi cînd la unele sfaturi populare ele
fluenţat mu*t buna desfăşurare a însă- Rezultatele bunei organizări a mun Cerc pedagogic în raioanele Alba, llia şi Brad, fapt re nu au fost cheltuite în întregime. Pe
m în ţărilor din epoca I. datorită parti cii sc văd în fiecare zi. In trei zile au liefat nu numai de numărul dc săli de riodic sfaturile populare trebuie să ana
cipării masive a colectiviştilor la ■ mun fost însămînţate cu porumb boabe pes La Şcoala dc 8 ani din Petieşti, raio clasă construite şi date în folosinţă în lizeze situaţia cheltuirii fondurilor pri
că. acestea au fost terminate la 16 a- te 140 ha. In prezent, viteza dc lucru nul Sebeş, a avut loc zilele trecute şe ultimul timp sau dc stadiul avansat al mite, stadiul lucrărilor şi să ja măsurile
prilie. La plantatul cartofilor au lucrai nu numai că a fost respectată dar ea dinţa cercului pedagogic al cadrelor di celor aflate în construcţie, ci şi dc mă corespunzătoare.
zilnic peste 170 de. colectivişti ceea ce este şi depăşită. Cu cele patru semănă dactice din raion, care predau ştiinţele surile practice luate pentru începerea Dc asemenea, se impune să fie re-
a făcut ca în trei zile să fie terminată tori sc însămînţcază zilnic peste 32 ha. naturale şi agricultura. lucrărilor şi impulsionarea lor. Excm. dac în vaţămintului spaţiul şcolar ocu
plantarea a 30 ha. cu cartofi. Aceasta ne dă convingerea că angaja Participanţii la ccrc au apreciat în pic demne dc popularizat în acest sens pat de chiriaşi sau care are altă des
mentul nostru dc a termina pînă l3 29 mod deosebit felul în care profesorul tinaţie şi sâ sc treacă de pc acum la
Datorită umidjtăţii solului cît şî a sînc satele Ighiu, Mcteş, Bărâbanţ, Bu- amenajarea acestuia, pentru a se putea
temperaturii Iui scăzute, insămînţatul aprilie însămînţarca porumbului va fi Nicolac Achim dc Ia şcoala dm locali curcşci, Luncoiul dc Jos, Hărău, Almaş-
porumbului pe cele 287 ha. (cît avem îndeplinit cu succes. tate sc preocupă dc buna pregătire a Săliştc şi altele. Alături de acestea exis face faţă nevoilor ce Ic ridica trecerea
la clasa a VIII-a. Astfel, în oraşul re
în plan), nu l-am putut începe dccîţ RACIU IOAN elevilor şi pregătirea lotului şcolar. tă şi sate ca Deal, Prcsaca, Poiana, gional Petroşani vor trebui redate în-
în 20 aprilie. Aceasta însă nc-a deter secretar al comitetului de partid VASILE 2DRENGHEA Ohaba şi Vingard, Romoşel-Munte, Li-
văţămînrului şapte săli de
minat, să luăm asemenea măsuri ca o- din G.A.C. Aurel Vlaicu profesor vadia, Mcria, Sălaşul Superior, T.diuc 5rbeş trei săli, etc. clasă, la
Una din problemele ce Ic ridică ge
neralizarea învăţământului dc 8 ani este
A - şi aceea a asigurării şcolilor cu mobilier
O parte din steril c înlăturat. Mt- şi material didactic. La începutul anu
Z B ( & Z A f e U L Î N N O B I L Ă R I I nereul astlel îmboqâfil e barbolol lui şcolar 1964—1965 şcolile vor primi
W B B m n H M r a i B n H M M n n s a r a v r a n i wmnmmmamMKmrmmmmm şi, cu a/u/orut unor liilrc, e con peste 4.300 dc bănci, aproape 400 de
centrai şi înmagazinat. table Şi 350 dc catedre. Pentru acestea
După giganticul colos dc meiul al blnalul Inincdorcan. Este prevăzut la bulqari ilc diamclre mari, de or Şi astlel, după ce a parcurs un s-au asigurat fondurile necesare şi s-au
Hunedoarei de loc. după burajid dc să creastă, in urma preparării, con dinul a 1.000 mm. Iu Ijulqări pinu la drum în zigzag lung de circa un încheiat contracte cu principalele uni
Iq Cinciş $/ salba dc blocuri dc lo ţinuţii/ dc metal in minereuri la 200 mm. In limbaj tehnologic aceas kilometru, minereul cate a lăsat o tăţi furnizoare : întreprinderile dc in
cuinţe. Cernu este din nou muilnrti 54-55 Iu milă, Iuta dc 32-33 la suta ta se numeşte treapta I dc slarimatc. bună parte din steril, porneşte spre dustrie locală din Orăştie, Sebeş ere.
nditiztrii unui obiectiv industrial dc cit este in prezent. Dc asemenea. De aici, cu ajutorul unor benzi, mi iurnalcle Hunedoarei. Aceste unităţi trebuie să îmbunătâ-
mari jiroporlij: Uzina dc preparare In procesul dc preparare minereul nereul intru in treapta II. unde sc A-'u peste multă vreme uzina va li (Conlinuarg in pag. a H-a)
a minereurilor </c Iu Tclnic. Pc o va ii slurimul la sub 23 mm dia- slurmă, tot in contasourc, pinu la pusă in luncliunc. Constructorii ţ/e-
lungime dc circa un kilometru şi o meliu şi v a ti trimis siderurgici sub mm diametru. ,Şi mai departe, pun elorturi susţinute pentru a gră-
lulimc dc 400 metri constructorii au torrnu dc concentrat Dar. să urmă tot pe bandă, minereul ajunge la l)i lucrările; angajamentul lor este La concret
excavat 60.000 m.c. păminl şi rocă, rim procesul tehnologic, prezentin- nişte contasourc f/iratorii, unde se ca rodu/ul tehnologic să înceapă cu
ou furnal 30.000 m.c. betoane 51 du-vâ în acest ici 5i uzina. sturmu in bulgări pinu Iu 23 mm cilcva zile înainte de termen. Este
montat peste 2.000 tone utilai După btinercul dc fier v ine ta uzină ne diametru. dc datoria întregului colectiv să Cetăţeanul Avram loan dîn
cum ne spuneau specialist ii 1 Ic pc ihmă tăi: pc o şosea, in autocamioa De abia dc aici intoln începe pro Intensifice şi mai mult întrecerea comuna Ribiţa raionul Brad sa-
lariac la E.M Barza antrcnîndu-se
Şantier, uzina aceasta este realizată ne basculante dc Iu Teiiuc şi in v a. cesul de înnobilare, udicu de îm pentru ca acest obiectiv• important deseori cu unii „prieteni" Ia che
Iq nivel'. I celor b.uie obiective qonete pun tunelul Teliuc-Ghclar. bogăţite în metal prin eliminarea sa poată li pus in tunc{ie cil mai furi repetate, a ajuns să aibă o
similare din lume. de la Ghclar. Minereu/ sc varsă in sterilului. In tileva cuptoare cir icpcdc. comportare nedemnă atic în so
In această uzina vor li înnobilate nişte buncarc, de unde prin alimen culare, lungi dc cile 30 metri lie- Text: N. ANDRONACHE cietate cît şi în familie.
minereurilc dc licr dc la Teliuc şi tatoare intră în concusoarele tu lăl- carc. minereul se prăjeşte cu aiuto- Foto: A. VOTS In fotografia noastră se văd silozurile circulare, unde sc va înmaga
tul qazului metan. Apoi e Itecut in
Gheţar, lr,ainle de a intra In com- ci. Aici ere loc prima siârjmare dc halo separatorilor elccîroinagnclicl. zina minereul, care va asigura funcţionarea furnalelor pc cîteva zile.
In această hala,
a separării magne
tice, are loc prepa
rarea propriu-zisă.
Aici se face sepa
rarea electromagne
tici, barbocarca şi
culegerea dc pe fil
tru a concentratu
lui.
Ciţiva dintre muncitorii de pc şantier, care muncesc cu multă însufleţire pentru terminarea la timp a lucrărilor: La bulei : veselie cu... măsură.
Cernat Ovidîu, kovacs Vasile, Georgescu Constantin, Chioşc Anghcl şi Chclcmen Ladislau. Acasă: turle peste măsurd.