Page 86 - 1964-04

Drumul socialismului Pag. 3
Nr. 2901
B r a » i

, >
Fo n tă multă Pe seama creşterii randamentelor

cu co n su m de c o c s redus gajat să obţină luna de lună succese tot cea combinată şi de înmagazinarea mi­ 1 A \iblA-m
Colectivul sectorului nostru s-a an­
•'*> Mr.jp' y,'
nereului pe direcţia zăcămîntului. Ast­
mai de scamă în producţie. Angajamen­ fel, la echipa condusă de minerul loan M u .
tulul de declasate la numai 1,12 la sută
Cu cîtev» zile îi) urmâ, la secţia a care lună 1000 tone fontă cu cocs eco­ tul luat prinde viaţa. De la începutul Nicoarâ metoda de înmagazinară a mi­
doua furnale a avu: loc adunarea gene­ nomisit. Organizînd temeinic întrecerea — cu mult sub cifra admisă. anului şi pînă la 18 aprilie a. c. am nereului s-a extins în cursul primului
rala comună a tuturor membrilor $i pe baza noii iniţiative, aplicînd măsuri La obţinerea acestor succese a contribuit extras peste sarcinile de plan 2.532 tone trimestru şi pe flancul nordic al ză- p j w • 4 *
candidaţilor de partid din cele patru bine gîndite în sprijinul ci, s-a ajuns la şi faptul că organizaţiile de partid au minereu.
organizaţii de bază ale secţiei. Tenta: rezultate cît se poate de bune. Numai îndrumat comitetul sindical de secţie cămîiuului. Această metodă a început •ijj r* * ✓ M
„Preocuparea conducerii tchnico-admi- în cursul lunii februarie s-au produs cu şi grupele sindicale pe schimburi să l’cntru dobindirca acestui succes au s.1 fie aplicată şi de către echipa con­
nlstratixc pentru îndeplinirea planului cocs economisit peste 4.000 tone fontă, pregătească din timp consfătuirile de fost luate o serie de măsuri caic au dusă de minerul Nicolac Driscaru. In / 'Wj
de măsuri tchnico-organizaroricc }i a iar în luna martie, s-a realizar o econo­ producţie şi şedinţele de grupă aşa incit dus la creşterea continuă a productivi­ luna martie echipa amintită a sporit pro­
propunerilor făcute de muncitori m oamenii să poată veni cu propuneri efi­ tăţii muncii. Mai concret, iată cc s-a ductivitatea muncii cu circa 12 la sută. ( f ^
adunările generale ale grupelor sindica­ mic de peste 100 kg cocs pe tona de făcut în acest scop. La sporirea productivităţii muncii a y - j
le îi consfătuirile de producţie la ni­ fontă. ciente de îmbunătăţire a muncii. In adu­ Principala noastră orientare a fost în­ contribuit din plin introducerea şi ex­
velul secţiei" a constituit obiectul.ana­ In vederea respectării cu stricteţe a nările generale ale grupelor sindicale cc dreptată spic extinderea mecanizării lu­ tinderea armării cu inele de bolţari şi
lizei unei activităţi încununată de suc­ graficului de reparaţii şi reducerii tim­ au avut loc în primul trimestru s au crărilor grele şi aplicarea pe scară tot a armării cu bolţari continui. înainte, Conducătorul auto Alexandru Troanca este gata do a porni în curwf,
ces. Referatul şi discuţiile purtare au pului de opriri planificate şi acciden­ din cauză că galeriile erau armate cu
scos la iveală strădania colectivului de tale sub 2 la sută din timpul cilcnda- făcut nu mai puţin de 76 asemenea mai largă a metodelor moderne de ex­ material lemnos, se produceau dese pră­ „Secretul" succeselor
aici, îndrumat de organizaţiile de partid, ristic, merită subliniat aportul organi­ propuneri. Multe dintre ele cum sînt: ploatare. Pe lingă utilajele existente, buşiri, iar armarea trebuia schimbată de
pentru obţinerea unor realizări din ce zaţiei de bază din schimbul D. Comu­ înlocuirea oalelor defecte la banda K 17, sectorul nostru a mai fost înzestrat în circa 4 ori pe an, consumîndu-sc ast­ Aurel Crişan, şefii/ de aici s-a aprovizionai tea nominală, resjjccfâ-
în cc mai bune. niştii care lucrează în accsc schimb, au instruirea oamenilor de la vagonul cîn- cursul prinţului trimestru cu încă 5 fel aproximativ 2.400 om/orc neproduc­ coloanei auto SUncua din timp cu piesele de rii ilincrariiloc indicate
perforatoare de marc productivitate şi
Una din prevederile planului MI*.O. militat pentru efectuarea lucrărilor de tar ctc au prins viaţă. cu o maşină de încărcat. Ca urmare, tive. Acum deficienţa a fost în marc din cadrul Autobazei schimb necesare. Apoi, ele.
este creşterea temperaturii acrului insu­ reparaţii şi întreţineri în timp cît mai Rezultă deci că aplicarea celor mai echipele conduse de minerii Nicolac parte eliminată, iar randamentul mun­ l.R.T.A. Sebeş, calcula tovorăşi ca : loan Horo- Intre colectivul co­
flat la 800—850 grade Cclsius Pe acea­ scurt şi de cea mai bună calitate. In Drisiaru, Constantin Ţuchcudica şi N i­ citorilor a crescut. După unele calcule, realizările obţinute pe qlnnu, Gheorghe Cucu, loanei şi colectivele
sta bază urma să crească zilnic produc­ cadrul adunării generale a organizaţiei eficiente măsuri în vederea obţinerii colac Bistnan şi-au depăşit randamentele iu acest an, extinderea armării cu bol- cele două decade ale Carul Lcul/.chalt şi alli unităţilor beneficiare a
lunii aprilie.
muncitori s-au preocu­
existai o strinsă Icrjă-
ţia de fontă şi deci, indicii de utilizare de bază, din luna marric, ci au analizat unor producţii sporite de fonta cu con­ planificate obţinind viteze mari de avan­ ţai i va aduce sectorului un spor de pro­ — ia indicatorii lone pai de scurtarea terme­ lură. Aproape zilnic se
ai furnalelor. Sporind cantitatea de gaz felul în care sînc exploatate şi întreţi­ sun) de cocs cît mai redus a stat mereu sare In lunile martie şi aprilie munci­ ducţie de peste 1.000 tone minereu. şi tone kilometrice pla­ nului de reparare a au­ analizau de către aces­
metan, cfcctuînd reparaţiile la cauperc nute agregatele. Pe baza experienţei do- în faţa organizaţiilor de partid de la torii din echipa condusă de minerul nul a lost depăşit cu tovehiculelor din parcul tea telul cum au lost
de bună calitate şi la timp, întrcţinîn- bîndite au stabilit noi măsuri de îmbu­ Constantin Ţucltcndrca, ca urmare a fo­ Colectivul sectorului nostru este ho- 39 Iq şută şi respectiv rece. Conducători auto dirijate şi lolosilc au­
tlu-lc în bune condiţiuni, s-a ajuns la nătăţire a muncii. secţia a 11-a furnale. Ca urmare a aces­ losirii perforatoarelor do marc produc­ tărîr să obţină succese toc mai frumoa­ cu 2 la aulă. cum sini : Alexandru tovehiculele, dacă şi-au
obţinerea unei temperaturi medii a ae­ tei preocupări, pe prinţul trimestru al se. Pentru aceasta am prevăzut să apli­ Nici nu se poale all- Troancă, Pavcl Suvq, realizat planul, cum
Rezultatul strădaniei lor şi al între­ tivitate, au sporit randamentul faţă de lel. Pentru dobindirca
rului insuflat de circa 873 grade Cclsius gului colectiv de furnaliştî pentru buna anului s-a înregistrat o productivitate cu lunile ianuarie şi februarie cu 1,32 tone căm în producţie şi alte măsuri care Romulu s Pop u. tic/a sini amenajate şi în-
la furnalul nr. 5 şi 826 grade Cclsius exploatare şl întreţinere a agregatelor, 37,03 la sută mai mare dccît cea plani­ pe post, iar cei din echipa condusă de unor succese cit mai T old y, Petru Mureş, trefinulc drumurile auto.
frumoase au fost luate
IIte
loan Cărpinişan,
Md.sutilc aplicate şi
la furnalul nr. G — ceea cc a contribuit se concretizează în reducerea ti napul ui ficată obţimndu-se în acelaşi timp eco­ Nîcolac Bistrian au depăşit viteza de să sporească iu permanenţă productivi­ măsuri bine chibzuite. Oprea, loan Camion, conştiinciozitatea in
la depăşirea Jună de lună a planului de opriri pentru reparaţii la 1,03 la nomii suplimentare la preţul de cost în înaintare planificată cu 7,7 m.l. tatea muncii. Să enumerăm doar ci- loan Grozav şi nurlii muncă a conducătorilor
şi la creşterea indicelui mediu de uti­ sută, din timpul calendaristic, un timp O preocupare permanentă a existat leva. De pildă, in ve­ al/ii alt acordul /;ernia- aulo sini chezăşii si-
lizare al furnalelor pe trimestrul 1 cu cu 4,1 la sută mai mic dccîc cel reali­ valoare de peste 4 milioane lei. ing. ALEXANDRU TANASESCU derea măririi coeficien­ ncnl ulenlic întreţi­ (pire că şi f/i viilor vor
132 kg fontă pe m.c. volum util, peste pentru extinderea metodelor de exploa­ şeful sectorului IV tului de utilizare a par­ nerii autovehiculelor, li inrcffislrate însemna­
zat în perioada corespunzătoare a anu­ GH. COMŞUŢA tare de marc productivitate cum este al E. M. Ghclar
cel planificat. lui trecut. cului aulo, colectivul lolosirii lor la capacita­ te realizări,
Un alt obiectiv pentru înfăptuirea că- Imbunătaţirca calităţii fontei şi redu­
tuia se depune mult efort este reduce­ cerea procentului de declasate sub cel
rea consumului specific de cocs. Un co­ admis (3,5 la sută) este un alt obiectiv
lectiv alcătuit din cadre competente, a S ilu a ^ ia , r e a liz ă r i! p la n u lu i d e
efectuat un studiu minuţios asupra re­ de scamă al planului M.T.O. In vede­
zervelor de care dispune secţia în acest rea înfăptuirii lui, organizaţiile de bază şa p r o d u c tiv ită ţii m u n c ii Iu u n e le u n
sens şi I au prezentat celor patru bi­ au desfăşurje o muncă politică susţinu­ i B n d ! & i ! g i E # 0 a J e
rouri ale organizaţiilor de bază. Aces­ tă pentru respectarea reţetei de dozare,
tea, l-au analizat împreună cu conduce­ asigurarea unui mers cît mai uniform P R O C E N T E )
rea secţiei, comitetele de sindicat şî ale
al agregatelor, desulfurarca fontei în
U.T.M. şi, de comun acord cu birourile ÎNTREPRINDERI pro<Jucţ‘c 1-13 productivitate ÎNTREPRINDERI P,0lfucţ‘c • -15 productivitate 1-15 productivitate ÎNTREPRINDERI l)ro.JucţlC 1 1 productivitate
aprilie
organizaţiilor de bază de la secţia I-a, afara furnalului ş.a.m.d. Ca urmare, în aprilie trimestrul I aprilie trimestrul I ÎNTREPRINDERI pmd.J'.CţlC trimestrul I aprilie trimestrul I
ar lansat iniţiativa de a produce în fic- trei luni, s-a ajuns la reducerea proccn-
C. S. HUNEDOARA 104,07 Expl. minieră Lonea 112,1 98,8 Intrepr. fores. Baia de Fabr. „Căprioara" Sebeş 100,62 100,08
Cocseria IOO 104,56* Expl minieră Petrila 97 98,9 Criş 97 108,1 Fabr. „1 Mai" Petreşti 101,53 106,92
Pe ee im -ş i fl*ea@!zeaxâ Fabrica de aglomerare a Expl. minieră Aninonsa 101,3 102,5 Intrepr. fores. Dobra 100 123,3
minereurilor nr. I 105 98,87 Expl. minieră Vulcan 90,1 97,5 Intrepr. fores. Haţeg 100 111,7 Fabr. „Ardeleana" Alba 100,59 101,21
p l a i .aiul s e c to ru l IV ? Fabrica de aglomerare a Expl. minieră Lupeni 101 98,9 Intr. fores. Hunedoara 98 102 Intr. „Marmura" Sim. 102 106,61
minereurilor nr. 2 142 104,98 Expl. minieră llricani 109,8 104,9 Intrepr. fores. Orăştie 102 106,9
In primele trei luni de activitate din Sînt necesare unele precizări şi în Sec|ia I a furnale 105 106,81 L.R.L.M.-Petroşani 70 105,73 Intr. fores. Petroşani 98 108,7 Inlr. „Viseoza" Lupeni 100,4 101,4
acest an, minerii Văii Jiului au extras ceea cc priveşte munca cu oamenii. In Scc(ia Il-a furnale 116 137,03 Intrepr. fores. Sebeş 105 103,1 Intr. de produse refrac­
peste plan mai mult de 25.000 tone căr­ adunarea de partid în care s-a analizat Secţia IlI-a furnale 113 TRUSTUL MINIER
bune. Şi la Vulcan, numeroase brigăzi, activitatea economică dnt sectorul JV, 106,68 DEVA ÎNTREPRINDEREA tare Baiu Mare 109,5 121,3
printre care cele conduse de Glieorglic comuniştii au criticat lipsa de încredere, Oţelăria Martin nr. 1 106 109,27 106,6 Trustul regional de con­
Drob, loan Gantz, Emanoil liordca, pe care şeful de sector o manifesta faţă Oţelăria Martin nr. 2 108 106,85 Expl. minieră Teliuc 107 104,42 REGIONALA DE
Glieorglic Mirăuţă, Mihaî Tucaciuc ctc. de maiştri. Şeful de sector lucra direct Oţelăria electrică III 112.42 Expl. minieră Ghelar 94 117,86 strucţii Huned.-Deva 100 93,48
şî-au îndeplinit cu regularitate sarcini­ cu şefii de brigăzi, le dădea dispoziţii Laminorul de 800 mm. 99 107,18 TRANSP. AUTO 101,7 115,7 l.C.S. Hunedoara 102 107
le Cu toate acestea, exploatarea a în­ care nici măcar nu erau aduse la cunoş­ Laminorul de 650 mm. 93 108.37 Expl. minieră Deva 95,1 105,82
cheiat primul trimestru cu un minus tinţa maiştrilor. Ba mai mult, s-a mers Laminorul de 1000 mm. 101 102.42 Expl. minieră Săcărîmb 101 105,1 Autobaza Deva 101 115 INTR. DE INDUSTRIE
de 950 tone, iar în prima jumătate a pînă acolo îneît şeful de sector nu Ic-a Laminorul de 750 mm. 101 Expl. min. Muncelul M. 136 101,81 Autobaza Petroşani 100,5 114
lunii aprilie cu 3.652 tone. Care este ex­ permis maiştrilor nici să treacă postu­ Expl. minieră Băiţa Autobaza Sebeş 111 118 LOCALA
plicaţia ? La începutul anului la exploa­ rile în formularul „1-3 salarii" cu toa­ Laminorul de sîrmă 108 105,02 Crăciuneşti 90,7 119,8 Autobaza Alba lulia 100,2 113 I.R.I.L. Alba 102,3 106
tare a apărut o dificultate: lipsa de te că era sarcina lor. Şi, să mai luăm Lamin. de profile fine 110 102.37 Expi. min. Boi(a»Haţeg 103 105,92 Autobaza Hunedoara 100,8 116
rambleu, considerată de unii cauza obi­ un exemplu; cînd a fost repartizat sa lu­ Laminorul de benzi 106 109,74 I.R.I.L. Brad 112 116,4
ectivă care a dus la ncrcalizarca planu­ creze în abatajul frontal, minerul Lun­ I UZINA „VICTORIA" TRUSTUL AURU Autobaza Brad 101 113 I.O.LL. Deva 107 102,75
lui în primele două luni. Laptele au de­ gii Dinu a spus deschis că n-a condus Termocentrala Paroşeni 99,4 102,49 I.R.I.L. Haţeg 104 102,4
monstrat însă că nu era vorba numai de încă brigăzi de frontalişti. El n-a fost CALAN 101,6 LUA BRAD 94,98 I.O.I.L. Hunedoara 100,02 109,7
„cauze obiective", ci şi de lipsă de or­ pregătit din timp, n-a fost trimis în Expl. minieră Barza 96,2 95,30 întreprinderea de explo- I.R.I.L. Orăştie 101,1 123
ganizare. Nccşalonatc în timp, mai mul­ schimb de experienţă la alte exploatări, Sectorul furnale 77,7 105,32* Expl. minieră Zlatna 98,4 107,96 I.O.I.L. Petroşani 102,1 87,06
te abataje au intrat simultan în ram- pentru a-şi însuşi cunoştinţele necesare. Sectorul s^micocs 101,40 rări miniere Deva 110
blccrc, ceea cc a dus, pe tic o parte, la Aşa se face ca, lucrîiul la întîmplarc, 106,98 Intrepr. minieră Ţebea 92,4 102,8 Fabrica cliimica Orastie 1U2.2 106,1 I.R.I.L. Sebeş 100 100,36
scoaterea lor din producţie, iar pe de brigada nu şi-a real izat sarcinile de plan. Turnătoria de lingotiere 102,3 101,86 DIRECŢIA KEGIO- -------. ------ -------------------- * Realizările de plai) la întreprinderile
altă parte, la suprasolicitarea staţiei de lată deci o altă cauză caic a făcut ca Turnătoria nr. 1 133,4 10-1,62 NALA A ECONO Atei. R.M.R. Simeria 90 108 de industrie locală pe luna aprilie sînt
rambleu caic s-a defectat des şi n-a pu­ sectorul IV să nu-şi îndeplinească planul. COMBINATUL CAR- Fabrica „Vidra" Orăştie 108 100,4 raportate pînă în ziua de 20. La secţiile
tut face faţă cerinţelor. In sectorul IV Defectuos se desfăşoară munca şi în MIEI FORESTI-“ C S Hunedoara şi U. V. Călău se ur­
în:,a, n-a fost vorba de rambleu. Şi to­ abatajul frontal din sectorul II unde lu­ BONIFER V. JIULUI 101 ERE 101 108,7 Fabrica „Sebeşul" Sebeş 100,2 100,39 măreşte productivitatea fizica.
tuşi rezultatele acestui sector prezintă crează brigada lui Mihai Vasilc. Minerii
variaţii mari de la o luna la alta. In ia­ muncesc cu tragere de mimă. aici a fost
nuarie s-a rămas sub plan cu 2.543 tone,
în februarie s-a rccupcrac minusul şi introdusă o haveză. Abatajul a fost do­ S ă r e c u p e r ă m i B e o a i f â a ' Z Q a t Pe drumul înfăptuirii angajamentelor
tat cu un transportor blindat de marc
s-au extras în plus faţă de plan 231 tone
de cărbune; în marne râmîncrea în capacitate. Transportoarele cu raclctc r a m s n e : ' îbb ispmă !
caic deservesc abatajul, au însă o capa
urmă a fost de aproximativ 1.500 tone, La fabrica
pentru ca şi în prima jumătate a aces­ citate mică şi se defectează des. Primul trimestru de activitate din Iul sarcinilor de plan De asemenea Aplicînd măsuri chibzuite
tei luni să se înregistreze S50 de tone Conducerea exploatării, la indicaţia acest an a fost încheiat de colec­ s-a pus un accent mai mare pe de- Ardeleana <£
minus faţă de plan. Şeful exploatării comitetului de partid, a luat masuri ca tivele întreprinderilor de industrie falcarea planului pe secţii, echipe şi Colectivul de muncă de la Intre prinderea lorcstîcră Dobra s-a an­ 55
susţine că abatajul frontal din stratul 4 de buna funcţionare a acestor maşini locală, în general, cu rezultate bune- fiecare salariat în parte, iar urmă­ gajat să depăşească luna de lunu sarcinile de plan, să obţină succese tot
a trecut în această lună prin condiţii să se ocupe mecanicul şef. Inginerilor rirea realizărilor s-a făcut, spre deo­ mai Inimoase în producţie. Angaja mantele luate se traduc cu succes in Colectivul fabricii de încălţăminte
grele de zăcămînt, cauză caic a condus Majoritatea unităţilor respective violă. Piuă In prezent lucrătorii lorcsticri de la I.P. Dobra şi-au depăşit cu „Ardeleana" din Alba lulia s-a angajat
la ncrcalizarca planului, Dar de cc în Şefi adjuncţi li s a încredinţat cîtc un $i-au îndeplinit sarcinile de plan la sebire de anii treculi, cu mai multă rcr/ularilatc planul de producţie. Ca urmare, la data de 22 aprilie a.c. ci ca îu accsc an să producă peste plan
Junilc trecute în acest abataj frontal sector, iar de activitatea sectorului IV producţia globala şi marfă. Este un aten(ie. Aşa au procedat colectivele şi-au îndeplinit planul producţiei globale şi mar/ă pe primele 4 luni ale S00 perechi încălţăminte. Pentru înfăp­
s-a realizat o viteză medic de avansare se ocupă şeful exploatării. Este necesară lucru care demonstrează eficienţa întreprinderilor de industrie loca­ anului. tuirea accscui obiectiv, sub îndrumarea
de numai 17 m. pe lună ? Frontalul arc însă mai multă exigenţă faţă de înde­ măsurilor luate în perioada respec­ lă din Alba lulia, Orăştie, Deva, Succesul obţinui se daloreşte aplicării in producţie a unor /nasuri organizaţiei de partid, a aplicat mă­
o lungime de 120 m„ iar oamenii au Grad. chibzuite. Ast/ef, In parchetele de exploatare s-a extins mecanizarea lucră- suri tchnico-organizatoricc eficiente şt
fost plasaţi numai pe o pătrime din plinirea sarcinilor. tivă. Printre altele s-a asigurat o a La sfîrşitul trimestrului unele în­ rilor qiele cum sînt: doboritul, secţionatul, scosul şi apropiatul lemnu­ a trecut la organizarea unei întreceri
front. S. POP provizionare cu materiale Ia nive- treprinderi au rămas însă sub saici- lui. De asemenea, s-au luat măsuri pentru extinderea metodelor supe­ însufleţite. Astfel pe zî cc trecea, pe
nile de plan. I.O.I.L. Petroşani, spre rioare de exploatate a masei lemn case ca: lasonarca concomitentă a grafice se înscriau realizări tot mai fru­
exemplu, a realizat doar 82,9 la sută lemnului de lucru cu lemnul de loc, exploatarea in trunchiuri lungi Şi moase. La începutul lunii aprilie, dato­
din producţia globală şi 87,2 la sută catarge ctc. rită muncii entuziaste desfăşurate în toa­
La dobindirca succeselor aminti te o contribuie însemnată au adus-o
e d m c c L n A i/ Ji& fe f t £ a n 92,2 la sută din producţia globală muncitor ii din parchetele Poiana Răchite IU, Lunca Dobrli şi din ulle par­ te secţiile, el a reuşit să-şi îndeplinească
Sebeş
din producţia marfă, I.R.I.L.
angajamentul anual şi să fabrice în plus
e teMHG- şi 91,1 la sută din producţia marfă chete. încă 91 perechi încălţăminte.
A t t f t w M M V m iar I.R.I.L. Haţeg 97,8 la sută din AUREL JOSAN Printre cei care au obţinut rezultate
* L U t n t S I / M j r - ' J -
corespondent
producţia marfă. Rezultatele nesa- mai bune sînc muncitorii secţiei croi
c e k fa a A P a / a s e t u p o a t e fiA o a z z fi& lisfăcătoare au fost analizate în ca­
drul acestor colective şi s-au propus Cu şapte zile mai devreme condusă de maistrul Marin Angclcs-
măsuri menite să ducă la lichida­ cu. Ei au reuşit să croia* în afara pre­
rea lor Aşa cum arată situaţia după In adunarea generală^ grupei sindi­ terminat mai repede dccîc era plani­ vederilor planului 1.220 perechi încăl­
două decade din luna aprilie, mă­ cale ţinută îu luna martie, constructo­ ficat. Operaţiunea de finisare propnu- ţăminte. Concomitent cu depăşirea plă­
surile propuse şi aplicate s-au dove­ rii de la şantierul nr. 1 din Deva au y.isă, cu ccrasit, l-a reţinut pe Ghenca nuiţii de producţie, muncitori ca Ana
dit eficiente La cele trei întreprin­ discutat multe probleme de producţie. şi mai mult printre tovarăşii lui. Tre­
deri indicatorii respectivi au fost Ion Glicnca, şeful unei brigăzi de zi­ buia să iasă lucru de calitate şi în ace­ Moldovan, Ana Magda, Snnîon Schiau,
dari, n-a pica avut obiecţiuni. Toace laşi timp să iui se irosească timpul de­
îndepliniţi şi depăşiţi. Dar, aceasta Paraschiva Schiau, Ana Mandrosca se
nu înseamnă totul. Trebuie concen­ i-au mers dm plin. 11 preocupa însă, geaba. Materialul adus la timp, aşezat preocupă şî de realizarea a cît mai
la îndcmînă, munca entuziastă desfă­
altceva ; să întîmpinc ziua de 1 Mai
trate toate tortele şi pentru recupe­ cu rezultate cît mai frumoase în muncă. şurată pînă acum, i-a pus pe cei 24 de multe economii la preţul de cost. Ast­
rarea neîntîrziată a rămînerii în — Tovarăşi, brigada pe care o con­ zidari în faţa unui fape împlinit cu fel, pînă Ia sfîrşitul lunii martie, s-au
urmă. Aceasta cu alît mai mult cu duc se angajează să termine în cinstea muie înaintea termenului stabilit La
cît rămînerea în urma a fost 'chiar zilei de 1 Mai faţada blocului „plom­ 23 aprilie a.c., cu 7 zile mai devreme, putut economisi peste 70.600 d.m. p.
la unele produse solicitate de şan­ bă"... ei au terminat faţada blocului „plom­ piele.
tierele de construcţii (binale şi pro­ In urma lui s-au ridicat şi alţi şefi bă" din centrul oraşului Deva. Lucrarea
C. AEBF.ANU
duse de cariera), cît şi la pioduse de de brigăzi. Cu toţii au rostic angaja­ escc de bună calitate. corespondent
uz casnic (mobilă şi plapume). mente mobilizatoare.
Atenţie va trebui să se acorde în După cîccva zile, conducerea şantie­ O r e a liz a r e d e s e a m ă
acelaşi timp în întreDrinderile de in­ rului a pregătit condiţii pentru des­
dustrie locală din Alba lulia, Hune­ făşurarea muncii în schimbul doi. Ziua Acum cîicva zile mi­ acestui succes mmeru s-au situat permanent in
doara, Haţeg şi Petroşani recuperă­ Tudor Zlacc, Glieorglic Iordan, Glicor- nerii de la E.M. Deva s-au preocupat de orga­ fruntea întrecerii socia­
rii rămînerii în urma cu sarcinile pri­ glie Mogoş, Gheorghe Tăgîrţă munceau au obţinut un valoros nizarea cît mai judicioa­ liste. Dintre echipele de
folosirea
vind beneficiile şi economiile la cu rezultate bune. Iar apoi, pînă tîr/.iu succes în producţie : m- să a muncii, capacitatea mineri caic au obţinut
utilajelor la
rezultatele cele mai bune
dcpliuîren angajamentu­
ffl? f i preţul de cost noaptea, schimbul compus din Teodor lui anual luat în între­ nominala şi eliminarea pot fi amintite echipele
TLx w J cii, prin mobilizarea tuturor forţe­ Lvmgu, Dumitru Mandaghiosu, Ion Raţă, cerea socialistă pe anul timpilor neproductivi. conduse de tovarăşii Nî­
Cu o mai bună organizare a mun­
colac Bubui,
1964.
Gheorghe
La dobindirca rcalizâ-
Marîa Costachc, continuau lucrul tova­
lor, rămînerile în urmă pot şi tie- răşilor de peste zi. Ion Ghenca, şeful Pînă în această zi an­ rilor amintite un aport Sasu, Martin Knuff şi
h I 1 A gajamentul a fost depă­ altele caic şi-au depăşit
buie să fie recuperate în cel mai brigăzii, era mereu printre ei Ii con­ şit cu circa 8 la sută. deosebit l-au adus mi cu regularitate planul
r a t e ' scurt timp. trola, le dădea indicaţii. Giunduirea s-a In vederea obţinerii •terii seeioivilul II care de producţie.