Page 88 - 1964-04

PROLETAR] DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢf-V Â/

ANUL XVI. Nr. 2902 DUMINICĂ 26 APRILIE 1964 4 pagini, 20 ban!

In campania

de primăvară ,

Situaţia însămlnţârii porumbului în G.A.C. Din nou printre fruntaşi Polo: A. VOTS
la 25 aprilie a. c. C/teva blocuri construite în oraşul nou Călan.
Colectiviştii din Răhău sînt cunos­ vînjoase, care se bucura dc multa sti­ ijpimarea,
cuţi pentru hărnicia lor nu numai în ma şi apreciere în rîndul mecanizato­
Obiectivul principal care stă în atenţia lucrătorilor clin agricultură în pe­
raionul Sebeş, ci peste tot în regiunea rilor brigăzii şi al colectiviştilor, con­
rioada actuală este terminarea însămînţării porumbului. Ca urmare a im­ noastră Nu odată au fost printre cei tinuă să ne dea asigurări că băieţii din
pulsionării lucrărilor, pînă în seara zilei de 23 aprilie în gospodăriile co­ dintîi caic au terminat lucrările din brigada lui sînt hotărîţi să termine lu­
lective s-au însămînţat cu porumb peste 25.000 ba. campaniile agricole. Dornici să pună crările agricole la timpul stabilit şi la Jltai repede, mai bine
9
Cele mai bune rezultate în această direcţie le-au înregistrat G.A.C din baze trainice viitoarelor recolte, în un nivel agrotehnic superior.
raionul Sebeş. care au însămînţat cu porumb 10.933 ba din cele 11.960 ba aceste zile ci au dat o adevărată bătă­ Pe o altă tarla, căreia răhăicnii îi
planificate. In vederea impulsionării lucrărilor este necesar ca organele şi lie pentru grăbirea semănatului po­ spun „Coasta dc jos“ se lucrează dc jrpvcnim entul era de mare în- ce însumează mai pulin dc 70 mc. — Am început demolarea cu 8
organizaţiile de partid din oraşul regional Hunedoara şi din raioanele Ha­ rumbului. S-a muncit intens dc cînd asemenea cu spor. Aici a mai rămas B >. semnă talc şi nu puica trece Avantajele sini evidente. La aceas­ orc mai devreme. Am ciştiqat timp
ţeg, brad, lli.t să ia măsuri pentru folosirea întregii capacităţi de lucru a au apărut zorile şi pînă scara tîrziu. puţin dc semănat. Mecanizatorii şi co­ J ncluat in scamă PI a lost con­ ta operaţiune nu sînt necesari do­ şi la zidărie Dar auria jamenlul nos­
lectiviştii nu stau o clipă locului Toţi
utilajelor, pe această calc asigumulu-sc respectarea vitezei zilnice de lucru . 24 aprilie. Ne aflăm la tarlaua nu­ semnat cu precizie — 19 aprilie cil trei oameni pe schimb, laiă dc tru dc a termina cuptorul cu o zl
mită ,,Dup.î Deal'* Aici, două univer­ au acelaşi gînd Să termine însamîn- 1904 oiu 17.00. La această oră. sltin- 10, cind s ar li lucrat după vechea mai devreme, poate li îmbunătăţii.
planificate.
sale ale brigăzii S.M.T. din Miercurea, tatu] la 25 aprilie. Entuziasmul de şi in turul cuptorului dc 400 lone. metodă In plus, s-a creat posibili­ Acesta e darul colectivului nostru,
brigadă condusă dc comunistul Nicn- muncă cc domneşte aici este o cheză­ inimile zidurilor şamolori. lăcătuşi­ tatea organizării superioare a mun­ ccl mai dc preţ, cu care înlimpină
lac Bîscă, îşţ rostogoleau alene roţile şie că ceea cc şi-au propus va fi în­ lor dc la reparaţii siderurgice şi o/e* ci/ şi atacării simultane a mai mul­ 1 Mai, Ziua so/iduritalii internulio-
mari pe solul de culoare brun-roşca- făptuit cu succes. larilor, bateau la unison. Asistuu cu tor puncte dc lucru. Despre uccaslu nulc a oamenilor muncii. Am slut dc
ta. ce se desfăşura sub privirea noas­ . .Intr-adevăr, scara zilei dc 25 apri­ lopi penIru prima dulă la punerea ne vom convinge mai bine la mia vorbă cu ortacii dc pe celelalte
tră. Colectiviştii loan Costa, Vasile lie a constituit pentru colectiviştii din tn practică, a unei noi solufii tehni­ locului. schimburi. Trebuie să urgentam eva­
Spăcaru, Vasile Vulcu şi inginerul Răhău şj pentru mecanizatorii dc aici ce dc scurtare a timpului de repa­ cparalia cuptorului nr. 5 de cuarea zgurii. In Ichil acesta vom
agronom loan Lcmcni priveau ţintă un prilej de bucurie. Au încheiat cu rată m ijlocii a cuptorului. Iu O S.M. nr. 2 a începui tn deschide Iront lat<i celorlalte lu­
la patinele semănătorilor 2 S.P C -2 succes campania însămînţării cereale­ Intr-o asemenea împrejurare emo­ cu fotul alte condiţii dc or­ crări dc reparaţii.
urmărind pas cu pas tractoarele. lor. ţiile şi Irămîntărilc, erau fireşti Pe ganizare şi aprovizionare docil pină Avea dreptate maishul Balaş. Tet~
„Aici însămînţăm numai H.D. 101 In prima epocă, mecanizatorii şi co­ buzele şi fn cugetul liccătula stă­ acum. Materialul tclrudar a lost ri­ minarea cu o zi mai devreme a re­
şi 208 — soiuri dc porumb care în lectiviştii dc aici au mai însămînţat 5 ruia întrebarea: sc v/q dovedi oare dicat din timp din depozite şi stivuit paraţiei miilocii a cuptorului, în­
condiţiile gospodăriei noastre dau spo­ ha. cu ovăz, 20 ha cu borccag, 10 ha. mai bună noua solu/ic sau ne vom pe plailorma cuptorului, iar apro­ seamnă ciştir/arca a ccl palm 1.000
ruri mari dc recoltă — ne spunea in­ cu floarca-soarclui, 18 ha. cu sfeclă dc întoarce la metodele clasice de oină vizionarea punctelor de lucru sc lone de otel. Lucrul acesta H ştiu
ginerul agronom. După calculele noas­ zahăr şi furajeră, 1 ha cu morcovi fu- acum ? Precizia, exigenta şi meticu­ lăcea cu ajutorul unul electrocar cu totii. Dc aceea ei sc străduiesc
tre. densitatea va fi dc circa 35.000 raicri, 110 ha cu trifoi şi lucerna în lozitatea cu care şc verilicase şi Mo/ozu/ rezu//u/ din demolare a să folosească din plin liccare minut.
plante la hectar**. cultură ascunsă şi au plantat cartofi pe cumpănise liecare ama nuni dădeau lost evacuat ritmic, creîndu-sc Iront Să smulgă timpului tot cc c ome­
„N-am efectuat în nici un an lucrări 40 ha. Toate lucrările dc semănat si speranţe şi încredere. şi condiţii optime dc lucru, A lost nesc cu putinţă. Martin Roja, loan
agricole dc calitacc bună ca acum. Pă- plantat din epoca l-a au fost făcute la /> ce constau avantajele noii mecanizată şi manevrarea troliilor, Vădan, losil Bunca, Aron Slănilă
mîntul este ca un burete, Scmănâto- timpul optim, dc calitate, într-un te­ soluţii ? Pînă nu dc mult, o reducând simţitor elortul fizic. A l­ Si aHii ca ei, nu consideră anga­
reparaţie mijlocie la un cup­
rilc funcţionează fără pic dc greşeală tate. Colectiviştii din Răhău s-au si­ / cătuirea şi organizarea loim afiilor jamentul piatră dc hotar. Sc întrec
ren bine pregătit.
rlc
Tractoarele la fc). Intr-un cuvînt, aj ...Succesele anterioare au fost reedi­ tor de 400 tone, ducea la scoate­ lucru s-o lăcut in aşa ici incit cu folii să salte moi sus săgeata
să
putea spune că avem toate condiţiile rea dm iuncliunc a cuptorului timp sc oblină maximum de randa­ realizărilor.
ment. Lucrările dc reparaţii uu lost
ca la 25 aprilie să terminăm scniăna- de 12-13 zile. Cel mai marc volum In bărbăteasca încleştare cu tim­
tul'V tuat din nou printre cei dinţii care au de muncă sc cheltuia la demola­ eşalonate in gratie pe lazc şi ope­ pul, oamenii apelea/.ă la întregul ar­
Comunistul Nicolac Dîscă. omul încheiat campania însămînţărilor. rea grătarelor dc silică dc la ca­ raţiuni. senal dc cunoştinţe prolesionalc. sc
acesta dc statură potrivită, cu mîini V, PlŢAN merele regeneratoare. Prin aplica­ !n mod cu toiul deosebit, orga- loloscsc dc tezaurul experienţei co­
rea noii soluţii, grătarele de silică nizafia de partid şi comitetul sindi­ lective ciştigafă in decursul anilor.
au lost înlocuite cu grătare bazice catului s-au îngrijit de organizarea Spiritul creator al colectivului sc
I n e p o c a o p t i m ă In felul acesta In loc să se demoleze sistematica a întrecerii socialiste alirmă cu ingeniozitate.
Avintut cri casc sc munceşte tn
un volum dc 712 m.c„ se înlocuiesc
pe buza unor criterii precise şi bine
doar 2-3 ri/nluri de cărămizi, ceea definite. Echipele dc la camera stin­ întrecere, holăriren întregului colec­
La gospodăria colecti­ însămînţate peste 65 ha. Folosind în continuare gă dc zgură, se întrec cu echipele tiv lăriaduiesc că angajamentele
vă dm Spini, raionul La însămînţări au fost utilajele la întreaga lor de la camera dreaptă de zgură, dc luate dc a termina cu o zi mat de­
Orăştic, s-au repartizat folosite din plin cele capacitate dc lucru, co­ pe toate cele trei schimburi. Condi­ vreme reparai ia mijlocie a cupto­
pentru cultura porum­ două maşini 2 S P C -2, lectiviştii vor reuşi să La mina Dilja ţiile de muncă fiind identice, şi cri­ rului vor li inlăpfuitc cu succes.
încadreze însămînţat ul
bului S0 hectare, din precum şi atelajele gos­ porumbului în epoca întrecerea cc o desfăşoară minerii teriile sint aceleaşi La fel este o/- +
care pînă acum au fost podăriei colective. optimă. dc la Dîlia pentru a întîmpina ziua guniv.ată şi se desfăşoară întrece tea Printre coloanele dc dcmonslianli
dc 1 Mai cu realizări cît mai frumoase şi la camerele rcr/encra/oare, la zi­ ce vor trece la I Mai prin lata tri­
direa pereţilor şi partea superioară
Alte gospodării colective au terminat cmc încununată dc succes. Cu cîtcva a cuptorului. bunei. colectivul secţiei cuploare in­
zile în urmă, ei au terminat pregătirile a dala vizitării cuptorului, lu­ dustriale din C S. Hunedoara vu
semănatul trecerii dc la transportul cu locomoti­ crul era intr-un stadiu avan­ ocupa un loc dc Irunlc. Cu îndrep­
tăţită mindric zidarii şamolori vor
ve Diesel la locomotive electrice
cu
sat. începuse dc cinei
zile.
Lucrînd cu două tractoare la pregă­ tractoriştii Cornel Groza, Schiau Si- tro'.lcy pe galeria dc coasta. Acum au Uc-aliiătilc ou întrecut orice aş<ep- raporta că in primele patru luni ale
tirea terenului şi cu 4 semănători mion, Schiau Izmăilă, Groza Corvm y. început lucrările dc montare a maşi­ lare La demolate, se cişttqasc un anului au realizat, prin recupera­
rea malcriulelor' refractare, peşte
2 S P.C.-2 la însămînţat, colectiviştii din Dragomîr loan. nii dc extracţie, în vederea executării uvans de 190 tone In rostuii sc zi­ 3.300.000 Ici economii şi cuptorul
Pe două schimburi Ohaba, raionul Sebeş, au reuşit să ter­ ★ p r.ului orb nr. 3 In exterior, lucrea­ dise moi mult cu circa 300 tone că­ nr. 5 dc 400 dc lone produce din
mine în scara zilei de 24 aprilie se­ In aceeaşi zi au mai terminat semă­ ză intens )j construirea podului peste rămizi lafu dc (italic. Maistrul Mi- plin.
mănatul porumbului pe suprafaţa pla­ Jiu, necesar transportului producţiei hai Balaş era totuşi nemulţumii.
Dup*î ce <iu terminal ins5min{ă- mănători 2 $ I' C -2 După ce s-a natul porumbului colectiviştii din Bîr- viitoare dc cărbune. Evidenţiat este în­ SEBAST1AN TRUŢA
rile din epoca I, care au fost execu­ pregătit aproape toată suprala\a s-a nificată dc 567 Iu lucrare cca Mică, oraşul regional Deva şi cei tregul colectiv.
S-au evidenţiat la această
tate in tim pul optim, colectiviştii din trecut la însămînţat cu trei maşini, din Dcinsuş, raionul Haţeg.
Rapolt au început seminalul porum­ asîgurîndu-se o viteză zilnică de Peste plan: 270 tone Angajamentul
bului pe suprafaţa de 190 ha 20— 30 ha In Zelul acesta, cu spri­ a fo st depăşit
Pentru a folosi din plin timpul jinul mecanizatorilor din rindul că­ oţel electric
prielnic, în această gospodărie acti­ rora se remarcă loan Bălosu, colec­ Muncitorii din schimbul condus dc
vitatea mecanizatorilor a lost orga­ tiviştii din Rapolt au reuşit să însă­ Oţclarii bunedoreni desfăşoară o vîc tovarăşul llic Molnar dc la Prcparaţia
nizată pe două schimburi Noaptea mi n teze pînă în seara zilei de 24 întrecere în vederea întîmpinării zilei cărbunelui din Pctrila şi-au depăşit an­
se lucrează la pregătirea terenului, aprilie peste 100 ha. dc 1 Mai cu rezultate cît mai bune. In gajamentul luat în cinstea zilei dc 1 Mai
perioada 1—20 aprilie a.c., colectivul
iar ziua la semănat In primele zile R. BANCIU oţclărici electrice a produs peste pre­ cu 630 tone brichete.
la sema/Mf s-a lucrat cu două se­ corespondent vederile planului 270 tone oţel Sem­ Pentru obţinerea acestui succes între­
nificativ este faptul că toate cele trei gul colectiv s-a preocupat dc organiza­
Realizările schimburi au reuşit să-şi depăşească rea cît mai bună a muncii, folosirea ju­
sarcinile dc plan pentru această peri­
dicioasă a maşinilor şi creşterea timpu­
oadă. Dintre ele ccl mai bun reziilt.it lui efectiv dc lucru O contribuţie în­
pot fi mai bune l-a obţinut schimbul condus dc ingi­ semnată au adus-o tovarăşii Constantin
nerul Petru Achim, care a produs pes­ Busoniu, Pavcl Danuenoiu, loan Pirtca,
te prevederi 113 tone oţel electric, rc- Haralambic Aprintcr, Alexandru Kcre-
Gosporlămle de slal din regiunea porumbul pe maî puţin de jumăta-
kcş, Viorcl Marinccscu, Aurel Ştcf, Va-
i'o js'rît ju repartizai peni u cu în: ta te din suprafaţa repartizată aceslei ducînd rebutul la 0,55 la sută, faţă de silc Dcac şi alţii.
2,30 la sută planificat.
porumbului boabe şi siloz aproape culturi Pentru intensificarea film u­ N. AVRAMESCU P GAINA
4 700 ha Din aceaslâ suprafaţă, pînă lui' însămînţărilor este necesar ca în maistru oţclar corespondent
anim '--au însămînţat peste 2.800 unităţile respectit'e să fie luate mă­
ha Cele mai bune rezultate la în- suri în vederea folosirii utilajelor la
sâmmi.iii le-au obţinut G.A.S din întreaga lor capacitate, folosindu-se Faza finală a concursului formaţiilor
IW r - 'i şi Miercurea care au lui mi­ în acest scop toate posibilităţile ce
nat insămîntarea porumbului boabe există pentru organizarea lucrului artistice studenţeşti
pe cele 650 şi respectiv 131 ba. pla- în schimburi prelungite sau pe două
mi'cale Zilele trecute colectiviştii din Gîrbova au trecut la întreţinerea culturilor prăşitoare : sfecla dc zahăr, sfe­ CLUJ 25 (corcsp Agerprcs). — ţilor din localitate au susţinut speca-
schimburi pe un număr cit mai mare La Clui a început sîmbătă dimineaţa
In alte gospodării rlc stat insă, cla furajeră şi floarca-soarclui. colc formaţiile de teatru alo centrelor
faţă de posibilităţile existente, rea­ de tractoare. IN FOTOGRAFIE : echipa condusă de Nicolac Părăoan prăşind ultimele ha. dc sfeclă. faza finală a tradiţionalului concurs pe universitare Timişoara cu piesa „Gră­
ţară al formaţiilor artistice studenţeşti.
lizările ar putea fi mai bune Este Tinip dc două zile aici îşi dispută în- dina cu trandafiri". Bucureşti cu piew
„Citadela sfărîmată", Braşov cu „Noap­
vorba de (VAS dm Călan. Mintia. tîictatca formaţiile dc teatru, dc pro­ tea este un sfccnic bun", Cluj cu „Pis.
Ilatpe <i P r a r r au însămînţat Arhitectonica moderna a oraşelor de la Bampofoc, Cdrpiniş, Ruşchila. pardoselilor prclabricalc — mozai- marginea bătrinului oraş Icrovlar cese literare şi poeme ale centrelor uni­ sacaglia". iar pe scena Operei maghiare
îşi conturează lot moi mult linia Moncasa, Căprioara... catc dc marmură in diferite culori. — Simeria. Marmura aceasta nu sa versitare Bucureşti, Braşov, Cluj, Galaţi, dc stat formaţiile centrelor univcrsît’ -r
spre vorliculu. (tind noilor construc­ In hala imensă de preludate, H Mecanicii Ştefan Chitaş, Alexandru opreşte numai aici, fn tară, ci trece Cluj şi Bucureşti au prezentat procent!
ţii suplele, elegantă, frumuseţe. A- gatere dc marc productivitate îşi Josan, maistrul Teodor Dincă. in­ şi dincolo dc liniarele ei. A traver­ Iaşi, Petroşani şi Timişoara. In prima literar „Ion" şi respectiv un montaj li­
r n c o n c r e t ccusta Irumusetc îmbrăcă mereu poartă cintccul ritmic al sutelor dc ginerii Sevasli[a Păunescu .şi Coi- sat Mcdilerana spre (arilc Alricii, a zi, pe scena Casei de cultură a studen­ terar.
vesminte noi, cure ii da mai multă lierăshaic cc prclac blocurile In nel Tril, dirijează lucrările viitoa­ trecut Atlanticul spre ţările Ameri­
culoare şi lumina. Truveritnul. mar­ plăci (le diferite dimensiuni D* relor agregate cate vor întregi noul ca. a Străbătut munţii spre ţările
Telegrama înregistrată cu chi­ mura, mozaicul, au devenit haina aici, dc sub pinzeic dc o/cl ale fie­ (Im tinăra întreprindere. Si ucesi Europei Prelucrată in tinăra între­
tanţa nr. 72R 759, expediată ful­ modernă cu care sini placate noile cărui (taler, ies tunai, tăiate in (eld nou sc naşte mereu. II caută şi-l prindere dc hi Simeria. marmura ?
ger de In oficiul P.T.T R Lupcni cditicii socml-culluralc. Din tic i re­ uriaşe. 25 mc dc placate dc mar­ creează stupi nil maşinilor. Aici, la solicitata şi expediată fn 17 lari ale 7 E L E G R A M A
în ziua dc 23 martie a.c. a ajuns giuni ale tării. Banal, Crişana şi Hu­ mură. tn hala alăturată, trei maşini maşinile dc tăiat, căutătorii imului lumii.
la destinaţie în comuna Galda dc nedoara se cxplouleaiă această pia­ modeme de tăiat şi 5 dc şleluit dau au înlocuit vechile şaibe care rezis­
Sus. raionul Alba la... 25 martie tră care vine să întregească linia Alături de cei mai buni 7 ooarăşului G H EO RG H l 7 RAI KOV
orele 15 (? !). nouă a construcţiilor. Marmura albă Preşedintele Prezidiului Adun urii
de Ihişchita. cea neagra, roşie şi gri In biroul direcţiei întreprinderii \
calcarul dc liumporoc se inlilnesc Spre 1 ? ţâri ale doi oameni urmăresc linia asccn- ; Populare a Republicii Populare Bulgaria
de Mo ne a sa, navcrtinul de Cătpiniş.
intr-o îmbinare armonioasă in ex­ denia de j>c gr alicele de execuţie a s o r i a
terioarele şi interioarele noilor lucrurilor dc sistemuli/arc. Sirii doi In numele Consiliului dc Siat al Republicii Populare Rominc şi al meu
Nicolac Ciobolea
tineri, inginerul
blocuri. plăcilor forme şf lus^u. Cintecul tau doar la 5 —10 m.p. placaj linii personal, vă felicit călduros cu prilejul alegerii dv. ca preşedinte al Prezi­
muncii cc domină ludele dc la un cu discuri de diamant a că/or rezis­ directorul întreprinderii şi llie Stoi­ diului Adunării Populare a Republicii Populare Bulgaria, şi vă urc?, succes în
Unde nu a fost nimic capot la altul e dirijat dc un mă­ tentă de uzură ajunge pină la 3.000 ca, secretatul organizaţiei dc partid înalta misiune cc v-a fost încredinţaţi.
nunchi de oameni, galcnşli. tăie mp. placaj La „ Marmura“ Simctln — Vom termina ta ting), tovarăşe îmi exprim cu această ocazie convingerea că relaţiile dc prietenie şi
L:t marginea bătrinului oraş ic /or/, şleluitori, rlc Alexandru Hula totul e ti nur. Oameni. întreprindere, secretar. Iar cit priveşte planul colaborare frăţească dintre Republica Populară Roinînă şi Republica Populară
roviar. in mijlocul oqoaielor smăl şi Emetic Siilo, de Alexandru Scm agregate. $i aceasta tinerele devine vom avea ce adăuga la cele 11 pto- Bulgaria sc vor dezvolta continuii spic binele popoarelor noastre, pentru vic­
tuile cu verdeulă se ridică clădirea ciuc şi loan Jurj, muncitori pe ale mcieu mai . nouă ccnic oblinutc In primul trimestru toria cauzei socialismului ji a păcii în Iunie.
in roşu a halelor fnan dc prelucrare căror piepturi strălucesc stclule uie şi chiar Iu cele 32 000 Ici economii..
a pietrei: întreprinderea „M tu­ hărniciei. Dincolo de hotarele ţârii — Ce-ai aliat despre expozilia GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ
rnura" Simeria. Acolo unde cu proiectată ? preşedintele Consiliului dc Stat
4 ani în urmă nu a lost nimic, a/.i Noul devine mai nou Din Incâpciile mari ale tinerei — O vom deschide ia Deva In al Republicii Poptdarc Roniînc
ritmul viu al muncii se împleteşte întreprinderi dc prelucrare a mar­ cursul lunii mai Expunem toate pro­
al*>
murei, de sub miim/e harnice
cu zumzetul continuu ut masiniloi Virsta întreprinderii „Marmura" <* gateriştilor, tăietorilor şi şlehiitotiloi dusele noastre a/j//ca/e in lucrările
de tăiat şi şleluit. ilins abia pulru ani Si totuşi, in Ic construcţii şi montaj, şi chiar şi
Patru mari hale compun întregul halele ci imense aii început lu­ pornesc mereu Itenun încurcate cu noul produs : oardnscli ptclabncaie- D E C R E T
complex dc prelucrare a marmuici crările dc sistematizare Noul devine marmura sidefată de Alun. cu ccn mozaicalc din marmură In (liletilc
Puma, cea lată acoperiş, e Inima moi nou In timp cc inima liaiehn neagră toşie şi gri de Moneasa, cu culori Vom oieri directorilor insti­ Prin Decret al Consiliului dc Stat al R P. * Roniînc sc declară desfiinţate
lă din piloni ce susţin loalele pu le I ie lustruit, lăiat şi sie tu ii bate iraverlmul de Cătpiniş... Si trenu- satele Bălana, Cinciş, Ccrna, Moara Ungurului, din comuna Tcliuc, satul Baia
laşi
'Hc Işi au destinaţii precise :
Icrnice ale podului rulant ne cate cu puls regulat, xe pregătesc funt/o tutelor regionale (le Droicclure Şi Craiului, din comuna Topfiţa, incluse în teritoriul administrativ al oraşului
se plimbă macaraua ce poartă, dc Iii pentru montarea altor poitu (ta­ Bucureşti, Timişoara. Arad. Cluj. arhitect Hor t>e catc-i vom invita, o Hunedoara, şi satul Ezcru din comuna Cacomcanca, raionul Călăraşi, regiu­
Braşov, Deva, oraşe cate t>e zi ce
la culca Icrată pină h hala dc pre­ lere, se (edică din temelii un nou vQiialu gamă dc marmură prelucra­ nea Bucureşti. Dc asemenea, aşezarea „Iuba" se declară sac şi va purta denu­
lucrare, blocurile mari dc mii de atelier, se montează o presă auto­ trece fşi împlinesc Irumusctea şi tă la noi...
kilograme sosite aici din carierele mată modernă pentru producerea culoarea cu piatra prelucrată la LUCIA LICIU mirea „Cinciş-Cerna" Satul Cinciş-Cerna intră în componenţa comunei Tc­
— Fulgct, lulgcr.. dor nu mu lin liuc, inclusă în teritoriul administrativ al oraşului Hunedoara.
picioute/e I
•- (Agerpres)