Page 89 - 1964-04

Drumul socialismului Nr. 2902
Pag. 2

Cea mai îndepărtată galaxie

Astronomii Msr.cn Seismul. »i Tho.nas A. Matiliews l.i observatoarei,
de l.i Monte Wilson şi Monte Pnlomar au descoperit un „obiect care poate li
considerat cel mai depărtat şi avînd cCt1 nu; marc viteză dintic toţi nutrii şi
galaxiile cunoscute pînă iii prezent.
Astronomii respectivi au .afirmat c$ noul „obiect", probabil o galaxie îii
fază de explozie, se află la o depărta rc Ccl puţin cu 10 la sută mai marc
dccît cel mai îndepărtat obiect ceresc cunoscut pînă acum, şi se deplasează cu
o viteză egală cu jumătate din viteza luminii.
Notil obiect ceresc a fost botezat ..3C-147". Precedentul obiect considerat
a se fi aflat la distanţa cea mai marc „3C-295" — se află la o depărtare de 6
miliarde de ani lumină.
Pornind de la acest obiect ceresc astronomii apreciau pînă în prezent dia­
metrul Universului cunoscut la 12 miliarde ani lumină, iar vîrsta Universului
Ia 12 miliarde de ani.
După teoriile lui Eînstein, acceptate de astronomi, nici un obiect nu se
poate mişca cu o viteză mai marc dccît tea a luminii, Dacă ar depăşi-o ar
înceta să mai existe.

T eleoiziunea si sucul gastric

Este de mult cunoscut că secreţia su­ care se credea că ar contribui la ame­
cului gastric este în scrînsă legătură cu liorarea stării ulceroase, accentuează se­
activitatea nervoasă a omului. Cercetă­ creţia sucului gastric mărimi m acest
torii germani au publicat în revista fel aciditatea şi agravînd boala ulceroa­
„Mcdiziniscltc Klinik" rezultatele studii­ să, în cazul cînd emoţiile respective Uzinele constructoare de maşini „Skoda" din Mloda Rolcslav (R. S. Ce­
lor pe care le-au făcut în legătură cu sînt pica puternice. hoslovacă) an lansat recent un nou model de automobile — Skoda Junior c u w jL (jUL m M j m a i
urmările vizionarii programelor de te­ “ CU o viteză de 190—200 km pe oră şi un motor de 75 C.P. Corpul auto­
leviziune asupra sucului gastric. Eî au mobilului este construit din aluminiu. Şoferul poate avea şi o poziţie culcat.
luac probe la 24 de persoane sănătoase MUNCifOftii, TCMNiClCNii « ÎNGiNCDÎi
programelor de televiziune. .Cercetările 8-a descoperit izvorul tinereţii? tXPLOATÂftii ţ i t t DOkCŞTC NOI bUC
vizionarea
înainte, în timpul şi după
au dovedit ca ceea cc influenţează asu­ Interviu eu CharBie Cfoaplin
pra secreţiei gastrice nu este natura Visul lui Fausc devine realitate în lui de gerontologie din Moscova, cerc Charlic Chaplin, creatorul omuleţului Rcfcrindu-sc la problemele internaţio­ CGSC Im MUNCA
spectacolului sau programului vizionat, Uniunea Sovietică. G. Guscilov, om de in „Litcrauirn.iîa Gazeta" să se efec­ cu gambetă neagră, haine ponosite şi nale. el a declarat corespondentului
adică dacă este vesel sau trist, ci inten­ ştiinţă azerbaidjan, a descoperit o tueze şi alte experienţe pentru preci­ pantofi mari, scîlciaţi, care a făcut să U I’ I.: „Datorită progresului ştiinţific,
sitatea senzaţiilor şi emoţiilor pe caic nouă substanţă extrasă din petrol, de­ zarea proprietăţilor miraculoase ale rîd.i milioane de oameni în epoca fil­ astăzi în mîinilc cîtorva oameni este
spectacolul le provoacă. Emoţia, ener­ numită N.R.V., care acţionează ca acestui biostimulator. mului mut, se plânge că astăzi lumea concentrată o forţă extrem de mare,
varea, bucuria, furia sau repulsia (cu un biostimulator. Produsul nu poate ★ este mult pica serioasă. „Unde este rî- care reprezintă o primejdie pentru în­
In Japonia se aplică un tratameht
circa 50 la sută) sporesc în aceeaşi mă­ fi însă extras dccît din petrol de la de înlăturare completă a ridurilor fără xul? — întreabă el într-un interviu acor­ treaga lume... Există o singură ieşire —
sură secreţia sucului gastric, dacă sînt Caku şi dîn Salialin, deoarece în aces­ dat recent unui corespondent al agen­ masa rotundă şi examinarea cu calm a
te regiuni petrolul este bogat în operaţie de chirurgie estetică. In ţiei U.P.I. îmi vine aproape să cred problemelor litigioase". Chaplin subli­
puternice, în timp ce un spectacol indi­ acele regiuni ale feţii care sînt brăz­
acid naftonic. că nu va mai trece mult sî ne vom niază că dezarmarea nucleară este ab­
ferent, plicticos, nu numai că nu face date de cuie şi riduri se fac injecţii
Locuitorii orăşelului Stavropol au pierde complet capacitatea de a rîdc". solut necesară. „Am încredere în ome­
să sporească, dar chiar micşorează se­ folosit noul produs ca regenerator al cu siliconi. In locurile injectate pie­ La 16 aprilie, Charlic Chaplin, englez nire şi în voinţa ci de a trai".
creţia de suc gastric. globulelor roşii, pentru creşterea pă­ lea devine întinsă, obrajii capăt! Despre sine Chaplin a precizat: „La
prospeţime, ridurile nu se mai cu­ de origină, a împlinit 75 de ani Din
Aceste experienţe au demonstrat — rului, vindecarea cxcmclor şi chiar în nosc. 1952 <1 trăieşte împreună cu soţîa sa vîrsta mea de obicei oamenii nu se gîn-
lucru ştiut de altfel — că o iritare pu­ agricultură ca îngrâşămînt. S-a obser­ Această metodă este practicată în Una, fiica cunoscutului dramaturg Eu­ dcsc la ziua lor de naştere sau cel pu­
vat că N.R.V. arc efecte miraculoa­ ţin caută să nu şi-o amintească Cînd
ternică, mai ales la persoane cu tempe­ Japonia de vreo 12 ani, iar de vreo gene O’Ncill, în Elveţia, Autorităţile
se de întinerire. Unui cetăţean de 75 un om îmbătrîncştc el se gîndeşte să se
rament nervos poate contribui la apa­ doi am ca a fost împărtăşită şi cîtor- retragă din activitate. Deoartc însă de
de ani, caic a folosit această sub­ va medici californicni. americane îşi menţin încă interdicţia în
riţia unui exces de suc gastric, cauza stanţă, în afară de faptul că a căpă­ In Japonia au fost tratate 10,000 de cc priveşte accesul lui Chaplin în S U.A. mine un asemenea gînd. îmi iubesc
ulcerelor gastrice. Importantă este con­ tat putere mai mare de muncă, i-a paciente. In America, deocamdată, atîta timp cît nu va da lămuriri în munca şi am terminat recent scenariul or t MAI 1964
statarea că şi acele senzaţii sau emoţii crescut din nou părul. O femeie de numai citeva sute, dar acest nou tra­ faţa tribunalului cu privire la ideile unei noi comedii pe care intenţionez să Pt roT.I MUNCITORII TtHNlCitN».
pozitive — ca cele date de un specta­ 63 de ani a declarat că se simte ca tament este menit să cunoască o ex­ sale progresiste. Chaplin nu doreşte însă o realizez. Pentru mine viaţa este cea Si iNOiNlflu Pttcon si FUNCTiONAfla
de 23. Un cetăţean care suferea de tindere rapidă. Se parc, într-adevăr, mai marc bucurie. Iar bucuria rezolva
col plăcut vizionat Ja televizor despre tXPLOMfttt». OORiNDU-U TuîuPOO
16 ani de o exemă extrem de rebelă că el nu provoacă nici o tumcficrc a de fel să se înapoieze în S U-A. toate problemele vitale.
a scăpat de ca după numai 23 de ţesuturilor, nici o intoleranţă, -şi cu noi socotit w* munca or
băi cu N.R.V. atît mat nuilt nici un fel de tu­ VIlTOfl
M. Kolosov, membru al Institutu­ moare. Pe urmele nafuraloşfilor
Laboratoare vii
De ce strică dinţii consumul de zahăr ? Multe plante şi ani­ utile (şi în special de mi­ produc curent electric, im
male concentrează în nereuri rare) pe princi­ descompun zahărul în
Este cunoscut că dinţii constimaioiî- înmulţirea microbilor cc atacă smalţul corpul lor unele elemen­ pii absolut noi. bioxid de carbon şî apă.
loi de zahăr sau bomboane se strică dentar. Astfel apar cariile. Trestia de te chimice, pe care le O mulţime de anima­ Folosind acest fenomen,
mai uşor. Cu ţoale acestea în ţările zahăr însă conţine o substanţă — lizo- extrag din sol sau din le — marine sau teres­ oamenii de ştiinţă au
America Latine se consumă foarte mul­ zim — care, asemenea salivei, dcsinfec- apa mării. Studiind a- tre — dispun de „be­ creat un element bactc-
tă trestie de zahăr, în stare crudă şi tează gura, distrugînd microbii. Dacă ccastă proprietate, omul curi" proprii cu lumi­ rial bioclcctric cu o pu­
totuşi locuitorii acestor ţări au dinţi trestia nu este consumată în stare cru­ poate organiza pe viitor nă rece. Unele bacterii tere de 10 waţi.
extragerea de minereuri
buni. Caic este cauza? dă, ci prelucrată şi transformată în za­
După multe cercetări, biologul fran­ hăr rafinat aceasta dăunează dinţilor. Gîndacul-bombardier
cez Duboîs Prevost a reuşit să găsea­ Pentru ca zahărul rafinat să nu strice
dinţii este suficient să fie amestecat cu Gîndacul-bombardier paitimenc. Aci arc loc descompune cu explozie.
scă răspunsul. Consumul de zahăr face
puţin albuş de ou în formă de praf, care arc două glande ; una o reacţie puternică, oxi- Cum reuşeşte gîndacul
ca dinţii să fie îmbrăcaţi într-un fel de produce apă oxigenată, darca hidrochinonci în să rezolve această pro­
restabileşte conţinutul de lizozim cc se
peliculă subţire dulce, care înlesneşte găseşte în trestia de zahăr. cealaltă hidrochinonă. A- chinonă cu degajare de blemă care frâmînta de
ccstc substanţe se păs­ oxigen. Sub presiunea mult laboratoarele chi­
trează în comparti­ oxigenului, chinona ţâş­ mice şi întreprinderile ?
neşte stropind pe adver­ Oamenii de ştiinţă pre­
Pilule contra fumatului mente diferite. Cînd sar. Orice chimist ştie supun că organismul gîn-
gîndacul este ameninţat
cît de greu se păstrează dacului produce o sub­
Medicul iugoslav Radoslav Kuzmanovici a reuşit să prepare o pilulă care de vreo primejdie, el a- apa oxigenată foarte stanţă care împiedică cu PQnejui mo ot meu, tw*
înlătură obişnuinţa de a fuma şi acţionează asemănător cu preparatul antabuz, mcstccă cele două lichide concentrată : ca este ex­ descompunerea rapidă a COLCCTiVUL Di MUNCA ar TRUbJULU' bi-
folosit în tratarea alcoolismului. într-un al treilea eoni- trem de nestabilă şi se apei oxigenate.
Preparatul obţinut de Kuzmanovici conţine substanţe caic se aseamănă UfcULA NOl SUCCCbL î* îNlW-PUNiRlA
foarte mult cu unele substanţe din tutun. In doze normale, aceste substanţe nu Fără busolă PLANVJCLk Si lMQUNÂTÂT,lfteA
sînt deloc dăunătoare. Dimpotrivă, ele provoacă o repulsie faţă de tutun şi Albatrosul zboară din ouător peste 5.500 km. care trăieşte în Nil este CAL 1 TATU
fumul de tutun. Antarctica pînă la Po­ Cît de mici trebuie să înzestrat cu un locator
Eficienţa acestor pilule a fost experimentată de cătic dr. Kuzmanovici la lul Nord. Pinguinii tran­ fie aparatele cu care se submarin. Este foarte
un număr de 100 de fumători. După tratament, circa 70% dintre aceştia s-au* sportaţi cu avionul la orientează aceste vietăţi I greu să prinzi acest peşte
lăsat cu totul de fumat. Ceilalţi au declarat că tratamentul a avut asupra lor distanţe de 2 400 km gă­ Descoperirea tainei lor în plasă. Se ştie că sub
o acţiune binefăcătoare. sesc cu uşurinţă, drumul ar însenina o cotitură în apă locatoarele obişnuite
aparacc
construcţia do
Dacă eficacitatea tabletelor va fi dovedită în cursul experienţelor efectuate înapoi spre casă. Broaş­ de navigaţie. nu acţionează. Enigma
florile şi-ou prim it oaspeţii. in institutele corespunzătoare, fabrica de medicamente „Galcnica" din Zenum tele ţestoase marine în- mormirusului nu dă pa­
Foto i V. OisîOlU vn începe producţia în masă a acestui preparat. noata pentru depunerea ce inginerilor radio.
Cît e ora ?
Puţini erou în s*if ocei core moi
...In clădirea aeroportului Avia-
IU sperou că vo fi salvată. Acum se san" nu se alia atunci decîl >fe- s-a supărat puţin pe noi, dar nu şi plantelor au noţiunea exemplu clasic îl consti­
Majoritatea animalelor
ne dăm bătuţi.
tuie cocoşul. După stri­
zbătea inlre viată şi moarte şi cîţi-
lan Şerbănescu. comandantul de­
De fapt, însă, nu era chiar atît
N so trăiască, să se întoarcă iarăşi taşamentului. Toţi aviatorii ceilalţi de calm pe cît părea. „Probabil timpului, posedând ade­ gătul pescăruşului austra­
va oameni se luptou spre o o ojut.i
lian se poate verifica cu
vărate „ceasornice biolo­
erau plecaţi în misiune. Privea în­
s-a spart chiulasa... — se gîndea.
printre oi săi, in soiul în core şi-o grijorat pe fereastră noi ti grei, co­ Soluţia cea mai indicată ar li ate­ gice", al căror mecanism precizie ora tot atît de
radio.
bine ca şi după
lăsot soţul, copilul. Există uneori pacii care se aplecau puternic în rizarea forţată. Dar bolnava ? Prin continuă deocamdată să Pînă şi bacteriile au ase­
împrejurimi nici un sat... Nu, ho­
O onumite momente cînd via{a unui bătaia vînlului. Din gîndul său la Trebuie să fac totul. Pînă la Piteşti rămână necunoscut. Un menea „ceasornice". « ■ lU IIM IIIIil
om, oşo cum se spune, „depinde
cei ce, departe, străbateau cu greu
tărî el. Viata ei depinde de mine.
de un lir de păru. Şi totuşi, lirul
văzduhul, îl smulse vuietul sirenei
M acesta de păr este suficient spre a ambulantei. De pe lata bolnavei. sînt vreo 35 de km. Să încerc să 1 I a j CU OOAM ZiUi t>t 1 MAÎ 1964 SALA
loce ca cineva să-şi continue via­
din ochii medicului care o înso­
aiungem acolo. Şi manevră puţin
ţa. Aşo s-ou petrecut lucrurile şi ţea, a înţeles lotul. V/afa unui om spre nord ' RJMji SÂi PfttCUM St 6tNtFiCiARii,URiN0U-
cu Emiliono Troncă. (al chelea oare ?) stătea în mîini- Prin furtună avionul înainta cu lt TOTODATĂ noi sucetst ‘in iNOO'LlNifitA
A bucura din plin de o v m (,i liniştită, le sale Ridică ochii spre cer în­ greu. Parcă era o pasăre rănită. Pi­ j ANGAjAMCNTfclOlî lUATt iN iNTRtCtftLA
Femeie in puterea
vîrslei,
se
cruntat. a înfruntare Nu mai era
lotul se străduia făcînd eforturi,
olături de soţul şi feciorul ei Dor vreme de pierdut. In citeva minu­ să-l menţină în poziţie si înălţime. SOCjAuSTa
iotă că înlr-o zi. din imprudentă, te a fost la hangar, a pregătit a- Intr-o parte a m otorului, pe dina­
r o înghiţit o otravă puternică Deşi vionul pentru decolare. fară. se iviră stropi de ulei. Exista
in cantitate mică, alîr cît oi lua o
Ca un bondar singuratec, avio­
pericolul ca avionul să ia loc. De
înghiţitură, eo începu imediat a-şi nul înainta în plină viteză spre IS ani. de cînd lucra în aviaţie, nu
o loce efectul O durere ascuţită în­ ce dădea în ninsoare, se în(e(ise si avusese nici o dată asemenea e- FABRICA
Bucureşti Acolo sus, ploaia rece.
cepu să i răscolească tot corpul
motii. In sfîrşit, iată oraşul. Avio­
nul se lăsă uşor pe o parte, apoi
§ Viola i se scurgea din trup vîntul de asemenea Zburau însă ateriza... VIDRA
Cu salvarea sosită în grabă a
înainte, mereu înainte.
Medicul
fost dusă Io spitalul regional din
Dinul se uita
Mircea
îngrijorat
...Cînd se lăsa înserarea, o am­
T Craiova. Medicii de aici şi-ou dat cînd la ceas, ale cărui secundare i bulantă alerga în goană pe stră­
seama că au de a /ace cu un caz
sunînd conti­
zile Bucureştiuluî.
se părea că se învîrt prea repede,
grav : blocajul ambilor rinichi. Bol­ cînd la pilotul ce strîngea manşa nuu din sirenă. Şi toţi îi dădeau * £ k ) - a ^ O O A S T I E J L -, A k *
nava se zbatea între viaţă şi moar­ in pumni cu fermitate. Apoi, se a- cale liberă Un om trebuia salvat.
te cu conştiinţa pierdută. pleca spre bolnavă Organismul le- Minutele îi erau numărate.
In consult, doctorii găsiră o sin­ meii lupta cu substanţele toxice, Dar acele cîteva minute au fost
gură posibilitate de solvore. anu­ însă tot mai slab. De c/leva ori totuşi suficiente pentru ca medi­ SJ-Adresează f e l ic it ă r i
me conectarea organismului le- doctorul i-a dat să bea dinlr-o cii, însufleţiţi de înalta lor misiu­
meii Io un rinichi artificial Dai un băutură întăritoare. Părea atunci ne. ajutati de tehnica modernă, sa
asemenea aparat complicat se afla că-si revine puţin. salveze încă un om. , SALARIAŢILOR SI BENEFICIARILOR
I
♦
numai la Bucureşti. Deodată avionul, care pînă a- Rinichiul artificial a fost pus în
In acea după-amiază mohorită. lunci zburase liniştit, începu să se funcţiune. încet, mereu mai per­ SĂI CU PRILEJUL SĂRBĂTORII IN-
pe străzile Craiovei o ambulantă smucească M otorul se întrerupea ceptibil, femeia a început să-şi re­
alerga în plină viteză spre aero­ $i parcă pierdea şi din înălţime. vină. Toxinele din organism erau
port, sunînd prelung din siienă Pilotul manevra tot timpul ba un eliminate... y TERNAŢIONALE A OAMENILOR
Timpul nu putea li pierdut Bol­ mecanism, ba altul şi mereu se A fost redată familiei, societăţii,
nava mai putea rezista cîteva ore uita ne fereastră în jos. via (a unui om MUNCII, ZIUA DE 1 M A I. J
Si pietoni şi vehicule opreau, o Văzind că medicul e neliniştit, I. PIGULOIU
lăsau să treacă. îi dădeau cale li­ îi spuse : corespondent Agcrprcs
beră Un om trebuia salvat... — Nu-i niciun pericol. Vîntul pentru regiunea Oltenia Două surorî siameze, Sanlina şî Giuscppîna Foglia (Ita­
lia) aşteaptă să fie operate în curînd la spitalul din Torîuo.
Ele au vîrsta de doi ani.