Page 9 - 1964-04

r Paj i Drumul soci Nr. 2883

ii— y i B M P ■ ■ ■ ■ ■ w w ţ w w
*™ ♦flfoa J E/fcl. I | ■ 1
.••afc>tag’.2l i. r x r r — « a L s in i
w
mmm
aMlî®i il un

j - l l
771 -^|
1 1 t ' l i *
r r n .* j- y /r îV 3 ^'T ^:'*- «urî v 4 l i ^ 3 b

Calendarul Iti^răi0!!©!9 ' :.,T ’ Atenţie deosebită lucrărilor de îmbunătăţire

şi fertilizare a pajiştilor naturale
pe păşuni şl fîrae$e In perioada actuală, paralel cu des­ Situaţia executării lucrărilor dc îm­

făşurarea lucrărilor agricole menite să bunătăţire a păşunilor la data dc 2u
Combaterea^ buruienilor^ se facă din rădăcină, spic a împiedica contribuie la asigurarea obţinerii unor martie se prezenta astfel :
pe viitor refacerea prin lăstarirc. Lu­ producţii sporite de cereale, plante
tehnice şi nutreţuri cultivate, o ac­
crarea se execută manual cu toporul şi ţiune deosebi: dc importanta, căreia Raionul sau ha. curăţate ha. îngrăşate
O lucrare dc între­ săpoiul, iar apoi terenul se nivelează. oraşul în procente în procente
ţinere de marc în­ Se va ţine scama să nu se defrişeze ar- trebuie să i se acorde o atenţie spori­
semnătate cc trebuie borccclc tic pe terenurile cu pante mai I tă, o constituie aplicarea măsurilor de. Alba 22.0 3,7
îmbunătăţire a păşunilor şi fîncţclor
efectuau pe pă­ mari de 30 grade şi cu sol mai subţire |ş| naturale. In unităţile agricole în care Brad 0.3 —
de 10 cm., din apropierea ravenclor, Haţeg 39,5 —
şuni este combaterea consiliile dc conducere, brigadierii, ca­ H ia 38.t — ■
ogajclor, rîpclor şi drumurilor, lîngă a- kW' *3^ drele tehnice au luat din timp măsuri
buruienilor. Buruie­ ccstca lăstmlu-sc benzi ncdcfnşarc în lă­ pentru organizarea exemplară a mun­ Orăştic 1 S.9 H i
nile micşorează sim­ ţime dc 4—10 m. m L g : cii s-a reuşit să se execute un volum Sebeş 57,4 19,P,
—
13.3
Deva
ţitor producţia dc Materialul lemnos rezultat, în zona însemnat dc lucrări pe pajiştile natu­ Hunedoara 2,2 0,6
deluroasă se transportă de pe păşune rale.
masa verde pe pă­
la marginea acesteia sau în ravene, iar Este pozitiv în aceasta privinţă e- Este necesar ca în cel mai scor»
şuni deoarece ocu­ în zona dc munte se arde, cenuşa con­ xcmplul oferit dc gospodăriile colec­ timp sfaturile populare şi consiliile
pă o suprafaţă pe care iarba nu poate stituind un bun îngrâşămînr. tive din raionul Sebeş, unde pînă la 26 conducere ale G.A.C. să ia măsuri pe
creşte, consuma o mare cantitate dc După \m an dc la defrişare se va * martie au fose aplicate lucrări dc îm­ tru mobilizarea tuturor forţelor la c-
apă şi materii hrănitoare, împiedică face o revizuire a lucrării pentru a se bunătăţire pe 6.090 ha. păşune, în ace­ xecutarca lucrărilor dc curăţare, îngră­
consumul ierbii de către animale, iar tăia lăstarii care eventual vor mai creş­ laşi timp fcrcilizîndu-sc o suprafaţă da şate şi supraînxămînţarc a păşunilor,
unele buruieni sînt vătămătoare pen­ te Cînd acoperirea cu arboret a fost 238 ha. Printr-o mai bună organizare a nvjncîi
trebuie să se asigure participarea urmi
tru acestea. mai mare, lucrările dc defrişare tre­ Sînt însă şi raioane în caic nu se număr cît nuî marc tic colectivişti la
Combaterea buruienilor se face in buie urmare dc însămînţâri dc ierburi acordă atenţia cuvenită efectuării lu­ aplicarea măsurilor stabilite în planu­
perene specifice zonei pedoclimatice rile Tehnice dc îmbunătăţire a păşuni­
tot timpul verii, ori dc cîtc ori este crărilor dc curăţare şt fertilizare a pă­
nevoie, prin smulgere, retezare sau co- respective şi dc îngrăşarca terenului. Ca urmare a grijii cu care s-au ocupat colectiviştii din Mihalţ, raionul Alba, dc creşterea producţiei de fu­ şunilor. Aşa stau lucrurile, în raioane­ lor. Organizaţiile U T.M. au datoria să
mobilizeze pe toţi tinerii pcntiu a par­
slre. Pe păşunile dc deal şi şes trebuie Ingrâşarea terenului raje, animalele gospodăriei colective au avut asigurată o luanirc corespunzătoare pe tot timpul perioadei dc sta- le Brad, Alba, Orăştic şi în oraşele re­ ticipa activ la acţiunile de îmbunătă­
să se dea o atenţie deosebită distruge­ bulaţic. In fotografie : o parte din tineretul bovin. gionale Hunedoara şi Deva. ţire a păşumldr şi fîncţclor naturale.
rii laptelui cîinclui, scaieţilor, smocu­ Covorul ierbos
rilor de ierburi cc ramîn nepăscute, care acoperă păşuni­
iar în zonele dc munte trebuie să se le extrage anual can­ Prin muncă patriotică Ce roe învaţă e^cperîenfa
distrugă feriga, stirigoaia, stevia şi ur­ tităţi însemnate de r0 c m
zicile. _ — VT, elemente nutritive, Una din preocupările dc seamă ale
VÎ1 liH ţ ţ ^ astfel că după un comitetului executiv al Sfatului popular © Pe pajiştile din raionul Faptul că producţia dc lapte şi carne către consiliul dc conducere al gospo­ la ha. au obţinu: şi alte gospodării co­
Distrugerea muşuroaielor timp producţia pa- comunal din Ocolişul Mic, raionul O- Sebeş s-au ciectuat in cursul depinde în primul rîiul dc modul cum dăriei colective, cu sprijinul şi sub în­ lective printre caic amintim pe cele din
răştic, o constituie mobilizarea cetăţe­ anului trecui o seric dc lucrări este organizată producerea nutreţurilor drumarea organizaţiei dc partid, pcntiu Tciuş, Galda dc jos, Girbova, Beriu,
in (elenite jişni scade simţitor. nilor la efectuarea unui volum sporit dc îmbunătăţire. AstIci, 100 a dcvcnic o convingere unanima. Expe­ crearea unor condiţii corespunzătoare Berghin, Blandiana şi altele. I.a G.A.C.
De aceea este nece­ dc lucrări dc îmbunătăţire pe păşuni şi hectare au fost suprainsămin- rienţa unităţilor agricole fruntaşe a do­ de îngrijire a animalelor, aici a exis­ din Tciuş, spre exemplu, prin aplicarea
fîneţe.
sara aplicarea de în­ lulc cu iciburi valoroase, 2.MO vedit ca acolo unde se asigură furaje Hc tat o preocupare susţinuta pentru asi­ unei agrotehnici corespunzătoare la cul­
Prin aplicarea a- In vederea realizării acestui obiectiv, hectare s-au fertilizai cu în- bună calitate cu cheltuieli scăzute, >n
ccsici lucrări se re­ grăşăminte care contribuie la mărirea avînd sprijinul şi îndrumarea comitetu­ iirâşăminlc organice şi chimice cantităţi suficiente şi din sortimente va­ gurarea unei bune hr.ăniri a acestora. tura porumbului, s-au realizat cî’c
In cadrul măsurilor întreprinse pentru
dau producţiei în­ puterii dc înfrăţire, de creştere şi de lui comunal dc partid, comitetul exe­ iar, prin dclrişări s-au redat riate, producţia dc lapte, carne, lînă ctc. 33 000 kg. siloz la ha. Prin folosirea în
semnate suprafeţe refacere a ierbii. Pe aceasta calc se asi­ cutiv al sfatului popular a mobilizat în circuiiului pastoral pcslc 120 asigurarea bazei furajere, colectiviştii hrana animalelor a celor 6600 U N ob­
gură îmbunătăţirea continuă a compo­ ziua dc 29 martie 142 colectivişti ia cu­ sporeşte continuu, capătă un caracter c-au orientat înspic creşterea producţiei ţinute dc pe fiecare ha se pot obţine
dc teren, se îmbună­ ha. De asemenea, au losl cură­ ritmic, iar sectorul zootehnie în an­ dc nutreţuri pe unitatea dc suprafaţă.
ziţiei floristice a pajiştilor. răţarea păşunii de cioate, arboret, pie­ ţate dc buruieni, mărăcini, mu­ circa 1200 l<g. carne dc porc sau I2.0CQ
tăţeşte potenţialul tre, muşuroaie, ctc. Bilanţul muncit pa­ samblu devine rentabil. Astfel, în vederea măririi producţiei dc 1 lapte. Aplîcînd cîtc 3 praşilc mecanice
Păşunile îngrăşate avi o vegetaţie mai şuroaie ele., peste 8.350 ha. Ca
productiv al păşu­ lungă, se dezvoltă devreme, rezistă mai triotice efectuate de către colectivişti urmare ci executării acestor lu­ Este concludent în această privinţă masă verde s-a aplicat sistemul dc pă­ şi tot atîtca manuale şi, folosind la se­
nii şi se obţin recol­ bine la secetă, iar toamna vegetează în ziua respectivă a fose bogat. S-au exe­ crări, producţia de masă verde exemplul oferit dc către gospodăria co­ şunat pe tarlale, cele mai bune păşuni mănat hibrizii dubli cei mai potriviri
o perioadă mai îndelungată. cutat lucrări de îmbunătăţire pe trupul pe păşuni a sporii cu aproxi­ lectiva din Clinic, unde şi în anul tre­ fiind rezervate pentru vacile dc lapte, condiţiilor locale de sol şi clima, Ia
te sporite . dc masă de păşune numit „Făget" pe o supra­ mativ 1.000 kg. la ha., ceea ce In aceiaşi timp s-a acordat o atenţie
Cu îngrăşăminte naturale este nece­ cut, în urma valorificării unor cantităţi O.A.S. din Orăştic, G.A.C. dm Galda,
verde. faţă dc 25 ha. Potrivit calculelor făcute raportai la suprafaţa respecti­ sporită jî fertilizării păşunilor prin tîi-
sar a se fertiliza terenul odată la 4-5 însemnate dc produse animaliere, din Beriu şi alrclc s-au obţinuc producţii
Distrugerea muşuroaielor se efectu­ ani. Mustul de bălegar şi urina, ames­ se prevede ca producţia dc masă ver­ vă, reprezintă un spor lobul dc lirc. Ca urmare a bunei întreţineri a lor, echivalente cu 5000-6000 U N la ha
ează primăvara şi toamna. Muşuroaiele de pe suprafaţa respectivă sâ crească în 0.350 tone masă verde. sectorul zootehnic s-au obţinut venituri chiar şi în condiţiile dc secetă ale anu­ In ceea ce priveşte realizarea dc pro­
tecate cu 3-4 părţi de apă, se vor da
se taie cu sapa sau săpoiul, se mărun­ în cantitate dc 10 000—12.000 litri la acest an cu cîtcva sute dc kg. la ha, © Sporirea' producţiei de băneşti în valoare de 613.000 lei, cu lui trecut s-a putut asigura o bună hrâ- ducţii sporite dc furaje pe unitatea de
ţele şi se împrăştie într-un strat sub­ fapt ce va permite o mai bună hrănite masă verde pe pajişti consti­ aproape 100.000 lei mai mult faţă de nirc a aniăulclor pe tot timpul anului. suprafaţă evidenţiem şi exemplul colec­
ha. O altă măsură eficace de îngrăşare
ţire şi uniform. Pe locul unde o constituie tîrlitul. Efectul acestui a animalelor pe timpul verii. tuie o preocupare dc seamă şi cele realizate în anul 1962. La această Trăgînd învăţămintele cuvenite din ex­ tiviştilor din Gîrbova, caic au realizat
au fost muşuroaie se seamănă ierburi, Organizarea unor asemenea acţiuni va pentru consiliul de conducere perienţa anilor precedenţi, colectiviştii
sistem dc îngrăşare se manifestă prin ul G.A.C. din Mărlineşli, raio­ unitate, în cadrul sectorului zootehnic, pcsrc 40.000 kg. frunze dc sfeclă şî ră­
se greblează apoi puternic cu grebla mărirea producţiei dc 4-5 ori. sta şi pe viitor în atenţia comitetului nul Orăşhc. In acesl scop au au însilozat peste 90 tone nutreţuri tim­ dăcini la ha., 3.550 kg. ovăz, 3.400 kg.
cu colţi de fier pentru ca seminţele Intr-o perioadă de păşunat se pot executiv al sfatului popular comunal, lost mobilizafi mujorilulca co- o atenţie deosebită s-a acordat creşte­ purii în scopul asigurării hranei anima­ fin-boiceag ere. Făcînd un simplu cal­
lelor în perioada dc vara cînd, din cau-
să se încorporeze în sol, după care tc- îngrăşa cîtc 70 m p. cu fiecare oaie, şi pe aceasta calc asigurînHu-se creşterea Icclivtştilor la lucrări dc imbu- rii şi îngrijirii vacilor dc lapte, dc la zi căldurii, producţia pe păşuni scade. cul reiese că de pe cele 15 ha. culti­
renul respectiv se îngraşă. 400 m.p. cu o bovină. producţiei de masă verde pe păşuni şi ndlătiic a păşunilor. Printr-o care s-a realizat o producţie totală dc vate cu sfeclă furajera s-au obţinut pes­
Dintre îngrnşămintclc minerale, cele 353.351 litri lapte, revenind peste 2.800 In felul acesta, în raţia zilnică a vaci­ te 70 000 U N, care folosire în hrana
Pe păşunile plane sau cu pantă mică, sporirea efectivelor dc animale şi a pro­ bună organizate a muncii, pinii lor dc lapte, pe lîngă masa verde con­
azot oase se administrează primăvara animalelor asigură obţinerea a circa
cind muşuroaiele ocupă o marc parte devreme, dîndu-sc cîtc 250—300 kg. ducţiei acestora. vilele trecute s-qu curata! 210 litri pe cap de vacă furajată. Caic este sumată de pe păşune, s-au administrat 130.000 1. lapte. Ca pozitiv pot fi amin­
din suprafaţă se pot folosi, pentru dis­ la ha., plin împrăşticrc cu mina sau i. j u r c a hcclatc din celce 322 ha. secretul obţinerii unei asemenea pro­ şi cîtc 10 kg. siloz dc secară şi diferite tite şi realizările obţinute de colectivi­
trugerea şi nivelarea lor, mijloace cu maşina. Fertilizarea păşunii fiind m ij­ corespondent ducţii ? In afară de măsurile luate dc ierburi. ştii din Pricaz, Cistci, Blandiana, Foit
La calcularea balanţei furajere se arc şi altele caic au obţinut cîtc 4.000-5.000
tracţiune animală (tîişitoare), sau me­ locul cel mai important de ridicare a
în vedere, pe lîngă necesarul de nutre­ U N la ha. la cultura Juccrnci sau tri­
canică (grederc). producţiei, trebuie să se facă după un ţuri, şi posibilităţile reale dc care dis­ foiului. Trebuie menţionat faptul ca
plan bine stabilit pentru fiecare trup •VC ce B s a t f li'z S e c a î î p a a e i i i e realizarea unor asemenea producţii s-a
Defrişarea^ ş[ ciir^area de păşune în parte. pune gospodăria pentru asigurarea fu­ datorat nur-o măsură hotărîtoarc fap­
rajelor. Astfel, după terminarea acţiuni­
arboreţelor nef de je a paşsasi lor dc recoltare a fibroaselor şi de în- tului că hv aceste unităţi s-a urmărit
Siiprainsâminţârile silozarc, care s au executat în condiţii aplicarea cu stricteţe a complexului de
Gospodăriile colective dm raionul Trebuie să arătăm însă. că unele administrat îngrăşăminte chimico în corespunzătoare, s-a constatat ca pen- măsuri agrotehnice, specifice fiecărei-
Deoarece în tre­ - Sînt lucrări prin Alba dispun dc însemnate suprafeţe dc consilii de conducere ale gospodăriilor cantităţi destul de mici. Astfel dc si­ fru vacile de lapte se pot asigura raţii culmii. Astfel, pe lîngă lucrările efec­
cut. no s-au aplicat aplicarea cărora se păşuni. Pentru sporirea producţiei dc colective din raionul Alba nu acordă tuaţii pot fi întîluitc la gospodăriile zilnice compuse din cîte 4 kg. fînuri şi tuate pciuiu reţinerea unei cantităţi cîc
lucrări de îngrijire r contribuie la refacc- masă verde pe acestea, un rol deose­ atenţia cuvenită lucrărilor cc sînt ne­ colective din Ighiu şi G.altiu. 20 kg. siloz. In afara dc acestea, pentru mai mari dc apă în sol, o atenţie deo­
pe unele păşuni mai A\ l B t V rea şi îmbunătăţirea bit dc însemnat îl au lucrările dc cu­ cesare a se aplica pe păşuni. Pliu la Este evident faptul că realizările ob­ echilibrarea raţiilor şi valorificarea eco­ sebită s-a acordac recoltării la tîmp şi
ales pe cele din zo­ covorului ierbos. Pe­ răţare a mărăcinilor, dc nivelare a mu­ data dc 26 martie, la G.A.C. Straja se ţinute la lucrările amintite sînt cu to­ nomicoasă a tuturor rezervelor dc fu­ păstrării în bune condiţii a nutreţurilor
şuroaielor, dc aplicare a îngrăşăminte­ curăţascră abia 10 hectare din cele 225 cul sub nivelul posibilităţilor existente
nele de deal şi de rioada de executare în fiecare unitate. Dc acest lucru se raje existente în cadrul gospodăriei, s-a cultivate.
lor organice şi minerale ctc. planificate. I.a Vinţ clin 337 hectare pe stabilit ca în hrana zilnică a vacilor să
munte, ele au fost a acestei lucrări este care le foloseşte gospodăria doar 40 au fac vinovate conducerile gospodăriilor Experienţa unor G.A.C. printre care
In scopul realizării acestor lucrări se administreze în medic şi cîte 2 kg.
invadate dc arbori primăvara la sfir- numeroase gospodării colective au şt fost curăţate. Situaţii similare se întîl- colective respective care nu în sufi­ concentrate şi 2 kg. nutreţuri grosiere. amintim pe cele din Apoldul de Sus,
2— şi arborcte nefolo­ icul lunii martie trecut cu forţe sporite la efectuarea ncsc şt la gospodăriile colective din cientă măsură s-au preocupat de mobi­ Pentru o buna gospodărire şi folosire cîc Cur, Sarmisegetuza, Pricaz şî altele a
lizarea colectiviştilor pentru realizarea
dovedit, de asemenea, că producţia ie
Oarda, Căpud, Toroi şi altele. Nici lu­
sitoare ca : mes­ şi începutul lunii lor. Bune rezultate au dobîndit în a- în bune condiţiuni a acestor acţiuni. maî economicoasa a furajelor, acestea masă verde pe păşuni poate spori de
ccst sens gospodăriile colective din Tc- crările dc defrişări nu sînt realizate pe au fose repartizate îngrijitorilor dc ani­
teacăn. arin, stejar, fag, molid, ienu­ aprilie. Se dau în amestec pînă la 40 iuş, Galda, Gal tiu şi altele, unde pă­ măsura posibilităţilor existente. Astfel, Pe pajiştile din raionul Alba vor tre­ 2-3 ori prin aplicarea unor lucrări cum
păr ctc. kg. seminţe la hectar. Păşunea se gră- şunile s-au curăţat în întregime dc mă­ la G A.C. din Drîmbar s-au realizat 15 bui efectuate importante lucrări cum male pe bază dc proces verbal, urmă- ?'lUJ wcur•:HKU,. grăpatul, aplicarea Ac
Aceste arborcte sustrag dc la produc­ pea/.ă <v ni pentru ca seminţele dc ier­ răcini şi s-au distrus muşuroaiele. hectare din cele 54 prevăzute pentru a sînt împrăşticrca muşuroaielor pe 7.531 rindu-sc respectarea întocmai a raţiilor, îngrăşăminte chimice, îngrăşarca prin
hectare, fertilizarea cu urină a unei su­
care au fost alcătuite diferenţiat pe
ţie însemnate suprafeţe dc teren şi de buri să ajungă în contact cu solul şi In vederea bunei desfăşurări a aces­ se defrişa pe raion. prafeţe dc 138 hectare, aplicarea dc în­ grupe şi categorii de animale. Analizîml tirhrc, supraînsămînţaml şi altele.
tor acţiuni consiliile dc conducere nle De asemenea, în ceea cc priveşte a- Organizaţiile de partid au datoria dc
aceea ele trebuie defrişate şi curăţate, să germineze cîc mai repede. grăşăminte chimice pe 342 hectare, de­ valoarea nutritivă a raţiilor se constată
G.A.C. au mobilizat pe majoritatea co­ plîcarc.i îngrăşămintelor chimice trebuie a îndruma şi sprijini consiliile de con-
lărgindu-sc astfel posibilităţile dc pa- Sînt indicate a se folosi seminţele frişări dc arborcte pe 54 hectare, com­ că datorită grijii-cu care s-au preocupat
lectiviştilor la defrişări dc arborcte ne­ să arătăm că s-au obţinut rezultate ne­ duccic ale G.A.C pentru organizarea
şunat. de I.olium, fcstucn, golomăţ, trifoi folositoare, nivelări dc muşuroaie, cură­ satisfăcătoare Unele gospodării colec­ baterea eroziunii solului pe 24 hecta­ colectiviştii dc producerea şi folosirea cir mai judicioasa a producţiei dc fura­
re cec.
Defrişarea esenţelor foioase trebuie să roşu, sparceta ctc. ţări dc cioate ere. tive, deşt au posibilităţi însemnate, au furajelor, s-au asigurat zilnic pentru fie­ je, cultiv'iul în cadrul fiecărei unicăţî
Pentru realizarea lucrărilor amintite care vacă cîtc 8. 12 U N şî 500 gr.
trebuie ca organizaţiile de partid" din A. D. Trebuie subliniat însă* faptul că plantele furajere cele mai valoroase, c.ă-
roia să li se aplice întocmai complexul
gospodăriile colective sa îndrume con­ ia această gospodărie colectivă poten­ de măsuri agrotehnice specifice. Tot­
Ce ne-am propus pentru acest an siliile dc conducere dc a lua măsuri ţialul dc producţie este dc circa 3.500 1. odată, consiliile agricole raionale şi m i
pentru a mobiliza pe toţi colectiviştii
lapte pe cap dc vacă furajată şî ca pen­
la acţiunile ele îmbunătăţire a păşu­ tru realizarea unei asemenea producţii şeneşti trebuie să urmărească cu perse­
verenţă punerea în valoare a condiţii­
nilor Sarcini de marc răspundere revin este necesar ca şî în continuare, consi­ lor favorabile existente în fiecare uni­
şi specialiştilor din unităţile agricole
Vom spori produefta C a n M ă fă to t m a i m a r i care trebuie să militeze pentru înde­ liul de conducere să se ocupe cu stă­ tate agricola pentru creşterea producţiei
plinirea măsurilor tehnice dc îmbună­ ruinţă dc sporirea producţiei dc furaje. de furaje, pe această cjIc asigurîndu se
pe unitatea d e supra d e p o ru m b tăţire a păşunilor, prevăzute în planu­ Pune rezultate în ceea cc priveşte rea­ dezvoltarea continuă a sectorului zoo­
rile de producţie. lizarea dc producţii ridicate dc furaje tehnic.
Din practica de pînă acum am putut trage concluzia că principala con­ Gospodăria noastră coleclivă a cultivat în anul trecut o suprafaţa
diţie pentru sporirea producţiei de carne, lapte, lînă etc., este asigurarea unei însemnai! cu porumb siloz. In scopul de a obţine producţii spoiite am
baze furajere corespunzătoare. ŢinînJ cont că terenurile gospodăriei noastre folosit sămînţă din hibridul dublu 203. Cu toate acestea, trebuie să
sînt limitate, .mi căutat să ne orientăm înspre mărirea continuă a produc­ arătăm că înlrucît răsăritul nu s-a făcut uniform, nici densitatea op­
ţiei pe unitatea de suprafaţă. In anul trecut, dc pildă, am avut însămînţate timă de plante la hectar nu a putut fi asigurată în mod corespunzător. ă d u tu fo t,tâ l $ < /> .*€ . *6 (4 6 . fiA G o tu e /tia , d a m a d â is e h d e ,
cu diferito plante furajere ca lucerna, trifoi, borccag şi altele 113 ha., de
pe care s-au obţinut 2.062 tone de nutreţ. Ca urmare, s-au putut întocmi Ca urmare şi producţia de porumb siloz a fost mai mică decît cea M iftA a /tz ld d e S ’ & S B fy d d te a d fto u t .a o
raţii mult mai chibzuite şi echilibrate faţă dc anii trecuţi, ceea cc a in­ olanificală. Ţinînd seama de lipsurile existente în anul trecut, ne-am
fluenţat şi asupra creşterii producţiei dc lapte. propus ca in acest an sa aplicăm o agrotehnică corespunzătoare cultu­
rii de porumb destinată pentru producerea silozului. In planul de pro­ & & 0 ,0 0 0 kg, jp o i zeA t^a/badă L ii-'
In acest an, datorită măsurilor luate pentru desţelenirea unor păşuni
slab productive am avut posibilitatea să extindem suprafaţa destinata culei- ducţie am prevăzut ca în acest an să cultivăm cu porumb siloz 12
vării plantelor furajere cu încă 20 dc hectare. Cunoscînd faptul că efectivul hectare. Atenţia pimcîpală ne-o îndreptăm spre sporirea produc­ ‘i'iQ. u. n.
de bovine va ajunge la 516 capete, dm care 119 vaci dc lapte, ne-am propus ţiei la hectar. Pentru realizarea obiectivului propus, pe întreaga supra-
<3 sporim şi mai mult producţia de furaje pe unitatea de suprafaţă. Acest, laţâ prevăzută a se culliva cu porumb siloz s-a făcut arătura adîncă cuziguha oâiwieM a, ce j
lucru î! vom realiza prin executarea la tîmp a lucrărilor de însămînţări, în­ dm toamnă, terenul s-a fertilizat cu îngrăşăminte organice şi vom fo­
treţinere şi recoltare. Astfel, pe cele 12 hectare ocupate cu lucerna s-a şi în­ losi sămînţă dublu hibridă 203, care are o putere bună de germina-
ceput acţiunea de fertilizare cu urina colectată încă din timpul iernu în- he. O atenţie deosebită vom acorda lucrărilor de pregătire a terenului
tr-im bazin special amenajat. De asemenea, îndată ce timpul ne va permite •şi semănat, astfel ca să se asigure răsărirea plantelor în bune concli-
vom trece la grăpatul tuturor trifoii#*nelor pentru a se afîna terenul, a se ţiuni, ceea ce ne va permite sâ realizăm şi densitatea optimă de plante
menţine apa în sol şi a se asigura astfel o bună dezvoltare a plantelor în pe­ la ha Vom urmări apoi ca efectuarea lucrărilor de întreţinere să se
rioada de vegetaţie.
facă la timpul optim şi de bună calitate. In ceea ce priveşte densita­
Tot în vederea obţinerii unor producţii mai mari dc furaje lă ha. am tea, aceasta o vom stabili în funcţie de gradul de fertilitate al solei,
stabilit sâ extindem suprafeţele ocupate cu culturi duble şi intercalate Astfel, pe
20 hectare de pe care se va recolta borceagul.se va însămînţa sorg. De asemenea, urmărind totodată de a realiza o cantitate cît mai mare de masă verde
vom însămînţa sorg şi după recoltarea celor 10 hectare de secară fui ajeră. In ceea la hectar. De menţionat că lucrările de rărire în vederea stabilirii
ce priveşte culturile intercalate, vom însămînţa 20 de hectare cu sparcetă în ames­ densităţii le vom efectua cu ocazia praşilei a doua, lucrare ce se va
tec cu ovăz. Pe de altă parte, pe cela 300 de hectare destinate cultivării po­ efectua de către echipe specializate.
rumbului pentru boabe se vor însămînţa dovlcci în cultură intercalată. Recoltarea porumbului o vom face în faza de coacere lapte-
Acest sistem de cultură a fost folosit şi în anul trecut, cînd am obţinut peste ceară, urmărind insilozarea lui imediat, pentru a nu-şi pierde din umi­
350 tone de dovlcci dm cultură iiue» calată. ditate
Noî avem convingerea că măsurile luate pînă acum. la care se vor mai Ne străduim să aplicăm întreg complexul de lucrări agrotehnice
indicate pentru cultura porumbului siloz, astfel ca pe această cale să
adăuga şî altele în raport dc necesităţi, ne vor permite să asigurăm o bază
asigurăm cantităţi sporite de fura je pentru efectivele creseînde de
furajeră corespunzătoare, ceea cc va influenţa pozitiv şi asupra creşterii pro­
animale
ducţiilor dc origină animalieră. ION Dl NEA
preşedinte
Ing. IOAN VICLEANU ION CIMPEANU
G.A.C. Berghin, raionul Alba rug. la G.A C. Cwt, raionul Sebeş