Page 90 - 1964-04
P. 90
Nr. 2902 Dramul socialismului *ag. 3
In cadrul acţiunilor de muncă potrioticâ
I N F O R M A Ţ I I
Din activitatea CE FAC ORAŞELE FRUNTAŞE?
organizaţiilor U. T. M. m au» Zeci şi sute de cetăţeni participă în ore
le libere la amenajări de noi spaţii verzi,
Infr-o singură zi numeroşi participanţi au luat cuvîntul - - i ■ Anul 1903 a Josf pentru lo la plantări de porni şi alte acţiuni me
şi au făcut completări rclatînd aspecte cuitorii oraşelor Alba Iulia, nite sa schimbe aspectul oraşului. Pri
Organizaţiile TJ.T.M. din comunele din activitatea practică şi metodele pe Cugir şi Sebeş bogat in reali mele roade ale acţiunilor de gospodărire
Baru Marc, Sălaşul Superior, Sarmisege- caic ci le folosesc în munca cu pionie zări gospodăreşti şi de inlru- şi înfrumuseţare s-au şi conturat. In
tuza, Bcrchclot, Rîu Alb şi oraşul Ha rii. Bogate în conţinut şi apreciate din musejare. La îndemnul organe faţa stadionului sportiv de pildă, pe
ţeg au organizat o zi de munca pa punct de vedere metodic au fost dis lor de partidr stalurile populore terenul viran s-au plantat deja 1 5C0
cu sprijinul larg ul maselor de
triotică. cuţiile purtate de instructorii superiori cetăţeni au oiqani/Ml uc(iuni puicţi de salcîmi şi s-a construit un
Bilanţul acţiunii întreprinse a fost Emilia Vladislav, Ileana Pilip, Elena Or- de muncă patriotică. In mobi pod d:n beton pentru accesul la sta
dion. La aceste
lucrări au participat
rodnic. Cei peste S00 de tineri partici zan şi Ana Tuculină. lizarea maselor şi UUteptiiule- peste 550 cetăţeni care au efectuat 1.117
panţi au curăţat de tufăriş şi au îm PETRE FARCAŞIU rca de acţiuni s-a acumulat o ore de muncă patriotica. Tot priit
prăştiat muşuroaiele de pe suprafaţa de corespondent bogald experienţă. Pornind de muncă patriotică pe versantul „Fîntina
33*1 lia. de păşuni şi fineţe, au executat la realizările obţinute şi expe rece" din marginea şoselei naţionale s-au
tăieri la pomi şi au desfăcut învelişul Să ne ocupăm cu g rijă rienţa acumulată, stalurile plantat 500 bucăţi puicţi. De altfel, în
ce-i protejase de rozătoare pe 40 ha. de m uncitorii— elevi populare ale oraşelor respecti întreg oraşul s-au pianine pînă acum
ve au întreprins şi in acest an
de livada, au colectat 11.000 kg. metale o scr/c de acţiuni. Pentru a ve peste 3.600 arbori de diferite specii.
În cadrul acţiunilor gospodăreşti s-au
vechi. Pentru grija cu care s-a ocupat de dea care sint primele rczullule făcut reprofilări, cilindrâri şi pietruiri
M crita a fi subliniata buna organiza antrenarea tinerilor în rezolvarea sar am solicitat sci ne răspundă la de străzi pe 141.000 m p.
re a acţiunii la G-A.C. Sălaşul Superior cinilor ele producţie, Comitetul TJ.T.M. acest lucru tovarăşi din cadrul CONSTANTIN BACILA
de la Termocentrala Paroşeni, al cărei slutului popular.
unde, sub îndrumarea organizaţiei de secretar al Comitetului executiv
partid, comitetul TJ.T.M. din gospodă secretar este rov. Evcsc Constantin, şi-a al Sfatului popular orăşenesc
cîştigae un binemeritat prestigiu. Din
ria colectivă a dat muncii patriotice din Sebeş
totalul de 292 tineri existenţi în între Oraşul tot mai frumos
această zi un caracter festiv. Zeci de
tineri, încolonaţi, purtînd drapele şi în prindere, 111 au primit distincţia de Prind viaţă propunerile
,,Fruntaş în întrecerea socialistă pe anul Locul I în întrecerea patriotică, ocu
soţiţi de acordurile unei muzici s-au pat de oraşul Alba Iulia, a constituie un Comitetul executiv al Sfatului popular
îndreptat spre Jocul unde aveau sâ cu- 1963". Bucuria organizaţiei este şi mai prilej de mobilizare a forţelor în vede orăşenesc Cugir a întocmit un minu
raţe o însemnată suprafaţă de păşuni şi marc că din acest număr de 111 frun Unul din minimalele locuri de odihnă din Parintj este şi cabana Rusii. rea continuei înfrumuseţări şi gospodă ţios plan cu toate lucrările gospodăreşti
taşi în întrecerea socialista, 23 sînt elevi hi FOTO: Vedere a cabanei Rusii. Folo : A. VOTS
fineţe. riri. Pe baza planului do lucrări întoc cc urmează să se facă în acest an în
şi studenţi. Tineri ca Buşu N. Gheor- mit, plan care a fost defalcat pe cir cadrul acţiunilor patriotice. Pentru
Pentru munca cu pionierii ghe, Delc.mu Emil, line Crisra, Balat cumscripţii electorale, s-a pornit încă ducerea lui la îndeplinire au fost mobi
Maria şi alţii sînt elevi în clasa a Xl-a, In rîndul din primele zile ale primăverii la efec lizate toate foiţele. Deputaţii în cir
Pentru îmbunătăţirea activităţii Ia în fruntaşi la învăţământul seral. Aceste Artişdi amatori pe scenă tuarea a o seric de lucrări. Pînă acum cumscripţiile lor electorale au mobili
văţătura, a celor peste 3.100 pionieri, rczulratc frumoase obligă Comitetul fruntaşilor un marc volum de lucrări s-au efectuat zat cetăţenii la efectuarea diferitelor lu
biroul Comitetului raional U.T.M. Ha U.T.M. al Termocentralei Paroşeni sa în Cetate. Astfel s-au amenajat pe stră crări. Aşa de pildă deputata Cornelia
De curînd, în cen-
ţeg a organizat de curînd o consfătuire sa ocupe cu mai multa răspundere de La .G-A.C. dîn Sîntămărîc, raionul trelc Vaţa de Jos şi fază au participat 6 brigăzi artistice de zile Ec a te rina Varga şi 13 Decembrie Bucureştean a mobilizat cetăţenii care,
agitaţie, 2 echipe de dansuri populare,
zone verzi pe mari suprafeţe Tot aici
cu instructorii superiori. fiecare tînâr. In întreprindere mai sînt Haţeg, s-au obţinut în campania de pri B r a Buizcştiul do Sus» o formaţie de fluieraşi, o orchestră de se amenajează un scuar pe o suprafaţă prin muncă patriotică au amenajat un
părculcţ în cartierul Scaunele. Aici s-au
Din informările prezentate, cei 54 de tineri care se află în clasa Xl-a, în pra măvară rezultate frumoase. In prima din raionul Brad, muzică uşoară, 14 solişti vocali şi 4 so de 2.500 nvp. Vechile zone verzi şi plantat circa 300 brazi pitici şi s-au
participanţi au luat la cunoştinţa des gul examenului de maturitate, ca Dra1 epocă au fost plantate 30 ha. cu cartofi, _s-au desfăşurat faze lişti instrumentişti. Mai bine pregătite parcurile au fost curăţate. amenajat alei pe 500 m.p. Un asemenea
pre stilul de muncă în activitatea cu ghina Ionel, Matei Mihaî, Eftimoiu Ion s-au semănat 20 lia. cu floarca-soarclui, raionale ale celui de al Vll-lca concurs s-au dovedit a fi, dînrrc brigăzile artis Pentru a da străzilor un aspect cît părculcţ au amenajat şi cetăţenii din
10 ha. cu plante de nutreţ iar pe altele
pionierii al tovarăşelor Aurelia Dudău, şi Mihăilcscu Horian care au rămas în 50 ha. trifoi în cultură ascunsă. La în- al formaţiilor artistice de amatori, eta tice de agitaţie, cele ale Întreprinderii mai plăcut au fose procuraţi şi plan circumscripţia electorală nr. 46, unde
Fclicia Moraru şi ltlcna Cîrnaţiu — in urmă la învăţătură şi absentează de la sămînţaiea porumbului ritmul este in pa a iI - a. La acestea au participat ar de industrie locală — Haţeg, spitalului taţi peste 3.000 arbori ornamentali şi este deputat Vaier Păcurar. Un număr
structoare superioare la Şcolile de 8 ani cursurile Şcolii medii serale din Lupeni. tens. Mecanizatorii Alexandru Negoiţă tişti amatori de la 15 cămine culturale, din Păclişa şi Fabricii de conserve din 1.200 trandafiri. In jurul noilor blocuri, de 88 arbori ornamentali s-au plantat
Haţeg, care au interpretat textele „Bine
în aceste
clin Pui, Rîu Bărbat şi Toteşti. AUREL SLĂBÎ1 şi Alexandru Brejan folosesc la maxi din i‘2za comunelor Vara de Jos, To- v-,nii găsit", „O vitamină pentru fie date în folosinţă în anul trecut, s-a B 2/11. zile şi în spatele blocului
meşti, Bulzeşti, Rişculiţa, Baia de Criş
Pe marginea materialelor prezentate, corespondent mum capacitatea de lucru a tractoarelor. şi Ribiţa. început amenajarea de spaţii verzi pe o
Brigăzile dm Bucium şi Balomir au care" şi ,,E calitate — c productivita suprafaţă de 800 m p. In acelaşi timp In cartierul noilor blocuri s-a început
pregătit din timp întreaga suprafaţă ce Dintre formaţiile cc au urcat scena la te". Dintre echipele de dansuri, o bună pe majoritatea străzilor se lucrează la amenajarea şi întreţinerea zonelor verzi.
se însâmînţcază cu porumb. Pentru ter centrele amintite, s-au remarcat prin- impresie au lăsat cele ale spitalului din reprofilări şi balastări. O lucrare deo Pe marginea zonelor verzi din străzile
Qjriquda artistică de agitaţie, minarea grabnică a însămînţărilor, pe tr-o temeinică pregătire corul căminu Păclişa şi Exploatării miniere — Boiţa. sebit de importantă este amenajarea Tineretului, Stadionului şi N. Băl-
terenurile unde nu se poate lucra me lui cultural din Baia de Criş, brigada De un frumos succes S-au mai bucurat drumului spre ştrandul de la Mureş. ccscu au început sâ se monteze pişco-
turi dm beton. Locatarii din blocurile
a sectorul canizat, se utilizează cele 16 atelaje al/ artistică de agitaţie din Rişculiţa, tara orchestra de muzică uşoară a spitalului Aici deja s-au plantat 330 arbori orna tip E au fost mobilizaţi ca prin muncă
furile căminelor culturale din Vaţa de
gospodăriei colective. I’înă în scara zi
lei de 24 aprilie la G.A.C Sîntămăric Jos, Baia de Criş şi Ribiţa, formaţia de din Păclişa, soliştii vocali Dorin Bo- mentali şi vor începe lucrările de ame patriotică si lărgească partea carosabilă.
najare a drumului.
Brigada artistică de agitaţie a sec de 23 August, despre primele lor re au fost însâmînţate cu porumb 107 ha. tulnicarc din Buizcştiul de Sus, echipele ureci, Ana Ciurca şi Ion Prejban Fot prin munca patriotică a cetăţe
torului nuşini-uncltc de la U M Cugir zultate. Dacă pentru majoritatea mun ceea cc reprezintă 72 la sută din sarci de dansuri populare din Prăvălcni, Bui (I R.I.L.-Haţeg), Ana Rahoveanu (Fa IOAN MOLDOVAN nilor s-.ni extins zonele verzi pe încă
e una dintre cele mai tinere formaţii citorilor din sector programul a con na de plan. zcştiul de Sus şi Ţebea. brica de conserve Haţeg) şi alţii, precum vicepreşedinte al Comitetului 1,5 lia şi s-au întreţinut pe o suprafaţă
executiv al Sfatului popular
artistice din uzină. Temelia ei s-a pus stituit imbold spre noi succese, pentru Fruntaşi la semănatul porumbului O frumoasă impresie au lăsat, de ase orăşenesc Alba Iulia tic 10.0C0 m p,, iar parte dm solarele
în toamnă, în timpul adunărilor gene alţii, puţini la număr, ca de pilda, Si- sînt colectiviştii din brigăzile de la Bu menea, soliştii vocali de la căminele cul şi fluieraţii Ion Cciincscu (spitalul dm dintre blocuri au fost împrejmuite cu
gar*l viu.
mion Scchcrcş, E. Vasilc, Ilic Bura, Mi cium, Balomir şi Sîntămăric conduse de turale din Vaţa de Jos, Rişculiţa, Baia Haţeg) şi Petru Bolea (Fabrica cerami
rale de dare de seamă şi alegeri ale or brigadierii Andronic Mihoc, Vasilc Dan- O largă participare g h e o r g h e l e u r z e a n u
ganizaţiilor U.T.M. încă atunci utciniş- tica Radu şi Nicolac Josan, acesta a ciu şi Francisc Mozeş. de Criş, Bulzeşti şi Ribiţa. că Baru Marc). vicepreşedinte al Comitetului
Ia fazele raionale amintite, întrece
tii Mircca Iganţ, Nicolac Ciucur, Ion fost un prilej de verificare a atitudinii P. FARCAŞIU AUREL ANCA Multe din străzile oraşului Sebeş au executiv al Sfatului popular
rea artiştilor amatori a fost urmărită
Petraşeu, Monica Berghean, Cornelia faţă de muncă. corespondent de peste 600 de oameni ai muncii. corespondent devenit în aceste zile adevărate şantiere. orăşenesc Cugir
Pîncâ, Elena Pavcl, Maria Vcliciu, Ma Entuziasmul cu care membrii tineret MARIN STAN
ria Angliei şi Cornel Bucur au arătat formaţii participă la pregătirea noilor directorul Casei raionale de cultură y& ncwiwfr
necesitatea înfiinţării şi în sectorul lor programe (majoritatea dintre ci sînt şi Lucrări în vii Brad P e f i a s a b r e d a c t i a n o a s i r ă
a acestor forme vii ale muncii cultural- muncitori şi elevi ai şcolilor serale) MIR EL ZBIRCF.A CORESPONDENŢILOR
cducativc, manifcstîntlu-şi dorinţa de este alimentat de îndrumarea şi grija Gospodăria de stat din Alba Iulia de directorul căminului cultural din iT . din Pefrila
a participa la ele ca interpreţi. manifestată de comitetul U.T.M. al sec ţine 190 ha. cu viţă de vie pe rod. Pen Bulzeşti
torului, precum şi de către instructorul
La faza raională a celui dc-al Vll-lca tru ca de pe întreaga suprafaţă să se La faza raională Grijă faţă de om O dată cu venirea primăverii, locatarît
concurs al formaţiilor de amatori, bri brigăzii M. Nicolac şi textiera ing. A realizeze producţii sporite, în vii se exe ce s-a desfăşurat pe Minări a colectivului dm noul cartier au început să-şi mute
gada a adus pe scenă un program cu un driana Frăţii5. cută o serie de lucrări. Astfel, după des- Geoagiu In lunile care au trecut de la înce atenţia de buni gospodari spre terenu
Despre echipa de electricieni condusa
conţinut bogat, în caic interpreţii au Tinerii aşteaptă însă ca şi conducerea groparca viţelor s-a trecut Ia arăcît, fo- scena căminului cul de Ioan Hedeşan, colectivul prcparaţici putul anului minerii din Petrila au pri rile din jurul blocurilor, pornind num
vorbit cu mîndnc despre maşinilc-uncl- administrativă a sectorului şi comitetul losindu-sc 140.000 de araci noi, apoi tu ra l din Geoagiu au Petrila arc numai cuvinte de laudă. O mit materiale de protecţie în valoare de ea de gospodărire şi înfrumuseţare a car
tc produse la U.M. Cugir, piese apre sindicatului să dea atenţia cuvenită a- s-au făcut tăierile şi ccrcuitul înccpîn- participat corurile din Balşa şi Geoagiu- parte din ci sînt fruntaşi şi alţii eviden 900.000 lei. Au fost distribuite 450 pe tierului.
rechi de bocanci, 652 salopete, 456 pu-
du-sc şi sapa mare, lucrare cc s-a realî-
Pe aleea principală care străbate car
ciate la expoziţiile de la Milano şi Za ccstci formaţii deoarece se cunoaşte efi zac pe 120 ha. Rezultate bune a obţi Băi, brigăzile artistice de agitaţie din ţiaţi în întrecerea socialistă. "Echipa c foici şi aftîb" materiile'‘de protecţie. Mi tierul, au fost plantaţi 500 de arbori or
Geoagiu şî
Almaşul Mic de munte,
greb, la Izmir, l.\jîrgul internaţional de cienţa ci în procesul de producţie. nut brigada din Şard condusă de Va Geoagiu-Bâi, echipa de fluieraşi din Bă- cunoscută mai ales prin promptitudinea nerilor le-au mai fose distribuite gra namentali, lucrîndu-sc în continuare la
la Lcipzig. Membrii brigăzi au vorbit TRAIAN TRIC silc Gligor care a terminat pe întreaga cîia, soliştii vocali Maria Buda, Maria şi operativitatea cu care intervine în plantarea altor 3.000 brazi argintii, puşi
despre însufleţirea cu care muncitorii subrcdacţia voluntară suprafaţă (54 ha.) toate lucrările de pri înlăturarea avariilor cc se ivesc. tuit 2 440 prosoape şî alte materiale de Iu dispoziţie de sfatul popular. Vor mat
au pornit în întrecere în cinstea zilei U. M. Cugir măvară. Roşu, E. Ardclcanu şi T. Ardeleana, Recent, la malaxorul nr. 2 a survenit protecţie în valoare de 29 310 lei. Mun fi plantate şi 5.000 tufe de trandafiri.
dm Geoagiu-Bâi, precum şi solistul la o avarie tehnică. Aceasta presupunea
fluier N. Joca din Băcîia. stagnarea unui sector important de citorii din serviciile auxiliare au primit Printre locuitorii cartierului caic au
Participanţii Ia faza raională au apla muncă cel puţin 24 de orc. Intervenţia gratuit mănuşi şi măşti pentru sudură, muncit mai mult şi care prin puterea
exemplului au mobilizat şi pe alţii, se
spectacolele artiştilor
udat cu căldură
cismc de cauciuc şi alte materiale
în
Cjf-Atmcle să amatori, care s-au ridicat la un bun ni rapidă a echipei de electricieni a făcut valoare de 135,550 lei. I. DUMITRU numără tovarăşii Ioan Floca, Tudor
ca defecţiunea să fie înlăturata într-un
Ardclcanu,
Emilia
Polnk
Dumitru,
vel interpretativ,
ION POPA timp record de numai 2 orc, ceea cc a tehnician Francisc, Ioan Truţa, cei din blocurile
permis reluarea normală a producţiei.
metodist fa Casa raionala de De numele echipei de electricieni se 14, 17, 19, 20, 21, 22.
La însămînţatul gazonului şi planta
cultură — Orăştie mai leagă şi alte fapte. Nu demult, tov. Gospodarii cartierului rea florilor muncesc cu multă dragoste
Doamna Tu Hau Locotenent Cristina Artiştii amator! Ioan Hedeşan s-a angajat ca în timpul locatarii blocurilor 39, 40 şi 41. La plan
ai cluburilor din în liber să monteze împreună cu echipa sa, Pe locuri unde cu cîţiva ani, în ur tatul arborilor ornamentali au muncit
eg treprinderile şi in două tablouri de înalta tensiune. In 5 mă creşteau în voie bălării, au început cu mult spor tinerii Ştefan Danca, Şte
zile angajamentul a fost înfăptuit, re- sâ se înalţe siluetele înalte ale blocurilor fan Suvei, Dumitru Tunase, Ana Voi-
stituţiile oraşului şi ducînd timpul de execuţie cu 98 la de locuit. încet, încet, în stînga şoselei ccov, Martin Ambruş şi alţii.
raionului Haţeg, promovaţi la faza ra sută. ce duce spre Vulcan, la marginea ora D. IONAŞCU
ională, au urcat de curînd scena din lo PETRU GĂINĂ şului Petroşani, a apărut un nou car (responsabilul subrcdacţici volun
calitate în cadrul acestei întreceri. La şef de schimb tier „Livezeni". tare Petrila).
L a E . M . nerii din sectorul -30-f-60 Musariu să
coboare pe suitori, iar la terminarea
schimbului să iasă din orizonturi cu
Nici un rninuf pierdu colivia. In unele sectoare au fost ca
zuri în care minerii cc coborau pe un
puţ lucrau în zona altui puţ. Condu
cerea exploatării a dispus reorganizarea
efectivelor şi în funcţie de apropierea
fr ontu d e u c r u lucru, măsură care este în curs de rea
faţă de calea de acces spic frontul de
lizare. Pe lîngă acestea s-au dat indica
© Toţi ca unul Un un mecanism bine pus la punct. Alt inte comenzile respective. Am creat ţii ca în toate sectoarele să se creeze
fel nc-ain irosi forţele. astfel în sector un stoc tampon de ma stocuri tampon de materiale.
participant direct ® Exi La noi, fiecărui membru al echipei îl terial lemnos caic se reîmprospătează Trebuie spus însă, că măsurile luate
Acest iilm este o fjroducJIe a studiourilor vietna Filmul este o producţie a studiourilor „Dcla"-Ber- genţa—condiţie necesară sînc repartizate sarcini precise. Deoa în fiecare zi cu strictul necesar. In func nu vor da rezultate daca maiştrii nu se
meze. El a obţinut Medalia de Argint la Moscova — lin şi acţiune a lui se desiusoară In Germania, In ultima rece avem de perforat un număr marc ţie de condiţiile de zăcămînc ale fie vor preocupa îndeaproape de folosi
1963 pentru cea moi reuşită realizare a tinerelor ci perioadă a războiului de 30 de ani. In lupta pentru continua sporire a de găuri, un om s a specializat în per cărui front de lucru, lemnul le este dat rea judicioasă a timpului de lucru. Ei
nematografii, iar achita Tra G/anţ7 a obţinui menţiune Deghizată In băiat, Cristina Enkelord, aşteaptă sin productivităţii muncii minerii se strădu forare. Astfel* în fiecare zi, reuşim să echipelor cu o 2i înainte, pentru ca a trebuie sâ îndrume îndeaproape echipe
pcnlru interpretare. gură, in mănăstirea evacuată, sosirea armatei de mer iesc să descopere şi să valorifice noi re puşcâin doua fronturi, iar al treilea să-l doua zi, )a intrarea în mină, minerii le de mineri să-şi organizeze temeinic
să-şi transporte şi materialele.
i Întreaga acţiune a filmului se (/cs/dşoartî tn jurul cenar/, respectiv pe comandantul accs/eia, contele zerve interne. Alături de mecanizarea pregătim pentru perforare. La începutul O sursă importantă de materiale şi, munca. Sînt încă numeroase cazuri în
eroinei principale — o ţinură din Vietnamul de Sud. a Filip Cari Allons Merian, de cate era îndrăgostită. unor lucrări grele din subteran cum schimbului, imediat după cc frontul în acelaşi timp, de economii, o consti care la intrarea şi ieşirea din schimb se
pierde mult timp, cînd nu este respec
pregătit a fost verificat, pcrforatoristul
cărei viată se perindă pe ecran. Marea ci dragoste slirşcşle pi intr-o deziluzie. sînt tăierea, încărcarea transportul, începe lucrul. In acest timp cu căp tuie pentru noi lucrările deja li tata pauza pentru masă, cînd minerii
de folosirea pe scară din cc în cc mai
Filmul „Doamna Tu Hau“ va rula la cincmQlogtQ- Filmul amintit va rula la cinematograful „Patria" largă a noilor materiale de susţinere tuşesc celelalte două fronturi. In urma chidate. Fără să se încalce regulile de aleargă după vagonctc goale în timp
lul „ Aria" din Deva Intre 1—3 mai a.c. din Deva Intre 27—29 aprilie a c. mea, al treilea ortac evacuează mine tehnica securităţii, din aceste lucrări ce în alte fronturi ele stau ncfolositc.
şi aplicarea metodelor de muncă de
am răpit la retragere lemn pentru sus
marc productivitate, un loc important
Domnişoara Barbă—albastra în sporirea producţiei de minereu îl reul din frontul II. Aici îl ajut şi cu ţinere; granturi, şină c.f.i., traverse şi De asemenea, deşi s-au dac dispoziţiuni
clare cu privire la aprovizionare, sto
ca să creăm cîmp liber pentru perforare.
arc folosirea raţionala a timpului de In a doua jumătate a schimbului se bac alte materiale cu care am înlocui: ma cul tampon nu este reîmprospătat la
lucru. găurile şi în al doilea front, timp în terialele noî. timp în toate sectoarele. Toate acestea
care, împreuna cu al treilea ortac, eva Prcocupîndu-sc îndeaproape de nuna pentru că unii maiştri nu-şi fac con
In ultima vreme şi la E. M. Barza fo
losirea judicioasă a celor 430 de minute cuăm minereul din frontul III pe carc-I aprovizionare a locurilor de munc.ă cu ştiincios datoria. Răspunderea revine atît
afectate pentru lucru efectiv în frontu pregătim pentru perforarea de a doua cele necesare, maistrul participă direct, conducerilor sectoarelor, cîc şi condu
rile de muncă constituie un obiectiv im zi. Tot în acest timp ridicăm rostogo pe lîngă îndrumările tehnice pe caic le cerii exploatării care au tolerat abaterile
dă echipelor, la folosirea raţională a tim
portant care stă în atenţia întregului co lul şi punem armăturile necesare. Ast de la disciplina de producţie şi neexC-
m i i - i t j tk lectiv. La recomandarea comitetului de fel, la sfîrşiiul schimbului, reuşim sâ pului de lucru în scopul creşterii pro cutarca dispoziţiunilor de serviciu. De
ductivităţii muncii.
partid, conducerea exploatării a întoc „dăm atac" în două fronturi şi să-l pre aceea este necesar ca în scopul creşterii
gătim pe al treilea pentru perforare. Victor Labtmţcv— îngincr-şcf adjunct timpului efectiv prestat în fronturile
mit un studiu amănunţit pe baza căruia cu probleme de producţie şî transport. de lucru, conducerea exploatării şi con
au fost luate măsuri tchnico-organizato- Organizîtulu-nc temeinic lucrul am Ia exploatarea minieră Barza timpul ducerile tehnice ale sectoarelor să ma
ricc menite să ducă la înlăturarea pier reuşit să realizăm aproximativ 7 orc de efectiv prestat în frontul de lucru cuc nifeste maximum de exigenţă faţă de
derilor de timp. Urmînd îndeaproape lucru efectiv în front, faţă de 5 orc în prezent de aproximativ 6 orc şi 20 activitatea cadrelor tehnice, condiţie
indicaţiile organizaţiilor de partid, ma şî 50 de minute cît lucram înainte. Ast de minute. Această stare de fapt rsic necesară bunului mers al producţiei.
joritatea echipelor şi-au organizat nui fel echipa pe care o conduc şi-a depăşit condiţionată, pe de o parte, de speci Studiul recent întocmic şi măsurile
lună de lună planul, a dat mmereu de
bine lucrul, maiştrii s-au preocupat nui ficul exploatării, care este deschisă prin propuse arata că la E. M. Barza sînt
îndeaproape de aprovizionarea cu ma calitate, fără să se depună nici un fel galerii de coastă, cu fronturi de lucru create condiţiile necesare ca în frontu
de efort fizic în plus.
teriale, au îndrumat şi controlat cu mai îndepărtate ce impun transportul mi rile de lucru să se lucreze efectiv 7 orc,
multă competenţă echipele de mineri. Gheorghe Bogaru — maistru. Felul nerilor cu trenul în subteran iar, pe de o oră rămînînd disponibila pentru tran
în care este folosit timpul de lucru de
Pentru popularizarea experienţei îna altă parte, datorita lipsei unei temei sport. Dar în acest scop este necesară
intate, cîştigatc în folosirea raţională a către echipele de mineri depinde în mare nice organizări a lucrului în toate fron participarea întregului colectiv de
jSSm timpului de lucru, nc-nm adresat unor măsură de activitatea maistrului. El este turile. muncitori, tehnicieni şi ingineri din ex
tovarăşi de la E. M Barza. Iată răspun acela caic trebuie să le îndrume munca Pentru eliminarea pierderilor de tîmp ploatare.
Producţie a studioului „l-hinniu“ din Budapesta, Ul Acest lUm este o producte a studiourilor mexicane- surile lor: şi să le asigure materialele necesare.
caic
Ia intrarea şi ieşirea din mină,
mul este o comedie a curci eroină, Eva KariUo, c o Eroina lilmului, Cârmeiu, e o Inimoasă ţigancă, cin- Nicolac Jurca — miner şef de echipă. Asupra acestei laturi a activităţii mai afectează timpul efectiv prestat în fron *
Iută IrumoQsu, In virslu de 18 ani. Aleasa preşedintă târcofă şi dansatoare plină de talent. Personal, consider că factorul cel mai strului — aprovizionarea cu materiale tul de lucru, conducerea exploatării, la Din cele relatate reiese că o rezervă
a comite tului de bloc, Cri colindă institui iile, lolosind Ce a lăcut-o pe răslălato Curmela, adorata de băr important care duce la folosirea chib — aş vrea să mă opresc, îndeosebi. indicaţia comitetului de partid, a ana importantă care duce la folosirea judi
\ n ‘n »>c cote o exercită asupra bărbaţilor şi dibăcia baţi, să iugă din tribul ei, din munţii Sierra Moreno zuită a timpului de lucru este organiza In ultimul timp în sectorul Ruda în lizat posibilităţile existente şi a între cioasă a timpului de lucru, este orga
care lucrez, s-a creat o situaţie critică
in lupta împotriva birocratismului şi a rutinei nincf/o- tocmai după „săibuloarca trandafirilor" şi cum ajunge rea. Despre aceasta aş vrea să vorbesc. în aprovizionare datorită depărtării de prins o seric de măsuri. nizarea temeinică, atîc la nivelul echi
pelor şi sectoarelor, cît şi la nivelul ex
narilor. In cele din urmă ca se va încurca In păien ea cea mai populară cintărcaţă — dansatoare din Ame Conduc o echipă de mineri ce lucrea aproximativ 7—800 m a locurilor de Darea în funcţiune a puţului „Brădi- ploatăm. Este necesară mai multă exi
jenişul lirelor pe care le lese, căzind In mrejele dra rica Latină, lată întrebările la cote răspunde povestea Şor“ pentru transportul de personal, va genţă faţă de activitatea cadrelor teh
gostei. Ulmului „ Carmela ză într-un abataj din sectorul Ruda. muncă. Pentru ca să nu se creeze timpi duce la descongestionarea transportului nice şi inginereşti, al căror aport este
Filmul va rula la cinematogralul „Patria" din Deva Filmul va rula intre 27—30 aprilie Iq cinematogra Abatajul nostru arc trei fronturi de morţi în aprovizionare, pe baza cunoa pe verticală a minerilor caic lucrează indispensabil bunului mers al produc
Intre 30 aprilie — 3 mai a.c ful „Arta" din Deva. lucru. Aceasta impune ca întreaga echi şterii amănunţite a necesarului de ma în grupul de sectoare Musariu, ^or în ţiei.
pă să lucreze ca un singur om, ca teriale, am întocmit cu cîtcva zile îna acest scop a fost luată măsura ca mi S. POP