Page 93 - 1964-04

Pag. 2 Dramul socialismului Nr. 2903

D E C L A R A T I E

cu privire la pozifia Partidului Muncitoresc Romîn

în problemele mişcării comuniste şi muncitoreşti internajionale

(Urmure din pag. J*aj bacteriologică, distrugerea stocurilor, distrugerea tutu­ Realizările ţărilor socialiste şi perspectivele spre care perienta. Stabilirea dc pc acum a acestor forme, legate ale construcţiei interne şi relaţiilor internaţionale ale ţa­
ror mijloacelor de transportare a armelor nucleare la ele sc îndreaptă au un puternic ecou internaţional, însu­ de crearea economiei mondiale unice, problemă a unei rilor lor. In evoluţia sisccmului socialist mondial, o dară
Politica d? coexistent paşnică promovată de ţările so­ ţintă, lichidarea tuturor bazelor militare de pc teri­ fleţesc masele oamenilor muncii din ţările capitaliste alte etape istorice, este lipsită dc o bază reală. cu creşterea forţei şi a influenţei sale, cu dezvoltarea
cialiste constituie unul din principalele izvoare ale pres­ torii străine, desfiinţarea tuturor forţelor armate. la lupta revoluţionară, sub conducerea partidelor comu­ Tendinţa spre formarea economici mondiale unice mulcilatcralâ a fiecărei ţări socialiste, apar, în cadrul
tigiului şi preţuirii dc caic se bucura socialismul în Cercurile monopoliste cele mai agresive, profitoare ale niste şi muncitoreşti, pentru răsturnarea domniei capi­ arătata dc Lenin este un factor obiectiv în dezvoltarea ţelurilor fundamentale comune, o diversitate dc sarcini
concrete, dc la ţară la ţară. Este firesc ca statele socia­
lumea întreagă, stă la temelia succeselor obţinute pînă cursei înarmărilor, sc opun cu înverşunare oricărei mă­ talului şi instaurarea puterii celor ce muncesc, consti­ societăţii, care sc manifestă şi în condiţiile de azi, dar liste. acţionînd în spirit de unitate şi solidaritate, acor-
tuie un îndemn la transformarea socialistă a societăţii.
acum pe linia menţinerii şi consolidării păcii. Partidul Se confirmă previziunea lui Lenin care, încă dc la apa­ accsc factor nu poate acţiona prin încălcarea legilor dîndu-şi sprijin reciproc, să aibă iniţiative, să sc mani­
Muncitoresc Romîn, poporul nostru dau o înaltă apre­ suri în direcţia dezarmării şi destinderii încordării. obiective caracteristice actualei etape în care sc află sis­
ciere activităţii perseverenre a Uniunii Sovietice, iniţia­ Lupta pentru pace, pentru dezarmare arc un profund riţia primului stat socialist, sublinia importanţa întrece­ feste activ pe arena internaţională, să întreprindă di­
rii istorice dintre capitalism şi socialism.
tivelor şi propunerilor ci îndreptate spre slăbirea încor­ caracter anriimperialist, mobilizează şi uneşte masele temul economic mondial socialist, alcătuit din econo­ verse acţiuni corespunzător problemelor şi intereselor
dării internaţionale, reglementarea pe calea tratativelor largi populare, popoarele lumii tocmai împotriva cercu­ Construirea noii societăţi este opera istorică a po­ mii naţionale ale unor ţări suverane şi independente. specifice ale fiecăreia, cîc şi intereselor generale ale co­
a problemelor internaţionale litigioase, spre asigurarea porului din ţara respectivă, rodul activităţii sale crea­ Acesta este punctul de vedere al Partidului Muncito­ munităţii socialiste în ansamblu.
unei păci trainice. rilor agresive ale imperialismului, împotriva celor mai toare, al eforturilor şi muncii sale. resc Romîn în ce priveşte natura, în actuala etapă isto­ Sînt dc o neştirbită actualitate cuvincclc lui Lenin
4 Aşa cum a dovedit experienţa, oamenii dc stat, lenun- reacţionare forţe din societatea contemporană. Succesele obţinute dc R. P. Romînă, ca şî de celelalte care sublinia că „atîta timp cîc există între popoare şt
ţmd la limbajul ameninţărilor, manifcstînd rcilism, înţe­ Aşa cum sc aracă în Declaraţia Consfătuirii din 1960, rică, a relaţiilor dc colaborare economici dintre ţările ţări deosebiri naţionale şi statale — şi aceste deosebiri
lepciune, răbdare şi perseverenţă, poc găsi prin tratative „lupta trebuie dusă cu o amploare crescînda, urmărind ţări socialiste, arată că soluţionarea cu succes a sarcini­ socialiste.
soluţii reciproc acceptabile în cele mai complexe şî spi­ cu perseverenţă rezultate reale ; interzicerea expe­ lor dezvoltării economici depinde în primul rînd de fo­ Fără îndoială, dacă unele ţări socialiste găsesc potri­ vor dăinui încă foarte multă vreme, chiar şi după în­
noase probleme ale relaţiilor interstatale. A porta în rienţelor cu arme nucleare şi a fabricării acestor arme, losirea tuturor posibilităţilor interne ale fiecărei ţări, vit să adopte în relaţiile directe dintre ele forme dc co­ făptuirea dictaturii proletariatului pc scară mondială —
Acest mod tratative cu oricare dintre ţările caoitalisre lichidarea blocurilor militare şi a bazelor militare de pe prin mobilizarea intensă a propriilor forţe şi maxima laborare deosebite de cele convenite unanim în C A E R., unitatea tacticii internaţionale a mişcării muncitore* .
în scopul rezolvării problemelor litigioase şi îmbunătă­ teritoriile străine, reducerea considerabilă a forţelor valorificare a resurselor ci naturale. Hotărîtoarc pcncru comuniste dîn coate ţările nu cere înlăturarea divervi*
ţirii relaţiilor între state nu înseamnă cîtuşi de puţin armate şi a armamentelor, nctczindu-sc astfel calea spre aceasta este o problemă care priveşte exclusiv acele ţări taţii, suprimarea deosebirilor naţionale (ceea ce ar fi
abdicarea dc la principii, cî înseamnă slujirea intereselor dezarmarea generală". Pe această cale trebuie înaintat dezvoltarea ţărilor care au moştenit dc la capitalism o şi pc ca re o pot hotărî numai ele, în mod suveran.
păcii. stare de înapoiere economică este industrializarea so­ In actualele condiţii, cînd în lume există H ţări so­ un vis absurd în momentul dc faţă), ci cere o aplicare
cu perseverenţă, adoptîndu-sc orice măsuri dc natură
Metoda tratativelor în relaţiile internaţionale cere să să favorizeze destinderea, să apropie rezolvarea pro­ cialistă, singura calc prin care sc asigură creşterea ar­ cialiste dintre care numai o parte sînc membre ale a principiilor fundamentale ale comunismului... caic
se depună eforturi stăruitoare, sl se manifeste elastici­ monioasă, echilibrată, pe o linie mereu asccndcncă şi C A.E.R., îneît alcătuirea acestuia nu reflectă dccîc par­ să modifice just accscc principii în amănunte, să le adap­
tate, să se ţină seama Jc contradicţiile din lumea capita­ blemei dezarmării. în ritm rapid a întregii economii naţionale, sporirea ţial configuraţia sistemului mondial socialist, un obiec­ teze just şi să Io aplice la deosebirile naţionale ale fie­
listă, dc existenţa acelor cercuri care apreciază lucid ac­ In acest sens apreciem însemnătatea Tratatului de la continuă a productivităţii muncii sociale, dezvoltarea in­
Moscova privind interzicerea experienţelor cu armele tiv care ar contribui la dezvoltarea colaborării econo­ cărui stac naţional".
tualul raport de forţe pe arena mondială, să se folo­ tensivă şi complexă a agriculturii, ridicarea sistematică Pornind de la acest adevăr leninist că statele şi deţ/*
sească această situaţie pentru a obţine o izolare a cercu­ nucleare în atmosferă, în cosmos şi sub»apă — semnat, mice între toate ţările socialiste ar fi.ca, împreună cu
rilor ultrarcacţionare, promotoare ale încordării interna­ printre primele state, dc către K P. Romînă. încheierea a nivelului de trai al poporului. Rczulcatcle obţinute dc cele care în prezenr nu fac parte dîn C.A.E.R., să sc scbirilc naţionale sc vor menţine pînă la victoria socia.
ţara noastră în toate domeniile construcţiei socialiste
lui constituie un succes al acţiunii desfăşurate dc forţele
ţionale. O actualitate deosebiră au în această privinţă găsească cele mal bune căi pentru participarea la acesta Jismului pc plan mondial şi chiar mult timp după aceea,
recomandările lui Lenin: „...nu ne este indiferent — păcii pentru a sc pune capăt contaminării acrului şî sînt indisolubil legare dc această policică aplicată în mod a tuturor ţărilor socialiste, să sc asigure forme şi me­ ţările socialiste realizează unitatea lor de acţiune in
arăta el in 1922 — dacă avem de-a face cu acei repre­ apei în urma radiaţiilor, care periclitau de pc acum consecvent dc Partidul Muncitoresc Romîn. orice domeniu, economic ca şi politic, prin consultarea
zentanţi ai taberei burgheze care tind să soluţioneze sănătatea şi viaţa oamenilor, întăreşte hotârîrca popoa­ Progresul economic şi tehnico-ştîinţîfic al ţărilor so­ tode de colaborare din cele mai largi, elastice, care să reciprocă, prin elaborarea în comun a unor poziţii uni­
problema prin război, sau cu aceia dmrre reprezentanţii relor de a lupta cu şi mai mare energic pentru înceta­ cialiste se sprijină rorodacă pc relaţiile dc colaborare atragă şi să înlesnească cuprinderea a noi şi noi state,
ei care tind spre pacifism, oneît de Jefcctuos ar fi rea oricăror experienţe nucleare, pentru interzicerea ar­ şi întrajutorare statornicite între ele. Aceste relaţii rod­ pe măsura desfăşurării procesului revoluţionar mondial. tare în problemele mari, principiale, nu prin stabilirea
acest pacifism şi orîcit Jc puţin ar rc/.tsta el, privit prin melor atomice, pentru înfăptuirea dezarmării. Deşi nu nice au cunoscut şi cunosc o continuă dezvoltare ; ele In accsc fel C.A E R. ar răspunde în cel mai înalt grad unor soluţii unice dc către vreo autoritate supraseatală.
prizma comunismului, hc şi unei umbre dc critică". In rez.olvă problemele majore ale prcîntîinpinării războ­ şi-au dovedit eficacitatea aducînd o contribuţie de o intereselor creşterii forţei economice a comunităţii so­ O asemenea calc este singura justă şi posibilă pentru
relaţiile sale cu ţările capitaliste, ţara noastră se că­ iului. însemnătatea tratatului constă în faptul că el a deosebită însemnătate la succesele repurtate dc ţările dezvoltarea colaborării între state suverane şi egale în
lăuzeşte după aceste înţelepte indicaţii leniniste, pro- contribuie la o anumită înseninare a atmosferei inter­ socialiste. cialiste, valorificării depline a avantajelor transformării
naţionale, încheierea sa dcmonstrînd că problemele in­
nunţîndu-sc cu consecvenţă pentru rezolvarea proble­ In vederea deplinei folosiri a avantajelor acestor re­ socialismului într-un sîscem mondial şi asigurării unei drepturi, chc/ăşuicşte adoptarea unor soluţii realiste şi
melor litigioase dintre state pe calea tratativelor. ternaţionale litigioase pot fi rezolvate pc calea trata­ laţii a fost constituit Consiliu! dc Ajutor Economic Re­ trainice baze materiale unităţii ţărilor socialiste. Mai eficace, asigură o bază trainică eforturilor comune pen­
tivelor. lată de ce considerăm nciust să se califice acest ciproc care. potrivit statutului său, arc ca scop să con­
Dezvoltarea comerţului, a relaţiilor economice pe baza mult, noi considerăm că, şi pentru ţările care merg pc tru înfăptuirea hocărîrilor sau liniei generale adoptate.
avantajelor reciproce, precum şi extinderea legăturilor tratat ca un act dc trădare a intereselor popoarelor din tribuie, prin unirea şi coordonarea eforturilor, la dez­ calea unei dezvoltări nccapitalistc trebuie găsite forme Este posibil ca între ţările socialiste să sc manifeste
tchnico-ştiinţifice, a schimburilor culturale reprezintă ţările lagărului socialist, o mare înşelătorie sau o ex­ voltarea economiei naţionale, la accelerarea progresului şi metode dc participare la activitatea C.A.E.R. în do­ în unele probleme deosebiri dc vederi care, întotdeau­
un mijloc deosebit de important pentru promovarea co­ presie a alierii cu forţele războiului împotriva forţelor economic şi tehnic, la ridicarea nivelului dc industria­ meniile care le pot interesa. na cînd apar, crcbuic analizate şi cracate în mod tovă­
existenţei paşnice intre state cu orînJuiri sociale diferite, păcii, a alierii cu imperialismul împotriva socialismului lizare al ţărilor mai puţin dezvoltate, la creşterea con­
pentru îmbunătăţirea climatului internaţional, realiza­ Republica Populară Romînă promovează o politică tinuă a productivităţii muncii şi la ridicarea neîncetată In ceea cc-l priveşte, Partidul Muncitoresc Romîn sc răşesc, în spirit dc înţelegere reciproca, fără aplicarea dc
rea destinderii şi întărirea păcii în lume. a bunăstării popoarelor ţărilor membre. pronunţă statornic pcncru întărirea şi lărgirea colabo­ calificative şi etichetări, fără presiuni şi fără recurgerea
de dezvoltare a legăturilor de prietenie şi colaborare fră­ rării cu toate ţările socialiste, pcncru înfăptuirea divi­
După cum este cunoscut, aJepţii „războiului rece'4 ţească cu roate ţările socialiste, de întărire continuă a Colaborarea în cadrul C A E R. se desfăşoară potrivit ziunii internaţionale socialiste a muncii pe întregul sis­ la măsuri cu caracter discriminatoriu.
au practicat vreme destul dc îndelungată o politică dc unităţii lagărului socialist, de solidaritate şi sprijinire principiilor egalităţii depline în drepturi, respectării su­ tem economic socialist, ca necesitate obiectivă a dezvol­ In natura sistemului socialist nu exiscă cauze obiective
embargo şi discriminări in relaţiile comerciale cu ţările hotăiîtă a mişcării dc eliberare a popoarelor, de dez­ veranităţii şi intereselor naţionale, avantajului reciproc tării acestui sistem. pentru contradicţii între sarcinile naţionale ale ţărilor
socialiste, cu intenţia de a frîna dezvoltarea lor. Dar voltare a relaţiilor de colaborare cu ţările cu altă orîn- şi întrajutorării tovărăşeşti.
Totodată, diviziunea internaţionali socialistă a mun­
această politică dc îngustare a relaţiilor economice nu duirc social-politică, pe baza principiilor coexistenţei cii nu poate însemna izolarea ţărilor socialiste dc an­ socialiste şi sarcinile lor internaţionale, între interesele
numai că nu a izbutit să împiedice mersul înainte al paşnice. Unindtt-şi eforturile cu celelalte ţâri socialiste, In ce priveşte rncroda colaborării economice, ţările fiecărei ţări şi interesele comunităţii socialiste în ansam­
ţărilor socialiste, ci s-a întors împotriva iniţiatorilor cî, cu toate forţele păcii şi progresului, ţara noastră mili­ socialiste membre ale C.AE.R, au stabilit că mijlocul samblul relaţiilor economice mondiale. Militînd pentru blu. Totodată, nici interese proprii, particulare, nu pot
prin efectele negative produse dc încălcarea necesităţi­ principal dc înfăptuire a diviziunii internaţionale socia­ promovarea- unor relaţii economice normale, reciproc fi prezentare ca interese generale, ca cerinţe obiectiva
lor obiective ale dezvoltării relaţiilor economice mon­ tează neabătut pentru destinderea internaţională, zădăr­ liste a muncii, forma principală de colaborare între eco­ avantajoase, fără condiţii politice, fără restricţii şi dis­ ale dezvoltării sistemului socialist.
diale. Oamenii dc afaceri din Occident, chiar şi anu­ nicirea acţiunilor cercurilor agresive, înfăptuirea dezar­ criminări, Republica Populară Romînă, ca şi celelalte
mite cercuri economice din S.U.A., manifestă un interes mării, pentru întărirea păcii şi prieteniei între popoare. nomiile lor naţionale este coordonarea planurilor pc state socialiste, îşi dezvoltă legăturile economice cu toate Procesul dc consolidare a statelor socialiste, dc ma­
crescind pentru dezvoltarea schimburilor comerciale cu Siniem pentru desfiinţarea oricăror blocuri militare baza înţelegerilor bi şi multilaterale. sratcle. indiferene de orînduirea lor socială. Au o marc turizare a partidelor comuniste şi muncitoreşti din
ţările socialiste. Pc parcursul dezvoltării relaţiilor dc colaborare între actualitate şi se confirmă pc deplin cuvintele lui Lenin aceste ţari trebuie privit ca un semn al tăriei acestora,
şî, ca o măsură tranzitorie în acest sens, ne declarăm ca o expresie a forţei crcscîndc a fiecărei ţări socialiste
Dezarmarea generală şî lotală este un obîcctiv im­ ţările socialiste membre ale C A E R . s-au preconizat care arăta că „există o forţă mai puternică dccît dorinţa,
portant al luptei pentru pace. Idee cu adine răsunet în pentru încheierea unui pact de neagresiune între Orga­ forme şi măsuri ca planul unic şi organul unic de pla­ voinţa şi hotârîrca oricăruia dintre guvernele sau cla­ în parte şi a sistemului mondial socialist în ansamblu,
un factor poziciv, îmbucurător, al dezvoltării întregii
masele largi, problema dezarmării a fost pusă de mult nizaţia Tratatului de la Varşovia şi Pactul Atlanticu­
nificare, comun pentru toate ţările .membre, uniunile sele ostile nouă ; această forţă o constituie relaţiile eco­ mişcări comuniste.
dc căttc conducătorii proletariatului ca o lozincă dc lui dc Nord.
interstatale tchnico-produciivc dc ramură, întreprinde­ nomice mondiale generale, care le silesc să păşească pc Experienţa acumulată dc ţările sistemului mondial
luptă a partidului clasei muncitoare. încă în deceniul Ţara noastră se pronunţa în favoarea creării dc zone socialist a verificat necesitatea ca partidele comuniste
rile proprietate comună a mai multor ţări, complexele aceascâ cale a stabilirii de legături cu noi".
al nouălea al secolului trecut Hngels arăta : „In toate dcnuclearîzate ca un mijloc de slăbire a primejdiei de şt muncitoreşti să ţină scama dc acţiunea legilor gene­
economice interstatale etc. Transformarea socialismului într-un sistem mondial,
ţările, păturile largi ale populaţiei, asupra cărora apasă război. Susţinem proiectele pentru înfăptuirea unor ast­ rale ale construcţiei socialiste, universal valabile în esen­
Partidul nostru şi-a exprimat cu toată claritatea cucerirea puterii dc căcrc oamenii muncii într-un şîr ţa lor. Aceste legi au un caracter obiectiv şi, fireşte,
aproape în exclusivitate obligaţia de a furniza masa fel dc zone în Europa Centrală şi dc Nord, America
punctul său de vedere, arătînd că, întrucît esenţa măsu­ dc state au pus în faţa partidelor comuniste şi munci­ nimeni nu poate în mod arbitrar si „creeze" noi legi
soldaţilor şi de a plăci cea mai mare parte dm impozite, Latină, Africa, zona Pacificului şi în alte regiuni ale generale, să decrccczc fenomene specifice proprii ca
rilor preconizate constă în trecerea unor funcţii de con­ toreşti sarcina de a schimba radical nu numai relaţiile
cheamă la dezarmare". Propuneri privind reducerea ge­ lumii şi depunem eforturi perseverente pentru Transfor­ avînd o valoare universală, să încerce impunerea lor.
ducere economică din competenţa statului respectiv în sociale din cadrul naţional al ţârilor lor, ci şi dc a
nerală a armamentelor şi dezarmarea generală au fost marea Balcanilor într-o zonă fără arme nucleare, o în alte ţări şi în alte condiţii istorice.
prezentate pentru prima oară, din indicaţia tui Lenin, zonă a păcii şi colaborării internaţionale. atribuţiile unor organe sau organisme suprastatale, ele organiza relaţiile reciproce dintre aceste ţări, a elabora Cerinţele acestor legi se aplică în condiţii concrete
nu sînt corespunzătoare principiilor care stau la baza normele colaborării din cadrul unei mari comunităţi dc o marc diversitate, potrivi: stadiului sau etapei dc
dc către statul sovietic, la Conferinţa de la Genova, Considerăm că lichidarea rămăşiţelor celui de-al doi­
relaţiilor dintre ţările socialiste. mondiale dc state. Aceasta a apărut ca o problemă cu dezvoltare a fiecărei ţări socialiste, particularităţilor ci is­
din 1922. Ele şi-au găsit continuarea şi dezvoltarea în lea război mondial prin încheierea Tratatului de pace
Idcea organului unic dc planificare, comun pentru totul nouă, în care lipsea o experienţă practică ante­ torice. încălcarea legilor generale ale construcţiei so­
propunerile dc dezarmare generală şi totală susţinute german ar avea o marc însemnătate pentru eliminarea
roate ţările din C A ER., comportă implicaţii econo­ rioară — şi cu atic mai complexă cu cît ca privea ţări cialiste, îndepărtarea de principiile lor fundamentale,
de delegaţia sovietică la Liga Naţiunilor între anii primejdiilor pc care le creează la adresa păcii în Europa
1927—1932. cercurile revanşarde. mice şi politice dintre cele mai serioase. Conducerea pla­ Inegale ca mărime, forţă, grad de dezvoltare economică, ca şi Ignorarea particularităţilor naţionale nu pot dccîc
nificată a economiei naţionale este unul din atributele politică şi socială, pc lingă deosebirile naţionale şi par­ să aducă prejudicii construcţiei socialiste dîn fiecare ţară.-
Problema dezarmării se pune astăzi cu o şi mai mare Apreciind rolul ce revine Organizaţiei Naţiunilor
fundamentale, esenţiale şi inalienabile ale suveranităţii ticularităţile istorice proprii. Pentru a stabili cele mai corespunzătoare forme şi
ascuţime Jatorită primejdiei pe care o reprezintă arme­ Unite în asigurarea păcii şi dezvoltarea colaborării in­ statului socialist — planul dc stat fiind principalul in­ mctoJe dc construire a socialismului, partidele comu­
le moderne, precum şi enormei risipe dc mijloace ma­ ternaţionale, Romînia subliniază necesitatea ca această Promovînd pc arena internaţională un sistem dc re­
strument prin care acesta îşi realizează obiectivele sale laţii calitativ nou, fără precedent în istorie, partidele co­ niste şi muncitoreşti, luînd în considerare atît cerinţele
teriale pe care o implică înarmarea. După aprecierile organizaţie să devină cu adevărat universală şi, în acest
politice şi social-ceonomice, stabileşte direcţiile şi rit­ muniste şi muncitoreşti din ţările socialiste au aşezat legilor obiective cît şi condiţiile istorice concrete din
O.N.U., pentru acumularea dc arme Jc distrugere şi scop, sc pronunţă consecvent pentru restabilirea neîn-
mul de dezvoltare a economici naţionale, proporţiile ei la baza acestor relaţii principiile independenţei şi suve­ ţările lor, desfăşoară o intensă activitate creatoare, sesi-
întreţinerea unor imense forţe armate, se cheltuiesc rîmată a drepturilor legitime ale Republicii Populare
fundamentale, acumulările, măsurile pentru ridicarea ranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, avantajului re­ zînd cerinţele dezvoltării sociale, sintctizînd propria
anual 120 miliarde dc dolari, sumă caic ar putea fi Chineze la O.NU.
folosită pentru lichiJarca înapoierii economice a unui Chezăşia victoriei cauzei păcii stl în unitatea ţărilor nivelului dc trai material şi cultural al poporului. Suve­ ciproc, întrajutorării tovărăşeşti, neamestecului în tre­ experienţă şi studiind experienţa altor partide frăţeşti.
ranitatea statului socialist presupune ca el să dispună burile interne, respectării integrităţii teritoriale, prin­ Dată fiind divcrsitacea condiţiilor de construcţie so­
marc număr dc ţări, a analfabetismului şi bolilor, pentru socialiste — forţa dc bază a luptei pentru pace, în uni­
efectiv şi integral de mijloacele îndeplinirii practice a cipiile internaţionalismului socialist. cialistă nu există şi nu pot exista tipare sau reţete unice,
îmbunătăţirea vieţii tuturor popoarelor tatea partidelor comuniste şi muncitoreşti — avangarda
acestor atribuţii, dcţinînd în miinilc sale totalitatea pîr- Aşa cum sublinia Declaraţia Consfătuirii din 1960 şi nimeni nu poate hotărî ce este just şi ce nu pentru alte
Pentru omenire ar avea o importanţă istorică adop­ acestei lupte. Este o sarcină arzătoare a ţărilor socialiste,
ghiilor dc conducere a vieţii economice şi sociale. Tre­ cum a verificat pe deplin experienţa istorică, aceste ţări sau partide. Elaborarea, alegerea sau schimbarea
tarea programului de dezarmare generală şi totală, pre­ a parcideîor frăţeşti dc a nu admite nimic ce ar putea
cerea unor asemenea pîrghii în competenţa unor organe principii formează legea de neclintit, chezăşia* dezvoltă­ formelor şî metodelor construcţiei socialiste constituie
conizat de Uniunea Sovietică şi susţinut de celelalte ţări duce la slăbirea forţelor păcii, dc a milita pentru unirea
suprastatale sau cxtrasratalc ar transforma suveranitatea rii întregului sistem socialist mondial. Ele s-au impus un atribut al fiecărui partid marxist-lcnînisc, un drepe
socialiste şi dc alte state iubitoare dc pace, program caic Strînsă a tuturor acestor forţe într-un uriaş front dc
într-o noţiune lipsică dc conţinut. ca o necesitate obiectivă pentru dezvoltarea relaţiilor dc suveran al fiecărui scat socialist.
prevede interzicerea şi încetarea producţiei oricărui gen luptă, dc a le mobiliza la noi acţiuni hoiărîtc pentru
Toate acestea sînt întrutotul valabile şi în ce pri­ colaborare, pentru asigurarea unităţii dc acţiune şi co­ Stricta respectare a principiilor dc bază ale relaţiilor
de arme, inclusiv cca atomică, cu hidrogen, chimică, asigurarea păcii. »
veşte uniunile interstatale, tchnico-productive dc ra­ eziunii unei comunităţi dc state independente şi egale dc tip nou dintre ţările socialiste constituie condit'X
mură, cît şi întreprinderile proprietate comună a două în drepturi. Orice ştirbire sau încălcare a lor nu poate primordială a unităţii şi coeziunii acestor ţări, a exer­
IV. Sistemul mondial socialist, sau mai multe state. Planul dc stat este unic şi indi­ dccît să creeze surse dc neînţelegeri şi disensiuni. citării rolului determinant al sistemului socialist mon­
vizibil, din ci nu sc pot extrage părţi sau secţiuni care
dial asupra dezvoltării omenirii.
Provoacă o marc îngrijorare faptul că actualele di­
să fie transferate în afara statului. Conducerea econo­ vergenţe şi polemica publici tot mai ascuţită din miş­ Aplicarea consecventa în practică a principiilor di.
factor determinant al dezvoltării mici naţionale în ansamblu nu este posibilă dacă proble­ carea coniuniscă şi muncitorească internaţională sc răs- baza ale relaţiilor dintre ţările socialiste constituie o
mele conducerii unor ramuri sau
întreprinderi sînt
obligaţie dc cca mai marc însemnătate nu numai naţio­
frîng în domeniul relaţiilor dintre ţările lagărului so­
scoase din competenţa partidului şi guvernului ţării cialist. Sînt afectate relaţiile economice, se reduc schim­ nală ci şi internaţională, ţinînd scama ca aceste relaţii
istorice respective şi trecute unor organe cxtrastacalc. burile comerciale, sc înrăutăţesc relaţiile politice reci­ exercită o puternică atracţie pc arena mondială, sînc
Uneori formele de conducere economică suprastatală
privite cu cea niai mare atenţie dc toace popoarele, con­
proce, sc creează o atmosferă dc neîncredere şi ten­
dc natura celor sus-amintite sînt prezentate ca dcrivîud siune între ţările respective, ceea ce slăbeşte unicatca stituie un factor mobilizator în lupta oamenilor muncit
din cuvintele lui Lenin despic „tendinţa de a crea o şi forţa întregului sistem mondial socialist. din ţările capitaliste şi din noile state independente. Cu­
Influenţa determinantă exercitată dc sistemul mondial înflorirea economici şi culturii, în dezvoltarea continuă
socialist asupra dezvoltării istorice este indisolubil le­ a orindtnrii sociale şi dc stat. singură economic mondială, reglementată după un plan Interesele fundamentale ale tuturor popoarelor şi ale vintele lui Lenin despre puterea exemplului dac dc pro-
gată dc forţa pc care el o constituie pe toate planurile Corespunzător schimbărilor petrecute în baza econo­ general dc către proletariatul aparţinînd tuturor naţiu­ tuturor ţărilor socialiste, fără excepţie, interesele miş­ Icrariatul vicrorios îşi dovedesc valabilitatea atît în cn
— economic, politic şi social. mică, s-au produs adinei transformări în structura so­ nilor, tendinţă caic apare destul dc clar eh iar în capi­ cării comuniste şi muncitoreşti mondiale, interesele su­ priveşte succesele ţârilor socialiste, cîc şi în ce priveşi
cială a acestor ţări, s-a format o societate nouă, s-au
Pe plan economic, datorită ritmurilor rapide dc dez­ talism şi care, fără îndoială, urmează să fie dezvoltată preme ale clasei muncitoare internaţionale şi ale oame­ influenţa relaţiilor internaţionale promovate dc aceste
întărit alianţa clasei muncitoare cu masele ţărănimii sub
voltare industrială, mai înalte dccît cele din lumea ca­ conducerea clasei muncitoare, unitatea moral-politică şi să fie dcsăvîrşită în întregime în socialism". nilor muncii dc pretutindeni impun normalizarea grab­ ţări.
pitalistă, ponderea sistemului mondial socialist în pro­ a poporului. Acumulînd o bogată cxpcricnţu, partidele Această prezentare nu ţine însă scama dc faptul că nică a relaţiilor dintre ţările socialiste. PartiJul nostru Legăturile dc solidaritate intcrnaţionalistă între ţă­
ducţia industrială mondială a crescut dc la 20 la sută comuniste şi muncitoreşti constituie forţa politică con­ Lenin s-a referie la o problemă a epocii socialismului consideră că, chiar dacă divergenţele nu vor fi solu­ rile sistemului socialist au o temelie trainică : identi­
în 1930 la 38 la sută în 1963. ducătoare a societăţii. Sc dezvoltă democraţia socia­ victorios în întreaga lume, cînd „planul general" al ţionate acum şi, spre regretul profund al comuniştilor, tatea orînduirii dc stac, în care clasa muncitoare exer­
o
In Uniunea Sovietică se realizează cu succes con­ listă. puterea populară şi-a dovedit trăinicia. unei „singure economii mondiale" va fi opera proleta­ polemica publică va continua — relaţiile interstatale cită rolul dc forţă socială conducătoare, interesele fun­
strucţia desfăşurată a comunismului ; avîiuul forţelor Prin rezultatele pccarc le obţin, ţările socialiste de­ riatului „aparţinînd tuturor naţiunilor". între ţările socialiste trebuie să reintre pc făgaşul lor damentale comune ale apărării şi dezvoltării cuceririlor
dc producţie îşi găseşte expresie în îndeplinirea şi depă­ monstrează că socialismul lichidează tarele, inegalităţile Chiar atunci cînd socialismul va învinge pc plan normal. In aceasta partidul nostru vede o obligaţie ime­ revoluţionare ale popoarelor, unitatea ţelurilor de con­
şirea sarcinilor planului scprcnal ; U R.S S. ocupă pri­ şi contradicţiile inerente capitalismului, făureşte o orîn- mondial sau cel puţin în majoritatea ţărilor, diversi­ diată, arzătoare a partidelor comuniste şi muncitoreşti struire a socialismului şî comunismului, ideologia co­
mul loc din lume în ce priveşte volumul producţiei la duirc socială dreaptă, superioară, creează condiţiile unei tatea particularităţilor acestor ţări, a deosebirilor naţio­ din toate ţările socialiste, mari sau mici, şi a guverne­ mună a nurxism-lcninismului.
o seric dc produse industriale ; se înfăptuieşte un vast înalte productivităţi a muncii în neîntreruptă creştere, nale şi statale care, aşa cum arăta Lenîn, sc vor men­ lor acestor ţări, o îndatorire imperioasă faţă dc propriul Experienţa tuturor acestor ani de existenţă a siste­
program de dezvoltare a agriculturii. Remarcabile re­ asigură dezvoltarea continuă şi folosirea deplină a mij­ ţine vreme îndelungată şi după victoria proletariatului popor şi faţă dc roate popoarele. mului mondial socialist a arătat că forţa şi invincibili­
zultate au fose obţinute pc tărîm tchnic-ştimţific şi loacelor tehnice şi ştiinţifice create dc geniul uman, pc scară mondială, vor face extrem dc complexă găsi­ In procesul dezvoltării lor istorice, ţările socialiste tatea fiecărei ţări socialiste au ca izvor unitatea şi co­
cultural, în creşterea bunăstării poporului. arc ca ţel funJamental satisfacerea maximă a nevoilor rea formelor dc organizare a colaborării economice. s-au întărit economic, politic şi social, partidele comu­ eziunea sistemului mondial socialist. Nu ceea ce des­
In R.P. Chineză, ca rezultat al eforturilor depuse în materiale şi spirituale mereu crcscîndc ale celor ce mun­ Care vor fi atunci aceste forme, care vor fi metodele niste şi muncitoreşti din aceste ţări s-au maturizat, a parte acum, cî ceea ce uneşte ţările socialiste este mai
perioada celor două planuri cincinale, s-a creat baza cesc concrete dc colaborare — aceasta o va arăta viaţa, cx- crescut capacitatea lor dc a soluţiona diversele probleme puternic, trebuie să precumpănească şi să învingă.
industrializării socialiste a ţării. In cursul anului 1963 Desigur, o analiză obiectivă nu poate face abstrac­
au fost obţinurc succese însemnate în creşterea produc­ ţie dc faptul că majoritatea ţărilor în care a învins so­
ţiei industriale şi agricole, în dezvoltarea economici na­ cialismul au pornit dc la un nivel economic coborît. V.Hsşcarea de eliberare naţională, part© integrantă
ţionale şi îmbunătăţirea continuă a vieţii celor ce mun­ Drumul pc care l-au străbătut într-un răstimp istoric
cesc. scurt, succesele înseninate obţinute în opera de indus­
Realizări importante au obţinut şi celelalte ţări socia­ trializare, continua micşorare a decalajului faţă dc ţănlc a procesului revoluţionar mondial
liste în domeniul economici şi culturii, ştiinţei şi teh­ capitaliste înaintate arată că numai socialismul deschide
nicii ; mai multe ţări socialiste, între care şi Romînia, tuturor popoarelor posibilităţi dc progres rapid. Aceste
au intrat în etapa desăvîrşirii construcţiei socialiste. rezultate contrastează izbitor cu dezvoltarea inegală In dezbaterea din cadrul mişcării comuniste şl mun­ după formarea sistemului mondial socialist. In ultimele ca una din marile forţe revoluţionare ale contempora­
înfăptuirea unei opere atît de vaste cum este con­ şi cu instabilitatea caracteristice economici ţărilor capi­ citoreşti internaţionale, un loc important îl ocupă ana­ două decenii, peste un miliard şi jumătate de oameni au neităţii, caic contribuie la adîncirca contradicţiilor sis­
struirea societăţii noi impune soluţionarea a numeroase taliste, cu incapacitatea sistemului capitalist de a scoate liza rolului mişcării de eliberare naţională în cadrul pro­ scuturat lanţurile asupririi coloniale, au apărut peste 50 temului mondial capitalist, la accentuarea continuă a
probleme complexe ; în rezolvarea acestora poc să apară din starea de înapoiere economică şî culturală ţările slab cesului revoluţionar mondial. Prăbuşirea sistemului de de state noi pc ruinele fostelor imperii coloniale. Parti­ supcrioritâţii^forţclor socialismului, democraţiei şi păcii
greutăţi, si aibă loc greşeli, dar ceea ce este caracte­ dezvoltate — care constituie covîrşitoarca majoritate a robie colonială sub loviturile revoluţiilor de eliberare dele comuniste şi muncitoreşti sînt unanime în a apre­
ristic evoluţiei ţărilor socialiste sînt marile succese în lumii capitaliste. naţionali esce al doilea fenomen, ca importanţă istorică, cia uriaşa importanţă a mişcării de eliberare naţională fCon/muufe in pag. a lll-a)