Page 94 - 1964-04

*ag. 3
Drumul socialismului
Nr. 2903

D E C L A R A T i E

cu privire la pozifia Partidului Muncitoresc Romîn

n problemele mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale

dreptate împotriva claselor exploatatoare, împotriva în­
resele clasei într-adevăr înaintate, într-adevăr revoluţio­
arta militară
{Uimare din pag. 2-a) aduce numeroase forme şi clemente specifice, originale. referitoare la este vorba dc este şi mai valabila nare, chiar dacă împrejurările nu ne vor permite să cercărilor acestora dc a-şi restaura dominaţia; ca este
atunci cînd
In
politică
politică.
Avînd în faţă exemplul şi experienţa ţărilor socialiste, facem uz de arma cca mai periculoasă pentru inamic, nemijlocit legată dc intensa activitate organizatorică, po­
sc poate prevedea şi mai puţin care mijloc dc
popoarele eliberate dc sub jugul colonial se conving tot luptă sc va dovedi aplicabil şi avantajos pentru noi de arma care dă ccl mai repede lovituri mortale . litică şi ideologică desfăşurată do comunişti în rînJuriî«r
clasei muncitoare, ale celorlalte mase populare, :n ve­
Istoria confirmă că trecerea dc la capitalism la so­
asupra forţelor imperialismului, rcacţiunii şi războiului, mai mult că drumul cel mai sigur pentru lichidarea îna­ în cutare sau cutare împrejurări viitoare. A nu stă- cialism este posibilă numai prin înfăptuirea revo­ derea. mobilizării lor la luptă, a educării şi cJlirii lor ic-
]a schimbarea înfăţişării lumii. poierii seculare şi îmbunătăţirea condiţiilor dc trai este pîni toate mijloacele dc luptă înseamnă a risca o marc voluţionarc.
înfrîngcrc — uneori chiar o înfr/ngere hotărîtoarc — luţiei proletare, prin instaurarea, într-o formă sau
In lupta pentru înfăptuirea năzuinţelor dc libertate şi — aşa cum se arată în Declaraţia din 1960 — drumul dacă schimbări independente dc voinţa noastră, surve­ alta, a dictaturii proletariatului, menită sa apere Atenţia neslăbică acordată întăririi continuo a Mimu­
viaţă mai bună, mase uriaşe dc oameni dc pe vaste în­ dezvoltării nccapitaliste. nite în situaţia altor clase, vor aduce la ordinea zilei cuceririle revoluţionare, să facă posibilă transformarea rilor sale, creşterii influenţei politice şi ideologice, lupta
intransigentă împotriva oricăror concepţii străine, pen­
tinderi ale globului au devenit o forţă antiimpcnalistă Conccntrîndu-şi eforturile spre consolidarea cuceriri­ o formă dc activitate în care noi sîntem foarte slabi. socialistă a societăţii. Revoluţia proletară presupune cu­ tru apărarea purităţii marxism-lcninismului asigură forţa
prinderea unor puternice forţe sociale, alianţa dintre
activă, energia revoluţionară a popoarelor s-a descătu­ lor obţinute şi dobîndirca independenţei economice, Dacă vom stăpîni toate mijloacele dc luptă, noi vom clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, unirea intr-un şi tăria partidului, capacicatca dc a-şi îndeplini misiunea
şat furtunos. Independenţa pe caic au dobîndit-o sute popoarele ţărilor eliberate dezvoltă forţele dc produc­ învinge cu siguranţă, din moment cc reprezentăm inte­ front larg a tuturor forţelor şi mişcărilor dc masă în­ sa istorică.
dc milioane dc oameni din Asia, Africa şi alte regiuni
ţie ale ţărilor lor, înfăptuiesc prefaceri în viaţa econo­
ale lumii este rodul bătăliilor lor înverşunate împotriva mică, politică şi socială. In unele state din Africa şi Asia
imperialismului. se iau măsuri pentru rcstrîngerca poziţiilor şi influenţei VIL Perafry salvgardarea unităţii
Victoriile luptei Jc eliberare sînt indisolubil legate dc monopolurilor străine în economie, pentru crearea şi
modificarea raportului dc forţe pe arena internaţională dezvoltarea industriei naţionale, creşterea sectorului dc
în favoarea socialismului, dc principala contradicţie a stat şi limitarea proprietăţii moşiereşti, se înfăptuiesc şi coeziunii mişcării comuniste
lumii contemporane — dintre socialism şi capitalism — programe dc ridicare a economiei, se adoptă noi forme
caic subminează şi slăbeşte forţele imperialismului. Creş­ dc organizare a vieţii obşteşti. Forţele democratice,
terea forţelor socialismului şi, înainte dc toate, formarea partidele comuniste din noile state suverane, cărora Ie internaţionale
sistemului socialist mondial au contribuit în mod hotă- revine un rol esenţial în efectuarea transformărilor pro­
rîtor Ia schimbarea calitativa care s-a produs în desfă­ gresiste, luptă pentru ducerea pînă la capăt a revoluţiei
şurarea mişcării dc eliberare naţională. In prezent nu antiimpcrialiste, antifeudale, democratice. In ultimul timp, divergenţele din mişcarea comunistă liticii interne şi internaţionale, reprezintă condiţia esen­ Este regretabil că aceste grupuri găsesc apreciere fa­
mai este vorba de desprinderea unei ţări sau a alteia din Un sprijin important în dezvoltarea dc sine stătătoare şi muncitorească internaţională s-au adîncir, iar pole­ ţială pentru soluţionarea justă a problemelor diver­ vorabilă şi sprijin la tovarăşii chinezi.
Consfătuirile, sesiunile şi congresele din ultimii ani ale
lanţurile dependenţei coloniale, ci dc destrămarea între­ a tinerelor state eliberate îl constituie colaborarea lor mica publică a căpătat o ascuţime deosebită. In locul gente, ca şi a oricăror probleme pc caic Ic ridică lupta diferitelor organizaţii democratice internaţionale, şi mai
unei dezbateri animate dc străduinţa dc a sc apropia po­
gului sistem colonial. Întărirea continuă a sistemului economică cu ţările socialiste, colaborare caic sc înte­ lor comună. ales cele recente, arată că polemica deschisă duce U
ziţiile şi a sc găsi soluţii pc.baza ideologici marxist- Raportul şi dispozitivul forţelor dc clasă dintr-o ţară
mondial socialist, dezvoltarea mişcării muncitoreşti din meiază pe respectarea strictă a suveranităţii naţionale, măcinarea influenţei şi prestigiului de caic se bucură
leninistc — în desfăşurarea polemicii publice s-au adop­ sau alta, deplasările dc forţe şi evoluţia stării de spirit
metropole şi din celelalte ţâri capitaliste creează condiţii egalitatea în drepturi, neamestecul în treburile interne tat forme şi metode care înveninează considerabil re­ comuniştii, ţările socialiste în aceste organizaţii, la slă­
birea unităţii şi capacităţii dc luptă a organizaţiilor in­
tot mai favorabile luptei anticolonialiste a popoarelor şi avantajul reciproc. a maselor, particularităţile condiţiilor politice interne şi
laţiile între partide, sc recurge la aprecieri jignitoare, internaţionale ale unei ţări nu pot fi de nimeni cuno­ ternaţionale muncitoreşti şi dcmocracicc.
asuprite, lichidării definitive a dominaţiei coloniale sub Ţările socialiste, clasa muncitoare internaţională în
Constatăm cu regroe că în materialele unor partide
toate formele. frunte cu partidele comuniste şi popoarele care luptă acuzaţii şi procese dc intenţii. scute mai temeinic şi mai profund decit dc partidul co­ comuniste şi muncitoreşti sc adresează îndemnuri parti­
O deosebită gravitate arc faptul că în polemică sînt
munist din ţara respectivă.
Este dreptul exclusiv al
Sublinierea rolului determinant al forţelor socialismu­ pentru cucerirea şi consolidarea independenţei naţionale, atrase aproape toate partidele frăţeşti şi că tonul îl dau fiecărui partid dc a-şi elabora, dc sine stătător, linia delor frăţeşti la ascuţirea polemicii publice — ceea cc
lui mondial în lupta împotriva imperialismului, în în­ toate forţele revoluţionare din lumea contemporană for­ partidele care, datorită meritelor şi experienţei lor revo­ politică, obiectivele concrete, căile şi metodele atingerii duce la încordarea relaţiilor, la agravarea pericolului dc
făptuirea transformării revoluţionare a lumii nu diminu­ mează un front unic nntiimpcrialist. A despărţi ţările sciziune.
luţionare, au marc influenţă în mişcarea comunistă. acestora, aplicînd creator adevărurile generale ale mar-
ează cu nimic uriaşa contribuţie pe care mişcarea dc Asiei, Africii şi- Americii Latine dc ţările socialiste, miş­ Elaborarea liniei generale comune şi a normelor caic xism-lcninismului şî concluziile pe caic Ic desprinde dm Partidului Comunisc al Uniunii Sovietice şi Partidului
eliberare naţională, ca parte integrantă a procesului re­ carea dc eliberare naţională şi dc soJidaritatc afro-asia- să asigure unitatea de acţiune a partidelor comuniste şi studierea atentă a experienţei celorlalte partide comu­ Comunist Chinez, datorită prestigiului de care se bucură,
le revin o răspundere şi un rol deosebit în restabilirea
voluţionar mondial, ca aliat firesc al socialismului, o tică de clasa muncitoare internaţională şi dc forţele so­ muncitoreşti nu poate fi dccît rodul înţelepciunii lor co­ niste şi muncitoreşti. unităţii mişcării comuniste Adresăm un apel către toate
aduce la lupta împotriva imperialismului, pentru pace cialismului mondial ar însemna să sc aducă mari preju­ lective. In nurea varietate dc condiţii în caic activează partidele frăţeşti şi în primul lîud către cele două mari
Nu există şi nu poate exista un partid „părinte" şi
şi progres social. dicii atît intereselor mişcării dc eliberare naţională cît partidele marxist-lcninistc, coeziunea mişcării comuni­ un „partid-fiu", partide „superioare" şi partide „subor­ partide, Partidul Comunist a! Uniunii Sovietice şi Parti­
Declarîndu-sc partizanii cei mai hotărîţi ai coexistenţei şi intereselor socialismului. ste trebuie concepută în lumina necesităţilor istorice de donate", dar există marca familie a partidelor comuni­ dul Comunist Chinez: să ne unim cu toţii eforturile
paşnice între state cu sisteme sociale diferite, ai luptei Mai mult ca oricînd este actuală chemarea înflăcă­ a asigura, ţinînd scama dc această varietate, unitatea în ste şi muncitoreşti egale în drepturi; nici un partid nu pentru a bara calea sciziunii, pentru a salvgarda unita­
pentru dezarmarea generală, ţările socialiste, partidele rată a lui Lcnin care, nulitînd neobosit pentru unirea problemele dc interes comun, în problemele fundamen­ arc şi nu poate avea un loc privilegiat, nu poate im­ tea şi coeziunea lagărului ţărilor socialiste, a mişcării co­
comuniste consideră ca sfînc dreptul popoarelor asu­ strînsă a mişcării dc eliberare naţională cu forţele socia­ tale ale dezvoltării sociale. Această unitate nu exclude, pune altor partide linia şi părerile sale. Fiecare partid muniste şi muncitoreşti mondialei
prite dc a-şi cuceri şi apăra cu arma în mînă libertatea lismului ca o condiţie principală a desfăşurării! cu succes fireşte, păreri diferite într-o problemă sau alta a vieţii îşi aduce contribuţia la dezvoltarea tezaurului comun Primul şi ccl nui important pas, în momentul dc faţă,
şi independenţa, au acordat şi acordă întregul lor sprijin a procesului revoluţionar mondial, spunea : întot­ interne sau internaţionale. al învăţăturii marxist-lcninistc, la îmbogăţirea forme­ este încetarea imediată şi sub toate formele a polemicii
Atunci cînd apar păreri deosebite în problemele ge­
mişcării dc eliberare naţională, războaielor drepte îm­ deauna noi am fost, sîntem şi vom fi pentru cea mai nerale ale mişcării comuniste şi muncitoreşti, este esen­ lor şi metodelor practice ale luptei revoluţionare pentru publice între partidele comuniste şi muncitoreşti.
potriva sclaviei coloniale, a ocupaţiei străine. Este pro­ strînsă apropiere şi unire între muncitorii conştienţi din ţial ca ele să nu ducă la încordarea în relaţiile între cucerirea puterii şi construirea societăţii socialiste. Adresăm un călduros apel către toate partidele pen­
fund eronat a se prezenta lupta pentru înfăptuirea de­ ţările înaintate şi muncitorii, ţăranii, sclavii din toate partide, la contradicţii ireconciliabile, la acuzaţii şi ex­ In dezbaterea şi confruntarea punctelor dc vedere deo­ tru încetarea imediată a polemicii publice şi pregătirea
zarmării generale şi totale ca jjucînd la dezarmarea miş­ ţările asuprite. Noi am sfătuit întotdeauna şi vom sfătui comunicări reciproce din familia partidelor marxist-lc­ sebite privind probleme ale luptei revoluţionare sau ale Consiătuirii reprezentanţilor partidelor comuniste şi
cării dc eliberare naţională a popoarelor asuprite în întotdeauna toate masele din toate ţările asuprite, inclu­ ninistc. construcţiei socialiste nici un partid nu trebuie să eti­ muncitoreşti, pentru apărarea şi întărirea unităţii lagă­
faţa asupritorilor. siv coloniile, să nu sc despartă dc noi, ci să se apropie La Consfătuirea din 1960 reprezentanţii partidelor cheteze partidul frăţesc cu care este în divergenţă dc rului ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncito­
Procesul inaintării noilor state pc calea progresului şi să sc contopească cît sc poate mai strîns cu noi". frăţeşti din întreaga lume au stabilit dc comun acord păreri ca fiind antimarxist, antilemrust. reşti mondiale.
normele şi metodele care crcbuic folosite în dezbaterea Considerăm nejustâ practica dc a sc folosi, în docu­ încetarea imediată a polemicii publice ar fi privită dc
problemelor mişcării comuniste mondiale, pentru a asi­ mente dc partid, în materiale de presă şi radio, în m- întreaga omenire ea o demonstraţie a forţei şi vitalităţii
gura unitatea ei dc acţiune. tîlniri din cadrul organizaţiilor internaţionale ş.a. apre­ marxism-lcninismului, a capacităţii partidelor comuniste
VI. Mişcarea comunistă apar deosebiri de vederi în probleme de interes comun cieri, acuzaţii şi calificative jignitoare la adresa parti­ dc a rezolva divergenţele pc calc tovărăşească, princi­
Daci între două sau mai multe partide comuniste
sau generale, dezbaterea lor trebuie astfel pregătită şi delor frăţeşti şi a conducerii lor, dc a sc prelucra în pială. Aceasta ar întări considerabil prestigiul şi influ­
mod neprietenesc şi deformat în rîndunlc partidului enţa socialismului, ar da un puternic avînt forţelor puş­
organizată îneît să ducă la unitatea reală de acţiune a
infernafională, cea mai influentă partidelor, să îmbogăţească şi să dezvolte creator, po­ sau în mase poziţia altor partide, dc a sc condamna la cării revoluţionare antiimpcrialiste, cu consecinţe deose­
bit de favorabile asupra întregului proces revoluţionar
trivit condiţiilor epocii noastre şi ale fiecărei ţări, învă­
congresele sau în hotărîrilc unui partid punctul dc ve­
ţătura marxist-Icninistă. In cazul cînd în cursul dezba­ dere şi poziţia altor partide comuniste. mondial.
terilor tovărăşeşti, constructive, nu se poate ajunge la
forjă politică a contemporaneităţii un punct dc vedere unitar în unele probleme, putem pul conducerii dc partid dintr-o ţară sau alta, şi cu atît micii deschise, atunci deosebirile dc păreri sa fie dezbă­
Dacă nu sc va putea realiza încetarea completă a pole­
Nici unui partid nu i este îngăduit a trece peste ca­
lăsa ca viaţa, practica socială să demonstreze justeţea
uneia sau alteia dintre poziţii, iar partidele să acţio­ mai mult nu-i este îngăduit a face apeluri la înlătura­ tute principial, cu obiectivitate. Invectivele şi aprecierile
neze în spiritul înţelegerii şi respectului reciproc, pentru rea sau schimbarea conducerii unui partid. Aprecierile şi jignitoare, acuzaţiile reciproce, procesele dc intenţii,
Avînd drept far călăuzitor ideile marxism-Icninismu- inevitabil pc măsura cuprinderii în procesul revoluţionar realizarea scopurilor comune.
lui, partidele comuniste şi muncitoreşti — cea mai im­ a noi ţări şi popoare. îndelungata istoric a mişcării comuniste demonstrează manifestările lipsite dc respect faţă dc un partid comu­ deformarea şi mistificarea poziţiilor altor partide nu poc
portantă forţă politică a contemporaneităţii, ccl nui Misiunea plină dc răspundere de a elabora linia poli­ la cc rezultate negative duce ncrespectarea normelor nist şi dc conducerea acestuia pot fi interpretate pc drept constitui argumente convingăcoare, care să contribuie la
soluţionarea problemelor.
influent factor ai progresului social — păşesc în pri­ tică ce corespunde ccl mai bine condiţiilor concrete, juste ale relaţiilor dintre partide, bazate pc elaborarea cuvînt ca lipsă dc respect faţă dc clasa muncitoare, dc
colectivă a hotărîrilor, pc independenţa şi egalitatea în poporul care acordă încredere partidului şi conducerii Partidul Muncitoresc Romîn consideră că este necesar
mele rinduri ale luptei pentru pace şi socialism; ele nu­ particularităţilor fiecărei ţări, dc a stabili etapele pro­
drepturi a fiecărui partid, pc neamestecul în treburile partidului comunist din ţara sa, iar aceasta agravează să se înceapă de îndată consultări între Partidul Comu­
mără in prezent peste 42 milioane de membri şi gru­ cesului revoluţionar, căile şi metodele cele nui potrivite interne ale altor partide. nist al Uniunii Sovietice, Partidul Comunist Chinez şî
pează tot mai mult in jurul lor forţele democratice şi desfăşurării revoluţiei socialiste revine clasei muncitoare, încă în ultima perioadă dc existenţă a Cominternului, şi mai muie relaţiile între partide, între state socialiste, celelalte partide frăţeşti în vederea constituirii unei Co­
pi ogrcsîstc. forţelor revoluţionare interne, partidului nurxist-lcninist devenise clar că rezolvarea problemelor mişcării munci­ afectează prietenia popoarelor respective. misii formate din reprezentanţii unuî număr dc partide,
Din păcate, în focul polemicii, acuzaţiile reciproce au
toreşti, dintr-o ţară sau alta, dc către un centru inter­
Maturiratca politică şi ideologică a mişcării comuni­ din ţara respectiva. Revoluţia socialistă este rezultatul naţional nu mai corespundea stadiului de dezvoltare a ajuns să înlocuiască analiza ştiinţifică a deosebirilor dc care să treacă la pregătirea unei Consfătuiri a reprezen­
ste şi-a găsit o puternica expresie în Declaraţiile adop­ unui proces iscoric obiectiv, al ascuţirii contradicţiilor mişcării comuniste şi muncitoreşti mondiale. Metodele păreri, să întunece fondul problemelor, depăşind orice tanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti.
tate la Consfătuirile reprezentanţilor partidelor comu­ şi al luptei maselor populare din fiecare ţară. greşite, amestecul în treburile inccrnc ale partidelor co­ limite. O asemenea Consfătuire trebuie organizată numai pe
niste şi muncitoreşti dc la Moscova din 1957 şi 1960, In epoca actuală, dc nuri prefaceri sociale, cînd pu­ muniste au mers pînă la înlăturarea şi schimbarea unor Este de neconccput ca în relaţiile dintre partidele co­ baza participării tuturor partidelor comuniste şi munci­
care cuprind aprecierile şi concluziile comune ale miş­ terea de înrîunrc a clasei muncitoare, a sistemului mon­ cadre din conducerea dc partid şi chiar a unor Comi­ muniste să sc recurgă la acuzaţii reciproce, profund jig­ toreşti şi trebuie convocată numai după ce va fî te­
tete Centrale în întregul lor, la impunerea din afară
căm comuniste asupra celor mai importante probleme dial socialisc şi a tuturor forţelor antiimpcrialiste a a unor conducători, la reprimarea unor cadre valo­ nitoare la adresa conducătorilor unui partid frăţesc — meinic pregătită.
ale contemporaneităţii. crescut considerabil, sc creează condiţii din ce în ce nui roase de conducere din diferite partide, la blamarea şi că ar fi „cci mai mari revizionişti ai timpurilor noa­ CC. al P.M.R. consideră că o Consfătuire Ia care ar
favorabile pentru cucerirea puterii politice dc către clasa chiar dizolvarea unor partide comuniste.
In ţăiilc socialiste partidele marxist-lcmniste conduc stre" care fac „cîrdăşie cu imperialismul S.U.A." şi „des­ participa numai o parte din partidele comuniste ar fi
muncitoare şi aliaţii săi. Partidul nostru a trecut şi el, în acea perioadă, prin
destinele a sute dc milioane dc oameni. Partidele comu­ grele încercări. Amestecul în treburile sale interne a chid larg porţile pentru rcinstaurarea capitalismului" împotriva cauzei unităţii, ar duce la agravarea sicuaţîci,
niste din ţăiilc capitaliste sc află în fruntea unor pu­ Una din problemele cele nui controversate în mişca­ adus daune din ccic mai serioase liniei partidului, poli­ sau că ar fi „troţkişti" care „desfăşoară un atac fu­ Ia izolarea unor partide frăţeşti, la consacrarea sciziunii
ternice lupte sociale. Cresc amploarea şi combativitatea rea comunistă contemporană este aceea a trecerii dc la ticii sale dc cadre şi muncii organizatorice, legăturilor rios împotriva socialismului mondial", „parteneri din mişcării comuniste şi muncitoreşti mondiale.
capitalism la socialism, pc cale paşnică sau ncpaşnică, partidului cu masele.
demonstraţiilor şi grevelor muncitoreşti — numai în flancul drept al „turbaţilor" americani" şa. Sîntem convinşi că unitatea în principalele probleme
anul 1963 au participac la greve aproximativ 57 mili­ controversă în care îşi găsesc expresie tendinţe dc ab­ Practicile generate dc cultul personalităţii în cadrul Asemenea invective grave nu pot duce dccît la în­ ale dezvoltării sociale poate şi trebuie să fie înfăptuită
oane dc oameni. In aceste acţiuni sc împletesc tot mai solutizare a unei căi sau alteia. Cominternului s-au făcut simţite şi în Biroul Informa­ cordarea relaţiilor între partide, la îngrcunarca contac­ dacă partidele frăţeşti vor căuta, cu perseverenţă şi răb­
tiv. După formarea sistemului mondial socialist, aceste
frecvent revendicările economice cu cele politice. Posibilitatea trecerii dc la capitalism la socialism pc practici s-au extins şî asupra relaţiilor dintre state, ceea telor între conducerile partidelor respective şi împing dare, căile de înţelegere reciprocă şi de apropiere a po­
calc paşnică sau pc calc nepaşnică este determinată în spre ruptură, spic sciziunea mişcării comuniste. ziţiilor.
In focul luptelor de clasă numeroase partide comuni­ ce a sporit gravitatea consecinţelor lot. In 194S s-a tre­
fiecare ţară dc condiţiile istorice concrete Clasa mun­ cut Ia condamnarea şi excluderea din Biroul Informativ Intr-o perioadă în care partidelor comuniste şi mun­ C.C. al P.M.R. îşi reafirmă convingerea că deasupra
ste din ţările capitaliste s-au dezvoltat şi s-au călit, au
citoare este interesata. să cucerească puterea fără răz­ şi din comunitatea statelor socialiste a Partidului Co­ citoreşti Ic revin sarcini hotărîtoarc pentru destinele oricăror divergenţe stă ceea ce este comun partidelor
acumulat o bogată experienţă în conducerea acţiunilor munist din Iugoslavia şi a Iugoslaviei, ţară care con­
boi civil. Dar clasele exploatatoare nu cedează de bună omenirii, cînd unitatea lor este necesară mai mult ca comuniste şi muncitoreşti; ceea cc le uneşte reprezintă
oamenilor muncii, şi-au sporit influenţa în viaţa politică struieşte socialismul. In urnele ţări socialiste au avut Ioc
voie puterea, gradul de ascuţire a luptei dc clasă depin- oricînd, polemica publică, formele ci de manifestare au esenţialul şi este infinit mai puternic dccît orice deo­
â societăţii. Smt semnificative succesele importante obţi­ numeroase excluderi din partid, arestări, procese şi re­
zînd nu atît dc proletariat, cît dc folosirea violenţei primarea multor cadre dc conducere dc partid şi de sebiri dc vederi. Ne unesc ţelurile comune ale cuceririi
nute dc o scrie dc partide comuniste în alegerile parla­ creat confuzii într-un şir dc partide comuniste şi în
dc către clasele exploatatoare, dc forţa lor dc împo­ stat. Reabilitarea acestora a fost posibilă numai după ce rîndul oamenilor muncii dintr-o scrie dc ţari. Cu nu­ puterii dc către clasa muncitoare, ale victoriei socialis­
mentare şt comunale, in alegerile din sindicate. Congresul al XX-lca al P.C.U.S. a dezvăluit şi criticat
trivire. meroase prilejuri, lideri ai popoarelor dm ţările recent mului şi comunismului în întreaga lume. Ne uneşte lupta
Partidele comuniste dintr-o scrie de ţări capitaliste cultul personalităţii şi practicile pe care acesta Ic-a ge­
Esenţial pentru asigurarea succesului revoluţiei pro­ eliberate şi ai mişcării dc eliberare naţională şi-au ma­ comună împotriva imperialismului, pentru interesele vi­
activează in ilegalitate, înfruntînd cu eroism teroarea şi nerat.
letare este ca clasa muncitoare şi partidul său să stă- tale şi drepturile dcmocracicc ale maselor populare, îm­
prigoana poliţienească, dînd dovadă de abnegaţie neţăr­ Partidul nostru a considerat justă analiza cricică fă­ nifestat amărăciunea şi îngrijorarea în legătură cu di­
pîncască loatc formele de lupta, fără excepţie, să aibă sensiunile dintre ţările socialiste, cxprimîndu-şi speran­ potriva colonialismului sub toate formele sale, pentru
murită şi profund devotament faţă dc clasa muncitoare cută dc Congresul al XX lea al P.C.U.S. cultului perso­
capacitatea dc a le mînui pc toate, să fie pc deplin pre­ ţa că sc va pune capăt fără îmîrzicre acestor disensiuni. eliberarea naţională a popoarelor; ne uneşte ţelul co­
şi de popoarele lor, ţin sus steagul libertăţii şi progre­ nalităţii. dînd n înaltă apreciere acestei analize, cît şi
gătite pentru orice eventualitate, spre a putea înlocui Prezintă o deosebită gravitate faptul că într-o astfel mun al statornicirii unei păci trainice în lume, ca sar­
sului social, al independenţei naţionale şi păcii. sublinierii dc către congres a ncccsîcăţii dc a se aplica
rapid o formă a luptei cu alta, ponivit schimbărilor cc dc situaţie, în organele centrale dc presă ale unuia din­ cină vitală a întregii omeniri. Ne unesc internaţionalis­
Partidele comuniste şi muncitoreşti consideră unita­ survin în condiţiile concrete dc desfăşurare a revo­ cu cea mai maic consecvenţă normele leniniste în viaţa tre cele mai mari paicidc frăţeşti, P.C. Chinez, sc sus­ mul proletar, solidaritatea internaţionalişti dc clasă, răs­
tea dc acţiune a clasei muncitoare, a partidelor comu­ luţiei. , dc partid şi în mişcarea comunistă mondială. ţine că în actualele condiţii din mişcarea comunistă punderea istorică faţă dc proletariatul internaţional şî
niste şi socialiste dc o însemnătate hntărîtoarc şi mili­ „Istoria în general — ne învaţă Lcnin — şi istoria re­ Aceste concluzii partidul nostru le consideră dc mare sciziunea, atît pc plan inccinaţional cîc şi în diferite faţă dc oamenii muncii dc pretutindeni, ne unesc ideo­
tează pentru înfăptuirea ci. In lupta pentru apărarea voluţiilor în special este întotdeauna mai bogată în con­ actualitate in condiţiile divergenţelor ascuţite existente partide, devine necesară şi inevitabilă şi ca dialectica logia comună, învăţătura nurxisc-lcninistă.
drepturilor economice şi libertăţilor democratice, a in­ ţinut, mai variată, mai multilaterală, mai vie, mai „v i­ astăzi în mişcarea comunistă, cînd ar putea să apară dezvoltării mişcării clasei muncitoare internaţionale este Aceste legături unesc partidele comuniste şi muncito­
dependenţei şi suveranităţii naţionale păşesc alături dc cleană" dccît îşi închipuie cele mai bune partide, cele pericolul reeditării metodelor şi practicilor generate dc „unitatea, lupta şi chiar sciziunile, precum şi o unitate reşti într-o marc familie dc partide frăţeşti, formează
clasa muncitoare în frunte cu comuniştii mase largi ale nui conştiente avangărzi ale claselor celor mai înain­ cultul personalităţii. nouă pc o bază nouă". baza trainică a coeziunii mişcării comuniste şi muncito­
ţărănimii, noi pături şi categorii ale populaţiei; în acea­ tate... Dc aci rezultă două concluzii practice foarte im­ întreaga experienţă a mişcării comuniste arată ce rol După părerea noastră, aceasta înseamnă teoretizarea reşti mondiale, constituie factorii obiectivi ai soluţio­
stă luptă sc unesc comunişti şi socialişti, organizaţii sin­ portante: prima — pentru a înfăptui sarcina sa, clasa hotărîior arc aplicarea normelor leniniste în activitatea
partidelor şi în relaţiile dintre ele, precum şi dintre sciziunii, un apel la sciziune. nării tovărăşeşti a oricăror probleme dintre partidele
dicale dc diferite orientări, organizaţii dc tineret, dc revoluţionară trebuie să ştie să stăpîncască toate for­
ţările socialiste. Profitînd de actuala stare dc lucruri din mişcarea co­ noastre.
femei şi alte organizaţii obşteşti, mişcări larg democra­ mele sau laturile activităţii sociale, fără cea mai mică munistă, tot felul de elemente nemulţumite, antiparti­ Maî mult dccît oricînd sînt dc o arzătoare actualitate,
tice. Cîştigă tot nui mult teren ideea închegării unui excepţie, (ducînd pînă la capăt după cucerirea puterii Respectarea strictă a principiului potrivit căruia toate concluziile Declaraţiei dc la Moscova din 1960 că „in ­
l.aig front împotriva dominaţiei monopolurilor, pentru politice, cîrcodată cu preţul unui nurc risc şi al unui partidele marxist-lcninistc sînt egale în drepturi, a ne­ nice, dizolvante, dintr-o serie dc partide se ridică îm­ teresele luptei pentru cauza clasei muncitoare impun
interesele vitale ale maselor populare. imens pericol, ceea cc n-a dus pînă la capac înainte dc amestecului în treburile interne ale altor partide, a drep­ potriva conducerii dc partid, se constituie în grupuri
tului exclusiv al fiecărui partid dc a-şi rezolva proble­ scizioniste, se autointitulează „adevărate partide mar- unirea tot mal strînsă a rîndurilor fiecărui partid co­
Lupta pentru socialism în ţările capitaliste are loc în această cucerire); a doua — clasa revoluţionară trebuie mele politice şi organizatorice, dc a-şi desemna condu­ xist-lcmnistc" şi luptă pentru spargerea mişcării munci­ munist şi ale marii armate a comuniştilor din toate
condiţii deosebit dc complexe, diferite dc la ţară la ţară. să fie pregătită pentru înlocuirea cea mai rapidă şi nui cerea, dc a-şi orienta membrii asupra problemelor po­ toreşti din ţara respectivă. ţările*.
întreaga dezvoltare istorică arată cît dc justa este ideea neaşteptată a unei forme cu alta.
lui Lenin eu privire la abundenţa şi diversitatea enormă Oricine va fi dc acord că este ncraţională şi chiar 22 aprilie 7964
criminală comportarea unei armate caic nu se pregă­
dc forme, metode şi căi în caic îşi găsesc aplicarea le­
teşte să mînuiaseă toate genurile dc arme, toate mij­
gile generale ale revoluţiei socialiste. Sc confirmă previ­ loacele şi toate metodele dc luptă pe care Ic posedă Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn
ziunea leninistă că această diversitate va creşte în mod sau poate să ic posede inamicul. Această constatare