Page 96 - 1964-04
P. 96
ţjibl 'M
i j-'er'.iori3»5 | ,
rvAtfa . PROLETARI DIN TOATB ŢĂRILE, U R IŢI-VĂ)
H u n e d o .r a ^ e v a «
i i l s s M i s i l s
ANUL XVI. Nr, 2904 MIERCURI 29 APRILIE 1%4 4 pagini, 20 bani |
de primăvară TUTE FORŢELE LA SEIDilAT!
In campania
Printr-o bună organizare a muncii Situaţia însămînţăriior ia data de 28 aprilie a.c.
Folosind judicios ' maşinile dc semă Vasile Drăguşan de la S.M.T. din Mier
nat cit şi timpul prielnic dc lucru, co curea, precum şi colectiviştii Chirion
lectiviştii din Pccrcşti, raionul Sebeş, Jurj, Traian Gherghcl, Mihai Hing, Ioan
au reuşit să termine pînă la data dc 25 Adam şi alţii. Aspect interior al noului atelier dc freze de Ia Fabrica chimici din Orăştie. Foto: V. ONOIU
aprilie însămînţărilc din epoca a doua Şi colectiviştii dc pe raza comunei
Ei au realizat în întregime sarcinile dc Sccăşel au terminat tot pînă la aceeaşi
plan stabilite, însămînţînd 139 ba cu dacă insămînţărilc din epoca a doua pe 5n întîmpinarea zilei de 1 Hai
porumb pentru boabe, 4 ha cu ovăz, 4 întreaga suprafaţă prevăzută (403 ha).
ha cu sfeclă furajeră şi 15 ha cu car
tofi La obţinerea acestor rezultate o ECATER1NA BLAGA
contribuţie dc seamă şi-au adus meca POPA GH. POPESCU 2000 tone cărbune
nizatorii Găină Iulian, Viorcl Radu şi corespondenţi JHai niuU,mai fm u ta i
peste plan
Sprijiniţi de mecanizatori întrecerea ce o desfăşoară colec• a.c. au fost produse peste sarcina Faima hărniciei şi priceperii brigăzi
tivul întreprinderii „Căprioara" din de plan 1.367 bucăli poşete şi genii lor de mineri conduse de fraţii Ion şi
Organizîndu-şî bine munca şi folo preţios la executarea acestor lucrări au Sebeş, cate plină de entuziasm. Peste dc voiaj, cele mai bune rezultate Sabin Ghjoancă, dc Petre Constantin şi
sind utilajele la întreaga lor capaci primit colectiviştii din partea mecani tot, in secţii, te Intimpinu le(e zim- liind inreqistrate de brigăzile con Ion Ax!.ui a depăşit de mult cadrul sec
tate membrii gospodăriei colective din zatorilor Dumitru Ncidoni şi Ion Vi bitoarc, mlini iu(i, care nu stau o cli duse dc Klct Maria, Otdean Nico- torului 111 al minei Lupeni. Acum, în
Haţeg au însămînţac pînă acum peste nars dc la S.M.T. din localicatc. pă locului. L:i secţia marochinârie, lela. Navrody Rozina, FleiScher Uca- preajma sărbătoririi zilei dc 1 Mai, bri
$0 la sută din suprafaţa repartizată AUREL ANCA coloritul variat al materiei prime iii Icrina şi Apolzan Margareta. găzile respective cîc şi celelalte ale sec
pentru cultura porumbului. Un sprijin corespondent Incintă privirea. Sute de poşete şi Aşezate in raliuri, in magazia în torului, antrcnacc în întrecerea socialis
genii pentru voiaj, dc la albul ima treprinderii, produsele par expona tă, se străduiesc să obţină noi şi însem
nate realizări. In primele 20 dc zile ale
Activitate rodnică culat, la albastrul poştei, ori altele, tele unei expoziţii. Cel mai exigent lunii aprilie eforturile lor au fost încu
in culori combinate, cu rame scli vizitator nu i>oqIc dccit să fie Incin
Pe tarlalele gospodăriei colective dîn fost semănate pînă în ziua dc 27 apri pitoare de metal, snu îmbrăcate, tat atil de varietatea modelelor cit nunate dc succes. Din abatajele sectoru
m ul Aurel Vlaicu tractoriştii tlin bri lie peste 190 de ha. par a II petalele desprinse ale unor şi de frumuseţea tor. lui III au fost expediate !a ziuă 2.000
gada lui Ştefan Munteanu lucrează de O activitate fructuoasă se desfăşoa Hori necunoscute. Domină totuşi al Rezultate bune ob(in şi lucrătorii tone cărbune peste prevederile planului.
Rezultatul obţinut situează sectorul 111
zor la msămînţatul porumbului. Intru- ră la însămînţatul porumbului şi în bul şl culoarea untului. „Sini cele celorlalte secţii ţie ta „ Căprioara în fruntea întrecerii ce se desfăşoară la
cît aproape întreaga suprafaţă dc te mai solicitate culori ale sezonului", Cei de la secţia sport, de pildă, au
G.A.C. Băcăinţi. Folosind cele două se L. M. Lupeni.
ren destinată culturii porumbului este mănători la întreaga lor capacitate, tine să ne informeze meşterul. dat pinâ In aceeaşi zî peste sarci AVRAM MICA
nile dc plan 208 bucăli mingi şi oile
/Membrii brigăzilor de aici mun
pregătită, s-a trecut cu forţe sporite la precum şi atelajele gospodăriei, pînă în cesc cu multă însufleţite. Graficele articole de sport, iar cel dc la lăbâ- corespondent
semănat. Astfel, din data de 25 apri dimineaţa zilei dc iert au fost însămîn- aşezate la locuri vizibile oglindesc curic, 004 m.p. piele tăbăcită.
ţate peste 130 hectare, urmînd ca în cu fidelitate rezultatele fiecărei zile Itt sp rijin u l
lie s-a început să se lucreze la însămân
cursul zilei dc azi . să se termine se de lucru. Pînă in ziua de 27 aprilie M RUGINESCU
ţat cu 5 maşini 2 S.P.C -2. Aceasta a mănatul porumbului pe cele 157 ha pla fu riio lişjilo r
făcut ca viteza zilnică dc lucru să nificate. Zi şi noapte dc )a sectorul minier
sporească simţitor. Din cele 287 ha pla Baniţa pornesc însemnate cantităţi de
ALEXANDRU SUCIU
nificate a fi însămînţatc cu porumb au corespondent Din nou în frunte calcar metalurgie spic furnalele din
Hunedoara şi Reşiţa. Acum, în; zilele
In anul trecut, brigada condusă dc începutul lunii aprilie a coincis cu carc premerg marca sărbătoare a oa
Martin Knuff Jc la sectorul dc investi intensificarea efortului întregii brigăzi menilor muncii din întreaga lume. co
ţii al L.M. Deva şi-a realizat şi depă în vederea întîmpinării zilei dc 1 Mai lectivul dc aici, antrenat în întrecerea
mînţărilor la cultura porumbului. In tu rezultate cît mai frumoase. Pînă la
această privinţă cele mai bune re?.»iltate şit lună dc lună sarcinile dc plan. Ca 25 aprilie ea a reuşit să execute peste socialistă, se. străduieşte să obţină rea
s-au înregistrat în raionul Seheş, unde urmare, ca a cucerit titlul de frunta lizări cît mai frumoase Drepe rezultat,
s-a însamînţat cu porumb 98 ia suta şă în întrecerea socialistă. Anul aces plan încă 2 m.l. puţ betonat. Dc remar în ziua Jc 20 aprilie a.c. planul a fost
dîn suprafaţa planificată. In total, în ta dornici să dezvolte succesele dm anul cat că pînă la sfîrşitul lunii aprilie t-a depăşit cu 816 tone calcar metalurgie.
acest raion s-a însamînţat cu culturi trecut, să termine la timp lucrările de angajat să termine toată lucrarea. Mun La extragerea acestei cantităţi peste
dc primăvară o suprafaţă de 20C91 ha., la noul puţ dc extracţie, minerii aces ca entuziastă desfăşurată cu pricepere prevederi trebuie subliniat aportul bri
ceea ce reprezintă 96,7 Ja sută dîn plan. tei brigăzi şi-au organizat mai bine He minerii Aurel Conica, Vasile Cîmpu- găzilor conduse dc Morar Vladislav,
Rezultate pozitive, ca urmare a folo rcanu, Ion Rusu, Simion Făget şi Ti- Alexandru Ghclctiuc şi Viorcl Vladis
sirii din plin a timpului prielnic pen munca, au folosit mai bine timpul dc beriu Glava constituie o garanţie că lav, care au realizat o productivitate
tru lucru şi â utilajelor, au obţinut şi lucru în front După un trimestru dc dc 9,1 tone pe posc, 8 tone pe post şi
unităţile agricole dc pe raza oraşului activitate strădaniile lor s-au conturat angajamentul lor va prinde viaţă.
regional Deva. respectiv S,58 tone pe post.
în depăşirea planului cu 6 m.l. 'puţ să îng. AUREL POPA A. R ADULF.SCU
Lucrările de însimînţare sînt mai ri- corespondent
ma:c în urmă în oraşul regional Hune pat şi betonat. 0 corespondent
doara, tinde prevederile planului sînt
realizate abia în proporţie de 63,7 la
sută. Rezultate mai bune la însămîn-
ţări se pot obţine şi în raioanele Haţeg, Pregătiri ds „Ziua tineretului' 4
Iha, Orăştie şi Brad, unde viteza zilni
că dc lucru este sub nivelul posibili In cinstea „Zilei tineretului“ cnrc din incinta gospodăriei colective s-ou T^i/t iniţiativa comitetului U T M.
tăţilor. Condiţiile şi posibilităţile exis se va sărbători la 2 mai, organiza Plantat 235 plopi canadieni. 1 ' de Iu sectorul minier Băniţn au
tente în fiecare raion permit ca ritmul ţiile U7\A1. din oiaşele şi satele re Tinerii Mi ton Tic. Deltei Rnzalia. lost organizate unele acţiuni dc co
însinunţărilor să fie mult intensificat, giunii noastre desfăşoară largi acţiuni au losl in Puntea acţiunii. lectare a fierului vechi. Tinerii ou
astfel asigurîndu-sc terminarea acestor de muncă patriotică. TRAIAN ŞTEF răspuns cu Insuf/efirc la ncesle ac
lucrări în epoca optimă. In vederea rea ţiuni. Ca urmare, ei au sirins şi pre
lizării acestui obiectiv este necesar ca Redăm citcva aspecte desprinse corespondent dai l.C M. 5.960 kq licr vechi
un accent deosebit să se pună pe or din scrisorile sosite zilele acestea la J ltc m iş lii din satele aparţinătoare S-au evidenţia/, mai ales tovarăşii
ganizarea exemplara a muncii, pe aceas redacţie cu privire la acţiunile ce comunei A/maşut Mic au piantal Ioan Moţov&chi. Ret re Videscu. Pe-
s-uu întreprins in intimpinarea aces .tu Mtculaş şi Alexandru Ghclctiuc.
tă cale creîndu-se condiţii pcntiu fo prin aefiuni patriotice peste 2 500
tei sărbători, A. RADULESCU
losirea mai deplina a timpului favo
/ ) ornlct de a iace din comuna Roz. puiefi dc salcim. corespondent
rabil pentru lucru şi a utilajelor.
* ' o comună fruntaşă in ceea ce pri In truntcu acţiunilor întreprinse au Corespondentul nostru voluntar
Situaţia însămînţăriior dîn campania veşte gospodărirea -şi înfrumuseţarea, /os/ permanent tinerii Ioan Optişon. w (ov. Ioan Schenker ne intormea/â
de primăvară la data de 28 aprilie a.c. un mare număr dc tineri au partici Giurgiu Maria şi alţii. (ă şi in comuna Pianul de Sus, raio
Colectiviştii din Bretea Strei, ra ionul Haţeg, cultivă în acest an însemnate suprafeţe cu porumb. In vcdercL se prezenta aşa cum reiese din harta pat zilele trecute la o acţiune de muncă nul Sebeş, tinerii participă in masă
obţinem unor producţii sporite, semănatul a început la timpul optim. de mai sus. patriotică. Cu acest prilej, in jurul IOAN JUDE h acţiunea de intrumusclQrc a comu
N FOTOGRAFIE : Mecanizatorul Firuţ Grozoni executînd semă căminului cultural $i a construcţiilor corespondent nei şi curăţatul păşunilor.
semănatul porumbului pe ne* din trialele gos-
podăriei. Pînă In prezent ei au plantat pe
raza comunei 001 bucăţi pomi fructi
feri şi ornamentali, ou săpat şi cu-
răţat 1950 m şanţuri. De asemenea a
fost curăţată de arboret şi muşuroaie
o suprafaţă de 200 ha păşuni. Rezul
tate'frumoase au ob(inut şi tinerii din
Dialog, la telefon In total, ulemiştii din comuna Pia
satul Pianul de Jos.
nul de Sus au prestat in primăvara
acestui an 6.-J-N ore de muncă pa
triotică. Lucrările efectuate echivalea
ză cu 10.110 tei. Prin însullctirea şl
— Alo. gospodăria colectivă din Ne uneşte un gind, un Interes — ţios. Nu Insămlnţczi azi o supra entuziasmul cu care au participat In
Hărâu l ■să terminăm cu bine camixrnia n- faţă dc teren, pentru gospodărie în aceste acţiuni s-au evidenţiat tinerii
— Da, gospodăria... gricolo de primăvară, să tăcem lu seamnă pierdere. De aceea urmăriţi foan Popa, Mihai Birkc, Lcliţfa Po-
— Vorbeşte inginerul Borza Ioan. crări dc calitate, să asigurăm pro îndeaproape timpul, ocupafi-vă de pescu, Popa Silvia, Maria Opriş şi
Eu sini inginerul gospodăriei. Mă duci ii sporite la hectar să... Deci timp şi nu de spaţiu care ne des uliii.
cunoaşteţi doar.. Auzi tovarăşe, cu sini toi cu voi, vă dau staturi, in- parte. Iar clnd aceslQ devine fru
si IU la Deva Am venit aici, ştiţi mos, cind soarele îşi aruncă razele
că locuiesc in Deva, dar tot iu mij pe întinsele noastre tarlale, să por
locul vostru sînt. E adevărat că ne niţi cu toate lorlcle la lucru. $tifl Deservire exemplara
despart clţivu kilometri dar as/a nu că cu am lăsa/ tractoarele cu plu
contează Să ştiti că distanţa terito gurile şi cu maşinile de semănat La agenţia orăşenească C.E.C. din
rială nu înseamnă deloc despărţire. in biazdâ. Am plecat la Deva pen Deva vin în fiecare zi numeroşi cetă
Voi mă şlifi. fndiicrent unde mu tru că alei locuiesc. Azi am cam ţeni. Parte din ci depun anumite sume
qăscsc gindul m ie tot la v o i; cu Inlir/Jat dar o descurcăm noi Acum dc bani pentru păstrare, alţii solicită
indicaţiile şi îndrumările sini lot In vă mai rog ceva (dar aşa ca pen restituiri din banii depuşi anterior. Este
mijlocul vostru. C/i:ar dacă telefo tru noi): cind vedeţi că timpul s-a aici o continuă mijcarc. Intr-una din
nie vă comunic ceva, aceasta lot ţft. îndreptat, cind apa din sol s-a eva zile a venit la agenţie un cetăţean din
Călan. Văzuse în magazin un obiect pe
îndrumare şi control se numeşte pora/, ca să se poată relua lucrările
Dar apropo, cum c timpul />c la in cimp, să-mi da(i un telefon, aici care vroia să-l cumpere. Şi, cum în
buzunar avea carnetul C.E.C. a solicitat
Hăiău l Eu am plecat ieri (plecase
vineri de la G.A.C. Hărâu şi simbătă ta Deva, prin care să mă anunfafl scoaterea sumei necesară. Omul a fost
servit pe loc.
după orele 10 a avut loc convorbi să vin la gospodărie.
In altă zi lucrătorii de la C.E.C., ma
rea) şi mă interesează dacă timpul ★ joritatea femei, se pregăteau dc plecare.
c bun pentru lucrările din campania Si cu aceasta, convorbirea s-a ter Se încheiase încă o zi dc muncă. In
agricolă: ora/, insăminlat ele., doar minal. Cel dc la ambele capete ale uşă s-au auzit ciocănituri stăruitoare.
ştîli că asta mi-i preocuparea zil 4t tirului telefonie şi-au văzu/ de tre Cc se întîmplasc? Un cetăţean din
Deva avea un caz dc moarte în fami
nică. U J.J* buri. Ceea ce a urmat s-a văzul. lie. Trebuia să scoată o anumită sumă
— Timpul c bun, ca şt pe acolo, Relatări mai ample nu mai sini ne din banii pe care îi avea depuşi la
tovarăşe Inginer, doar dc Deva nu cesare C.E.C. Lucrătoarele şi-au dat seama ca
drumuri, vă controlez, vă tac de este vorba dc un caz deosebit şi au
mai Mureşul ne dcspaite. Dar to ţoale, acesta este esenţialul. Cei ci- Un lucru apare insă cil se poate efectuat restituirea respectivă.
tuşi ar li moi bine dacă aţi li aici, ţiva kilometri dintre noi nu pot să dc clar, lără alte argumente : in toc Deservirea exemplară care se exercita
to gospodărie Mai sini probleme ne schimbe ideile, nici principiile. să stea la gospodărie, ing. Borza !a agenţia C.E.C. Deva face ca cetăţenii
(le rezolvat... tar noi, noi vă sim Tot OQtncni ne numim, lot aceleaşi obişnuieşte să întîrzic, să-şi Iacă de să vină aici cu toată încrederea. Iată
ţim lipsa. qfluturi ne călăuzesc. lucru prin Deva. De aici şi o con dc cc în condica dc sugestii şi reclamaţii
existentă aici sînt aduse cuvinte dc lau
— Nu m-ai infelcs. Faptul că Ţineţi minte ce v-am spus. Cind cluzie. pentru el şi pentru alt ii ca el. dă celor care deservesc cetăţenii. Dato
acum sini In Deva şi voi la Hărâu am plecat la Deva am lăsat unele Acum. cînd se cere picocuparc zil rită muncii conştiincioase depusă de
nu înseamnă că nu-s cu voi. Am indicajii gcncral-valabilc pentru ieri, nică. suplimentară chior, peni tu ter lucrători, agenţia C E.C. Deva a îndc-
spus: distanta teiitoria/â nu în penlrti azi şi pentru miine. Totul e minarea grabnică a insăminţatului, In ultimul timp cooperaţia meşteşugărcasci din regiunea noastră s-a dezvoltat mult, satisfăcînd din cc în ce plinie planul de depuneri pe primul tri
mai bine cerinţele populaţiei. Aproape în fiecare raion au fost construite şi date în lolosinţă sau sînt în curs de mestru al anului în proporţie de 108
seamnă despărţire. Eu nu mă des *ă ştiti cum să le oplicafi. Totul c locul inginerului agronom este in
construire noi complexe de deservire, moderne, la sută.
part de voi pentru nimic in lume. In tunclie de timp. Timpul e pre mijlocul colectiviştilor. In fotografic: Complexul de deservire al cooperaţiei meşteşugăreşti care s-a dat în folosinţa zilele trecute în AURORA ALBU
oraşul Deva. corespondenţi