Page 10 - 1964-05
P. 10

Drumul  socialismului                                                                                                            Nr,  2908
          Pag.  2



          In  emisiunea  locală -  probleme  de  actualitate                                                                     TEM E  ŞC O LAR E                                     Turneul  tenorului  Ion  dacian în il.R.S.S


                                                                                                                                                   instructiv-cducativ,  au  împărtăşit
                                                                                                                                                                                din
           Emisiunile  locale  ale  centrului  de  ra­  prin  conţinutul  lor,  să  vină  în  spriji­  la  G.A.C.  din  llia",  vie  relatare  asupra   Penfru încheierea cu succes   în  organizarea  şi  desfăşurarea  procesului   Tenorul  ton  Dacian,  ntlisl  eme­  tistul  romin  Işi  va  da  concursul  la
          dio fie.ir c  din  Ili.i  sîot  Transmise  de  p*i-   nul  colectiviştilor,  să-i  ajute  pe  aceştia   muncilor  depuse  de  colectivişti,  con­  a  anului  de  învăfăm înf  metodele  lor  de  munca  şi  s-au  angajat   rit,  directorul  Tcaltulul  de  Stat  de   o  serie  de  spectacole  cu  operetele
          uu  ori  pe  săpiămînă.  Datorită  preocu­  în  munca  ce  o  desfăşoară  pe  tarlalele   vorbirea  cu  tov.  Tamaş  Gheorghe,  bri­     că  vor  depune  toate   eforturile,   vor   Operetă  din  Bucureşti,  ini re prinde   „Prinţesa  circului“  şi  „Văduva  vc-
          pării  comitetului  de  redacţie,  al  cărui   gospodăriilor  colective  pentru  pregăti­  gadierul  dm  Săcămaş,  despre  măsurile   încheierea  cu  succes  a  anului  şcolar   munci  cu  însufleţire  pentru  a  traduce   pînă  la  25  mai  un  turneu  in  ora­  scUr  şi  v«  susţine  concerte  de  arii
          responsabil  este  cov.  losif  burza,  aces­  rea  viitoarelor  recolte  bogate.  luate  în  vederea  bunei   desfăşurări  a   constituie  problema  spic  care  îşi   în­  în  viaţa  sarcinile  cc  le  revin  pe  linia   şele  Kiev,  Tallin  şi  Lcninrfrad.  Ar-  şi  rccitalc.   (Aejerpres)
          tea  au  un  conţinut  bogat,  Strîns  legat   —  Putem  afirma  că  acţiunea  noastră   campaniei  agricole  de  primăvară,  radio-   dreaptă  în  prezent  toată  atenţia  cadre­  instruirii  şi  educării  comuniste  a  ele­
          de  viaţa  şi  activitatea  oamenilor  mun­  de  sprijinire  a  campaniei  agricole  de   rcportajul  „Pe  ogoarele  G.A C.  în  a-   le  didactice  din  şcoala  noastră.  In  sco­  vilor.
          cii  dm  localităţile  în  care  sînt  difuzate,   primăvară  —  spunea  tov.  losif  Burza   ccstc  zile",  în  caic  se  evidenţiaţi  bune­  pul  obţinerii  unor  rezultate  cît  mai  bune   Consfătuirea  a  prilejuit   un   larg
          fapt  ce  face  să  fie  audiate  cu  viu  inte­  —  a  început  încă  din  primele  zile  ale   le  rezultate  obţinute  de  colectivişti  în   ia  învăţătură,  în  cadrul  comisiei  meto­  schimb  de  experienţă,  contribuind   la
          res.  Ştirile  la  zi,  cuprinzînd   sectoare   anului,  cîiul  s-au  discutai  în  adunările   campanie,  raidul  „Priit  gospodăriile  co­  dice  a  învăţătorilor  au  fost  purtate  vii   extinderea  metodelor  bune  folosite   în   întreprinderea  raională  de  industrie
          variate  de  activitate,  problemele  dez­  generale  ale  gospodăriilor  colective  pla­  lective  în  timpul  campaniei  agricole  de   discuţii  privind  recapitularea  curentă  a   munca  de  creştere  şi  formare  a  tinere­
          bătute,  de  cea  mai  stringentă  actuali­  nurile  de  producţie.  Atunci  am  înregis­  primăvară"  şi  multe  altele.  In  faţa  mi­  materiei.  Iu  privinţa  recapitulării  finale,   tului  şcolar.
          tate,  informează  operativ  auditoriul,  ii   trat  discuţiile  purtate  de  colectivişti,   crofonului  au  fost  invitaţi  specialişti   cc va  începe  cui înd,  am  prevăzut  de  pe          locală  Orăştie
          îmbogăţesc  cunoştinţele,  îl  mobilizează   angajamentele  pe  care  şi  le-au  luat.  In   din  agricultură  care  au  vorbit,  de  ase­  acum  în  planul  nostru  de  muncă  temele   In  sprijinul  alegerii
          la  o  activitate  şi  mai  susţinută  pentru   perioadele  următoare  am  transmis  aces­  menea,  despic  mersul  lucrărilor  din  ac­  cc  vor  fi  discutate  la  fiecare  obiect  în
          transpunerea  în  fapte  a  sarcinilor,  pen­  te  înregistrări  in  cadrul  emisiunilor  lo­  tuala  campanie  agricolă  şi  sarcinile  ce   parte.  viifoa rei  profesii     anunţă  vacante  următoarele posturi:
          tru  obţinerea  unor  noi  şi  frumoase  rea­  cale  şi,  mai  tîrziu,  pornind  de  la  aces­  stau  în  faţa  colectiviştilor  pentru  asi­  Pentru  ajutorarea   elevilor  cc  mani­
                                                                              gurarea  unor  recolte  bogate,  au  fost
          lizări  la  fiecare  loc  de  muncă  şi  în  ac­  tea.  am  transmis  materiale  despre  felul   popularizaţi  colectiviştii  fruntaşi  şi  mo­  festă  lacune  la  unele  obiecte,  am  întoc­  Conducerea  şcolii  noastre,   diriginţii
          tivitatea  obştească.  Trebuie  să  mai  ară­  cum  se  îndeplinesc  prevederile  planuri­  dul  în  caic  aceştia  au  obţinut  rczultacc   mit  un  plan  al  orelor  de  consultaţii,   şi  cadrele  didactice  s-au  preocupat  în­  — un  post  şef  serviciu  plan  şi  organizarea
          tăm  c,i  tematica  emisiunilor   amintite   lor,  angajamentele.   bune  în  muncă,  au  fost  transmise  pro­  dirigenţii,  iar  profesorii  vor  ţine  o  mai   deaproape  pentru  îndrumarea  elevilor   m uncii;
          este  prezentată,  de  cele  mai  multe  ori,   Intr-adevăr,  în  emisiunile  dm  perioa­  grame  culturale  în  cinstea  fruntaşilor,   sirînsă  legătură  cu  familiile  şcolarilor,   dm  clasele  a  XI  a  spre  alegerea,  după
          în  mod  atractiv,  în  cadrul  unor  forme   da  campaniei  de  primăvară,  materialele   interviuri  cu  mecanizatorii  privind  exe­  vor  acorda  mai  multa  atenţie  calităţii   absolvirea  şcolii  medii,  a  unor  profesii   —  un  post  tehnician  I  tehnolog;
          redacţionale  variate  :  buletine  de  ştiri,   în  sprijinul  acesteia  au  ocupat  un  loc   cutarea  insămînţârilor  ctc.  lecţiilor  ctc.  spre  care  elevii  manifestă  înclinaţii,  dra­
          interviuri,  convorbiri,  portrete,  agende   important.  Ele,  aşa  cum  arăta  respon­                     înv.  TlRBAN  PANTELIMON    goste.   In  acest  sens,  de  curînd,  la  o   —  un  post  maistru  ramura
          de  întrecere,  reportaje,  radio-reporta-   sabilul  comitetului  de  redacţie,  por­  Demn  de  remarcat  este  faptul   că,   responsabilul  comisiei  metodice   oră  de  dirigeuţie  a  clasei  a  XLa  uman   crarea  lemnului.
          }c,  emisiuni  culturale,  rubrici  cu  carac­  nind   de   la  planurile  de  producţie   pentru  operativitatea  transmiterii  rezul­  a  învăţătorilor  de  la  Şcoala   cu  tema  „Frumuseţea  meseriei  mele",  au
          ter  permanent  sau  periodice  ca  :  „Din   şi  angajamentele  luate  de  colectivişti,   tatelor  obţinute  în  campania  agricola   de  8  ani  —  Sîntandrei  fost  invitaţi  să  vorbească  elevilor  tova­  Angajările  se  fac  în  condiţiile  H.C.M  1053|1960
          munca  şi  activitatea  tineretului",  „Agen­  au  relatat  cum  se  îndeplinesc,  caic  este   de  primăvară,  comitetul  de  redacţie  al   răşi  cc  lucrează  în  diferite  sectoare  de
          da  celui  de  al  Yll-lca  concurs  al  for­  stadiul  lucrărilor  agricole,  aportul  oa­  centrului  de  radioficarc  a  antrenat  în   activitate.  Astfel,  studenta  Lucia  Pupă­  Informaţii  suplimentare  se  primesc de la  telefon.
          maţiilor  artistice",  „Reportajul   zilei",   menilor  la  îndeplinirea  lor  în  timpul   cele  două  gospodării  colective  un  larg   Un  larg  ză  de  la  Institutul  pedagogic  din  Deva
          „Portretul  colectivistului  fruntaş",  „Dm   optim  şi  de  calitate.  In  acest  sens  au   activ  de  corespondenţi  voluntari  Aceş­  schimb  de  experienjă  a  vorbit  despre   frumuseţea  şi  nobila   189-190  Orăştie.
          viaţa  şi  activitatea  femeilor"  şi  altele.   fost  difuzate  ştiri  de  pe  tarlalele  gospo­  tia,  printre  care  Toma  Fclici.i,  din  Să­  răspundere  a  muncii  de  educator;  tov.
          Datorită  acestui  fapt,  emisiunile  locale   dăriilor  agricole  colective,  radiorcpor-   cămaş,  Ana  Tomuţa,  dm  bretea  Murc-   Pentru  încheierea  cu  rezultate  cît  mai   Adina  VarvoJi,  inginer  agronom  la  Bîr-
          au  culoare  şi  prospeţime,  o  eficienţă   taje,  reporraje  şî  au  fost  descinse  rubri­  şană,  Angliei  Oana  din  Uleş,  Ionel  Sa-   bune  a  anului  şcolar  în  curs,  la  Alba   cca,  a  arătat  despre  munca  sa  şi  înal­
          şi  un  prestigiu  în  continua   creştere   cile  „Sfatul  specialistului"  şi  „Cu  toate   vin,  din  llia,  şi  alţii,  contribuie  la  rea­  Julia  a  avut  loc,  din  iniţiativa  Comite­  tele  satisfacţii  pe  caic  i  Ic  aduce;  tov.
          printre  ascultători.             forţele  pentru  terminarea  la  timp  a  lu­  lizarea  unor  emisiuni  bogate,  interesan­  tului  raional  de  partid,  o  consfătuire  cu   Ion  Nicula,  medie  la  spitalul  C.F R  Si-
            In  localităţile  unde  se  difuzează  emi­  crărilor  agricole  dm  campania  de  pri­  te.  De  altfel,  emisiunile  locale  de  sîm-   diriginţii  şi  directorii  şcolilor  medii  şi   meria  şî  Eleonora  Suciu,  absolventă   a
          siunea  locală  a  centrului  de  rad i of ic a-   măvară".  In  cadrul  acestor  rubrici  au   bata  sînc  realizate  exclusiv  din  mate­  de  8  ani  din  raion.  La  consfătuire  au   şcolii  tehnice  sanitare  din  Arad,  au  vor­
          rc  din  11ia,  sectorul  agricol  ocupă  cea   fost  transmise  articolul  „Să  pregătim   rialele  primite  de  la  corespondenţii  vo­  bit  despic  satisfacţiile  meseriei  în  care                     T.Â.PL.mva
          mai  marc  pondere.  De  acecvt,  comite­  temeinic  campania  agricolă  de  primă­  luntari.          mai  participat  secretari  ai  organizaţii­  trebuie  sa  aperi   sănătatea   celor   cc
          tul  de  redacţie  şi-a  îndreptat   atenţia,   vară",  în  cure  se  prezenta  situaţia  dm   Emisiunile  locale  ale  centrului  de  ra­  lor  de  partid  şi  U T M .  din  şcoli  muncesc.
          mai  ales  în  această  pciioadă  a  campa­  nccst  punct  de  vedere  la  G A C.  dm   dioficarc  din  llia  conţin  materiale  bo­  In  cadrul  consfătuirii  au  fost  dezbă­  Ora  de  dirigenţie  a  scos  în  evidenţă
          niei  agricole  de  primăvară,  spic  redac­  llia  şi  bretea  Mureşaiu,  precum  şi  ceea   gate  în  sprijinul  colectiviştilor.  Tratînd   tute  sarcinile  cc  revin  cadrelor  didacti­               a m u tfa
          tarea  şi  transmiterea  unor  emisiuni  carc,  cc  mai  trebuie  făcut,  reportajul  „O  zi           ce  şi  în  mod  deosebit  du iginţilor  şi  di­  concluzia  că  fiecare  profesie  c  frumoa­
                                                                               problemele  cele  mai  actuale  cc-i  fră-   rectorilor  de  şcoli  în  această  etapă  a   să  şi  plină  de  răspundere  Pentru  a  o   DESCHIDEM A  CQ A DINI­
                                                                               niîntă  pe  aceştia,  sfătuiudu-i  şi  îndem-   anului  şcolar  privind  instruirea  şi  edu­  profesa  aşa  cum  se  cuvine  trebuie  să  te
                                                                                                                 carea  tineretului.               pregăteşti  temeinic,  să  acumulezi   cu­
                                                                               nîndu-i,  ele  contribuie  cu  eficienţă  la                                                                                           LOR  D E   VARA  COM -
                                                                                                                   Pe  marginea  referatului  „Ora  de  di-   noştinţe  bogate,  să  depui  pe  băncile  şco­
                                                                               mobilizarea  colectiviştilor  pentru  pre­  rigenţie,  mijloc  important  în  realizarea   lii  o  muncă  susţinută  la  învăţătură.
                                                                               gătirea  cu  temeinicie  a  unor  recolte  sarcinilor  educaţiei  comuniste"  au  luat   VICTOR  HANEŞ                                 PLET  RENOVATE
                                                                               spornice.                         parte  la  discuţii  numeroase  cadre  didac-   profesor  —  Şcoala  medie
                                                                                                   V.  CHIŞ    |  ticc.  Ele  au  reliefat  rezultatele  obţinute  din  Simeria
                                                                                                                                                                                                                     *P£PIA CE7Â7II
                                                                                                                                                                                                                    ® MUREŞUL - DEVA
                                                                                                       -Vio  ynsflăfiSe  de  alimentaţie

                                                                                  R a id                                                                                                                            © CA&PAll, -
                                                                                                               pybSică  din  Petroşani                                                                              © APtEŞUL


                                                                                                                                                    observă  deseori  la  ospătarii  restauran­                       $Etn/fOl/                   -
                                                                                   Venim  o  cunoaşte  modul  fn  cote  slnt  sntislăculc  caiafele  cclulcnilur   tului  „Carpaţi".
                                                                               de  calic  unităţile  de  alimentaţie  publică  din  Petroşani,  redacta  ziarului   Astfel  de  aspecte  consumatorii  do­
                                                                                noslm,  cu  sprijinul  Comitetului  executiv  al  Slutului  popular  ul  oraşului   resc  să  nu  se  mai  repete  în  unităţile      ş a b /l
                                                                                rer/ionul  Petroşani  a  întreprins  vilele  trecute  un  raid  prin  aceste  unilulu   de  alimentaţie  publică.
                                                                                   lată  citevu  din  aspectele  Intilnitc  cu  prilejul  raidului.                                                                   JD/HAAS  -
                                                                                                                                                      Conducerea  T.A.P.L.
                                                                                                                                                      trebuie  să  fină  seama
                                                                                    Ceea  ce  apreciază          despre  modul  respectuos  în  care   îşi
                                                                                                                 face  datoria  ospătarul  Fîlimon  Ghiţu-
                                                                                     consumatorii...             lescu,  de  asemenea  purtători  ai  insig­  Mulţi  consumatori  îşi  spun  părerea
                                                                                                                 nei  de  fruntaşi  pe  anul  1963,  iar  la   prin  condicile  de  reclamaţii  şi  sugestii
                                                                                 Fie  că  intri  într-un  bufet  sau  restau­  bufetul  din  gară  (reponsabil  Dumitru   despre  felul  cum   muncesc   lucrătorii
                                                                               rant,  într-o  cofetărie  sau  patiserie,  daca   Boiţ)  este  apreciată  rapiditatea  cu  care   unităţilor  vizitate,  fac   propuneri   cu
                                                                               stai  la  o  masă  curată  şi  eşti  servit  cu   se  face  deservirea  de  către  tovarăşa   dorinţa  sinceră  de  a  se  lua  măsuri  pen­
                                                                               grijă  şi  solicitudine  pleci  cu  o  impresie   luliana  Cenuşc.   tru  evitarea  neajunsurilor  şi  pentru  sa­
                                                                               bună  despic  felul  în  caic  îşi  fac  dato­                       tisfacerea  unor  cerinţe.  La  multe  uni­
                                                                               ria  lucrătorii  unităţii  respective  ...şi  ceea  ce  n-ar  dori   tăţi,  responsabilii  consultă  aceste  con­
                                                                                 O  asemenea  impresie   îşi  formează                              dici,  dau  răspunsuri  competente  şi  iau
                                                                               cetăţenii  caro  intră  în  unitatea  T.A.P L.   să  se  mai  repete  măsuri  în  funcţie  de  faptele  semnalate.
                                                                               nr.  10  (plăcintărie  —  responsabilă  Iiii-                          Se  mai  întîmplă  însă  ca  răspunsurile
                                                                               sabeta  Brezau)  din  Petroşani  ca  şi  la   Pe  lîngă  aspectele  po/.itivc,  caic  fac   date  la  sesizări,  sa  nu  satisfacă  pe  re­
                                                                               unitatea  nr.  9  (cofetărie)  cînd  sînt  ser­  cinste  lucrătorilor  T.A.P.L.  se  mai  ma­  clamanţi.  Mai  mult,  se  dau  chiar  răs­
                                                                               viţi  de  tovarăşele  luliana  Ambruş,  Eca-   nifestă  însă  şî  unele   neajunsuri  care   punsuri  de-a  dreptul  jignitoare  Aşa  a
                                                                               tci'iiu  Slovcnski  şi  Niculina  Palca.  provoacă  nemulţumiri  publicului  con­  procedat  responsabila  cofetăriei,   tov.
                                                                                 La  restaurantele  „Carpaţi"  şi  „Mine­  sumator  Cei  caic  doresc  să  servească   Ncmctlii,  care  la  o  sesizare  a  unor  con­
                                                                               rul",  cetăţenii  apreciază  bogatul  sorti­  masa  sau  să  consume  anumite  băuturi   sumatori  asupra  modului  defectuos  în
                                                                               ment  de  meniuri,  curăţenia  şi  ordinea   la  unitatea  nr.  63  —  hale  (restaurant   care  serveşte  luliana  Palcot  a  răspuns,
                                                                               caracteristice  acestor  unităţi  precum  şi   clasa  lll-a)  sînt  complet  nemulţumiţi   în  scris,  necuviincios.
                                                                               deservirea  practicată  de  majoritatea  os­  de  felul  în  care  se  prezintă  localul.  Cu­  Un  ale  aspect   pe  care  conducerea
                                                                               pătarilor  (spunem  majoritatea  pentru  că   răţenia  lasă  de  dorit,  se  practică  o  de­  T A.P.L.  trebuie  să-l  aibă  în  vedere  este
                                                                               mat  sînt  cîte  unii  care  prin  modul  de   servire  nccorcsptmzătoarc.  Hermina  Iri-   şi  acela  a)  felului  în  care  se  prezintă
                                                                               a  servi  nu  lasă  o  impresie  tocmai  plă­  mic  care  lucrează  aici  este  mereu  pusă   unele  unităţi,  atîc  în  interior  cît  şi  în
                                                                               cută.  aspect  asupra  căruia  vom  reveni).   pe  ceartă,  vorbeşte  necuviincios  cu  con-   exterior.  Aminteam  înainte  de  unitatea
                                                                               Bucătăria  „Minerul",  unde  este  bucătar   sumatorii,  jîgnindu-i  prin  comportarea   <»3  —  Hale  —  unde  curăţenia  în  in­
                                                                               şef  tov.  Dăîan,  bun  cunoscător  al  ar­  sa  şi  prin  servirea  ncigicnică  pe  caic   terior  lasă  de  dorit.  Aceasta  se  obser­
                                                                               tei  culinare,  pe  lîngă  preparatele  ce  se   o  practică.        vă  şi  la  alte  bufete  din  oraşul  Petro­
                                                                               servesc  zilnic  în  restauram  pregăteşte   Chiar  şi  la  unităţile  evidenţiate  mai   şani.  De  asemenea,  aspectul  exterior  a!
                                                                               diferite  sortimente  de  preparate  şi  pen­  sus,  alături  de  lucrătorii  conştiincioşi,   unor  unităţi  este  cît  se  poate  de  neplă­
                                                                               tru  alte  unităţi  T.A.P L  care  sînt  mult   mai  sînt  cîce  unii  ospătari  sau  barmani   cut.  Aproape  că  nu-ţi  vine  să  le  treci
                          DIN  NOUL  PEISAJ  AL  ORAŞULUI  BRAD                apreciate  tic  consumatori.       care  prin  comportarea  lor  nemulţumesc   pragul.  Aşa  este,  spic  exemplu,  bufetul
                                                                                 Aspecte  pozitive  se  întîlncsc  în  ma­  pe  consumatori,  făcîndu-i  să  nu  se  sim­  „Oltul".
                                                                               joritatea  unităţilor  Trustului  de  alimen­                          In  atenţia  conducerii  T.A.P.L.  Petro­
                                                                                                                  tă  tocmai  bine  în  unităţile  respective.
                               Stand  de  cărţi                                taţie  publica  dm  Petroşani.  La  bufe­  De  exemplu,  la  bufetul  „Jiul"  tov.  Ma-   şani,  este  necesar  să  stea  şi  pregătirile
                                                                               tul  „Jiul"   de  exemplu,  consumatorii   ria  Dodo  serveşte  mîncarca  ncigicnic,   pentru  sezonul  de  vară  care  trebuiau
            Pentru  a  înlesni  şi  mai  mult  pănun-   bogat  srand  de  cărţi.  Plin  acest  stand,   sînt  mulţumiţi  de  felul  cum  sînt  de­  direct  cu  mina,   fără  să  întrebuinţeze   începute  demult.
                                                                                                                                                      Cît  priveşte  cererile  consumatorilor,
           dcrca  cărţilor  de  literatură  cu  conţinut   cc  cuprindea  în  special  noutăţi  literare,   serviţi  de  ospătarul  Dumitru  Dinu  şî   furculiţe  şi  nici  nu  respectă  indicaţia   satisfacerea  acestora  trebuie  să  stea  pe
           adecvat  în  rîndurilc  elevilor,  comitetul   au  fost  difuzate  elevilor  căiţi  în  valoa­  barman a  Niculina  lordăchcscu  (purtă­  de  a  purta  în  timpul  serviciului  părul   primul  plan.  Dar,  în  această  direcţie  se
           U.T.M.  de  la  Şcoala  medic  din  Lonca,   re  de  peste  1800  lei.  tori  ai  insignei  de  fruntaşi  pe  anul   legat,  iar  banuana  Stela  Cazan  obişnu­  mai  manifesta  încă  neglijenţă  De  exem­
           la  îndrumarea  organizaţiei  de  partid,  a   AUREL  SLĂBII        1963),  la  „Carul  cu  bere"  servesc  cu   ieşte  să  servească  băuturile  „după  ochi",   plu,  s-au  făcut  mai  multe  sesizări  pri­
                                                                               plăcere  preparatele  pregătite  de  perso­
           organizat  în  şcoală,  cu  sprijinul  diri­  activist  al  Comitet piui  orăşenesc   nalul  condus  de  bucătăreasa  Margareta   dînd  de  multe  ori  cu  lipsă  la  gramaj.  vind  sortimentele  de  prăjituri  Uneori
           guiţilor  şi  al  librăriei  dm  localitate,  un  U.T.M.  Petroşani                                     Mai  sînt  şi  unii  ospătari  care  la  ce­  în  cofetării  se  gătesc  numai  prăjituri  de
                                                                               Wagner  şi  au  numai  cuvinte  de  laudă
                                                                                                                  rerea  consumatorilor  comandă  mîucn-   un  singur  fel  (cu  frişca),  altădată  de  alt   mHHMPfl SUPERIOARĂ
                                                                                                                  rea  şi  „uită"  de  ca,  servind-o  apoi  rece,   fel  (cu  cremă)  sau  torturi.  Firesc  este
                                                                                                                  sau  care  se  lasă  aşteptaţi   prea  mult   ca  tovarăşii  din  conducerea  T.A.P.L.  să
                        Măsuri                  pentru  creşterea                                                 pînă  să  servească  o  prăjitură  sau  o  berc,   consulte  masele  de  consumatori  şi  să   fi PLANULUI ÎNCLINAT
                                                                                                                  preferind  să  stea  de  vorbă  cu  cunos­
                                                                                                                                                    determine  laboratorul  de  cofetărie  să
                                                                                                                  cuţi  In  rîndul  acestora  se  numără  os­
                                                                                                                  pătarii  Căldăraru  Dumitru  de  la  „Carul   îmbunătăţească  sortimentul   de  prăji­
                                                                                                                                                    turi.
                    purceilor                     piuă  Ia  înţărcare                                             cu  bere",  luliana  Pakoe  de  la  cofetăria   Ţinînd  scama  de  neajunsurile  sem­
                                                                                                                  nr.  9,  Todca  Doina  de  la  restaurantul
                                                                                                                  „Minerul"  şi  alţii.             nalate  ca  şi  de  celelalte  neamintite  aici.
                                                                                                                                                    dai  cunoscute,  şi  iuptînd  pentru  înlătu­
            Unităţile  agricole  socialiste  din  re­  tului  ;  în  primele  3-4  zile   stratul  de   perioadă  să  l>  se  administreze  boabe  de   Se  mai  întîmplă,  chiar  şi  atunci  cînd   rarea  lor,  conducerea  şi  toţi  lucrătorii
          giunea  noastră  au  sarcina  ca  pînă   la   paie  de  gnu  să  fie  mai  redus  pentru  ca   orz  prăjit  ca  hrană  suplimentară  De  la   nu  sînt  dccît  2-3  consumatori,  ca  ospă­  unităţilor  T.A.P.L.  din   Petroşani  vor   » •
          sfîrşitul  acestui  an  să  sporească  efecti­  purceii  să  nu  se  poată  ascunde  în  ele.   vîrsta  de  15—20  zile,  în  hrana  purcei­  tarii  să  stea  de  vorbă,  fără  sa-i  întrebe   contribui  la  îmbunătăţirea   activităţii,
          vul  de  porcine  la  2*4.000  capete  în  G.A.S.   Aşternutul  se  va  schimba  în  fiecare  zi.   lor  se  vor  administra  furaje  concen­  ce  vor,  iar  atunci  cînd  sînt  solicitaţi   Ja  o  mai  bună  deservire  a  consumato­
          şi  25.000  în  G.A.C  Calea   principală   Rezultate  bune  se  obţin  atunci  cîiul  pe   trate  formate  din  următorul  amestec :   răspund  cu  indiferenţă  :  „Nu-i  sectorul   rilor  pnn  reţeaua  de  alimentaţie  pu­  CUPLAREA Şt DECUPLAREA
          pentru  realizarea   acestui  obiectiv  o   timp  friguros  ndăposrurilc  sînt  încălzi­  orz  măcinat  şi  cernut  30  la  sută,  făină   meu".  Atitudini  de  felul  acestora  se  blică.
          constituie  creşterea  prolificităţii  scroa­  te  cu  becuri  înf ia roşii  sau  cînd  la  un   de  ovăz  cernută  5  la  sută,  făină  de  po­
          felor  şi  înlăturarea  pierderilor   Jupă   capăt  al  boxei  ferit  de  curenţi,  se  lea-   rumb  25  la  sută,  făină  de  mazăre  10  la                                         VAGOANELOR DE  MINĂ.
          fătarc.  In  această  privinţă  este  necesar   ga  2-3  snopi  Jc  paie  la  o  înălţime  de   sută,  tăi iţe  de  grîu  15  la  sută,  făina  de
          sa  se  ţină  scamă  de  o  seric  de  reguli   15—20  cm.  de  aşternut,  sub  care  se   origine  animală  8  la  sută,  făină  de  lu­  Pe  urmele  materialelor  publicate
          de  zooigiena.  Experienţa  gospodăriilor   obişnuiesc  purecii  să  doarmă.  cerna  3  la  sută,  lapte  praf  2  la  sută  şi
          colective  şi  de  stat  fruntaşe  a  dovedit   Jnccpînd  din  a  5-a  zi  de  viaţă,  pur­  drojdie  de  bere  2  la  suta.  Productivitatea  păşunilor
          ca  prin  organizarea  raţională  a  creşte­  ceii  sugari  vor  fi  scoşi  zilnic  în  padoc
           rii  tineretului  porcin,  acesta  se  dez­  la  soare  şi  aer  timp  de  1-2  orc,  deoa-  In  cazul  cînd  lipseşte  laptele  praf,  se   v a   spori  simţitor
          voltă  normal  ajungînd  la  greutatea  de                           poate  folosi  lapte  tras  proaspăt,  iar  în
          sacrificare  cu  un  consum  mai  redus  de                          timpul  verii  făina  de  lucerna  poate  fi   In  ziarul  „Drumul  socialismului"  nr.                      1*       i **  r.
          unităţi  nutritive  şi  într-un  timp  nui   S F A T U L             înlocuită  cu  lucerna  verde.  Cînd  se  fac   2867  «.lui  17  martie  a c.  s-a  criticat  fap­  colectivişti.  La  efectuarea  lucrărilor  a-
          scurt.                                                               aceste  substituiri  trebuie  să  se  ţină  conc                     niintitc  cetăţenii  au  fost  mobilizaţi  de
            Sînt  însă  şî  gospodării  colective  unde   sp e c ia lis tu lu i  ca  1  kg.  lapte  praf  echivalează  cu  8   tul  că,  manifestând  insuficientă  preocu­  către  deputaţii  sfatului  popular,  din
                                                                                                                  pare  pentru  asigurarea  bazei  furajere,
                                                                               litri  lapte  tras  proaspăt,  iar  1  kg.  făi­
          conducerile  acestora,  specialiştii  şi  în­                                                                                              rîndul  cărora  s-au  evidenţiat  tov.  Bo-
          grijitorii  de  animale  nu  acorda  aten­                           nă  de  lucerna  poate  fi  substituit  cu  5   consiliul  de  conducere  al  gospodăriei   ccnc  Gaşpar,  Avram  bărboni,   Aurel
          ţia  cuvenită  respectării  regulilor   de   rece  s-a  constatat  că  dacă  nu  se  res­  kg.  lucerna  verde.  Acest  amestec  se  ad­  colective  din  Sannisegctuza,  raionul  Ha­  Popescu,  Marioara  Hibais,  Ana  Trămbi-
                                                                               ministrează  zilnic  la  discreţie  în  boxele
          zooigicnâ   recomandate,   înrcgîstrînd   pectă  această  măsură  purecii  se  îmbol­                   ţeg,  nu  întreprinsese  pînă  la  acea  dată   ţoni  ş.a.  Un  sprijin  preţios  în  organi­
          rezultate  sub   nivelul   posibilităţilor   năvesc  uşor  de  anemic.  Hrănirca  scroa­  purecilor.    nici  o  acţiune  cu  privire  la  îmbunătă­  zarea  lucrărilor  şi  mobilizarea  colecti­
          Exemple  negative  in  această  direcţie  pot   felor  este  indicat  să  se  facă  într-o  încă­  Pentru  a-i  da  un  gust  mai  plăcut,  a-   ţirea  păşunilor.  Analizînd  această  situa­  viştilor  a  fost  primit  din  partea  orga­
          fi  date  gospodăriile  colective  din  Cris-   pere  special  amenajată  sau  în  padoc,  nu   mestccu!  se  va  stropi  cu  o  soluţie  de   ţie,  comitetul  de  partid  a  indicat  con­  nizaţiilor  de  femei  şt  de  tineret.
          tur,  Jelediuţi,  Miccşti  ş a.  Cele  mai  mul­  in  boxa  purceilor  In  boxa  purecilor,  în-   melasă,  zahăr  sau  cu  bioscimulatori  fo­  siliului  de  conducere  al  G.A.C.  să  ia   Cunoscînd  faptul  ca  organizarea  pa-
          te  deficienţe  semnalate  la  aceste  unităţi   cepînd  din  a  4-a  zi  de  viaţă  a  lor,  se   losiţi  în  hrana  albinelor,  dînJ   zilnic   măsurile  necesare  pentru  ca  obiectivele   şunatiilui  raţional  este  o  metoda   care
          agricole  se  datoresc  îngrijirii  nccorcs-   va  pune  un   jgheab  cu  apă,   aceasta   cîce  o  linguriţă  pentru  fiecare  purcel   stabilite  în  planul  tehnic  de  îmbună­
          punzătoare  a  purecilor  pînă  la  înţărca­  schimbîndu-se  de  trei  ori  pe  zi.  Tot  în   timp  de  10—12  zile  In  acelaşi  timp  ra­  contribuie  într-o  măsură  însemnată  la
          re.  In  scopul  evitării  unor   asemenea   boxă  se  va  aşeza  un  jgheab  pentru  să­  ţia  zilnică  trebuie  completată  cu  2—3   tăţire  a  păşunilor  să  fie  înfăptuite  în   sporirea  producţiei  de  masă  verde   pe
          neajunsuri,  în  articolul  de  faţă  vom  a-   ruri  minerale  (50  la  sută  făină  de  oase   grame  de  calciu  granulat.  întregime.  Pe  această  calc  se  va  putea   păşuni,  în  aceasta  privinţă  au  fose  sta­
          răta  cîtcva  reguli  care  trebuie  să  fie   şi  50  la  sută  calciu  furajer),  iar  în  altul   Pentru  ca  purceii  să  consume  mai   asigura  realizarea  pînă  la  sfîrşitul  anului   bilite  o  serie  de  măsuri.  In  vederea  or­  MIN£6i
          respectate  întocmai  de  către  toţi  îngri­  6c  va  pune  pămînc  roşu  amestecat  cu   niulcă  hrană  c  bine  ca  scroafele  să  fie   a  efectivelor  de  3.400  ovine  şi  600  bo­  ganizării  taberelor  de  vară  şi  a  fertili­
           jitorii  care  lucrează  la  fermele  de  por­  săruri  de  fier.  Este  recomandabil,  de   ţinute  separat  şi  aduse  la  purcei  pentru   vine,  cît  a  fost  prevăzut  în  planul  de   zării  păşunilor  prin  tîrlire  s-a  trecut  la
          cine.                              asemenea,  ca  în  boxă  să  se  aducă  şi  o   supt  după  un  program  bine  stabilit.  producţie.  Totodată  se  creează  condiţii   repararea  şi  confecţionarea  poi ţilor  ne­  IN   îlH P if t    CiAPL SA U
            Este  de  marc  însemnătate  faptul  ca   lopată  de  pămînc  proaspăc  din  care  pur­  Prut  respectarea  acestor  reguli  se  va   pentru  creşterea  producţiei  pe  cap  do   cesare.  Pe  baza  calculelor  făcute   s-a
          îngrijitorii  să  supravegheze  atene  făta-   ecii  să-şi  completeze  necesarul  de  să­  asigura  o  bună  dezvoltare  a  tineretului   animal.  ajuns  la  concluzia  că  în  acest  an  se  vor   DECUPLĂRII  VAGOANELOR
           rca,  rupînd  învclitoarca  în  cazul  cînd   ruri  minerale.  încă  din  prima  săpt.ă-   porcin,  cvtlîndti-sc  în  marc  măsură  pier­  Convins  de  acest  adevăr,  consiliul  de   putea  îngraşă  prin  tîrlire  42  ha.  păşune.
           purcelul  nu  iese  singur  din  ca.  După   niînă  purecii  trebuie  să  fie  obişnuiţi  să   derile.  De  aceea,  în  vederea  realizării   conducere  al  G.A.C  cu  sprijinul  comi­  £STE INTERZIS  A SE INTRODU­
           fătarc  este  necesar  ca  fiecare  purcel  să   bea  lapte  de  vacă  smîntînit  sau  2âr  în­  prevederilor  planurilor  stabilite  în  zoo­  Pe  această  calc  se  va  asigura  realizarea   CE  CAPUL, MINA  SAU ALTE
           fie  şters  cu  o  cîrpâ  curată,  îai  apoi  se   dulcit.  In  acest  scop  este  necesar  ca  lap­  tehnie  va  trebui  ca  în  primul  rînd  con­  tetului  executiv  al  sfatului  popular  co­  pe  suprafaţa  respectivă  a  unui  spor  de
           lasă  în  boxa  sau  se  pune  într-o  ladă   tele  să  fie  încălzit  la  temperatura  cor­  ducerile  unităţilor  agricole,  specialiştii,   nsunai,  a  trecut  la  fapte.  Pe  o  supra­  S 000—10.000  kg.  masa  verde  la  ha.  Prin   PĂRŢI  ALE  CORPULUI  ÎNTRE
          special  pregătită  pînă  cc  scroafa  elimină   pului  (38—39  grade  Celsius),  avîndu-sc   brigadierii  zootehnici  şi  îngrijitorii  de   faţă  de  116  ha  păşune  s-au  împrăştiat   masurile  caic  au  fost  luate  şt  cele  cc
           învclitorilc.  După  terminarea   fătării,   grijă  să  fie  scos  dm  boxă  cînd  se  răceş­  animale  să  acorde  toată  atenţia  aplică­  îngrăşăminte  chimice,  iar  pe  alte  14  ha.   se  vor  înfăptui  în  continuare  se  va  asi­  VACONETE SAU TAMPOANE
           purecii  se  dau  la  supt  avîndu  se  grijă   te,  daca  nu  e  consumat  în  întregime   rii  regulilor  de  zooigicnă  avansate.  s-au  administrat  36  tone  dolomitâ.  De   gura  realizarea  şi  depăşirea   sarcinilor
           ca,  timp  de  2-3  zile  pînă  cc  se  obiş­  Intrucît  la  vîrsta  de  5-7  zile  încep  sa   IOAN  MĂRGINEANU   asemenea,  s-a  curăţat  de  vegetaţie  lem­  stabilite  în  sectorul  zootehnic  pentru
           nuiesc,  purecii  mai  mici  să  se  aşeze  la   le  apară  dinţii,  purecii  simt  nevoia  să   medie  veterinar   noasă  şi  au  fost  distruse  muşuroaiele   acest  an.
           sfîrcurilc  dinainte.  Multă  atenţie  tre­  mestece  materiale  tari  între  gingii.  De   şeful  laboratorului   de  pe  o  suprafaţa  de  peste  400  ha.  La   T.  ALBULESCU
           buie  să  se  acorde  şi  formării  aşternu­  aceea,  este  recomandabil  ca  în  această  veterinar  regional  aceste  acţiuni  au  participat  aproape  900  piejedintcle  G.A.C.  Sarmisegeluza
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15