Page 10 - 1964-05
P. 10
Drumul socialismului Nr, 2908
Pag. 2
In emisiunea locală - probleme de actualitate TEM E ŞC O LAR E Turneul tenorului Ion dacian în il.R.S.S
instructiv-cducativ, au împărtăşit
din
Emisiunile locale ale centrului de ra prin conţinutul lor, să vină în spriji la G.A.C. din llia", vie relatare asupra Penfru încheierea cu succes în organizarea şi desfăşurarea procesului Tenorul ton Dacian, ntlisl eme tistul romin Işi va da concursul la
dio fie.ir c din Ili.i sîot Transmise de p*i- nul colectiviştilor, să-i ajute pe aceştia muncilor depuse de colectivişti, con a anului de învăfăm înf metodele lor de munca şi s-au angajat rit, directorul Tcaltulul de Stat de o serie de spectacole cu operetele
uu ori pe săpiămînă. Datorită preocu în munca ce o desfăşoară pe tarlalele vorbirea cu tov. Tamaş Gheorghe, bri că vor depune toate eforturile, vor Operetă din Bucureşti, ini re prinde „Prinţesa circului“ şi „Văduva vc-
pării comitetului de redacţie, al cărui gospodăriilor colective pentru pregăti gadierul dm Săcămaş, despre măsurile încheierea cu succes a anului şcolar munci cu însufleţire pentru a traduce pînă la 25 mai un turneu in ora scUr şi v« susţine concerte de arii
responsabil este cov. losif burza, aces rea viitoarelor recolte bogate. luate în vederea bunei desfăşurări a constituie problema spic care îşi în în viaţa sarcinile cc le revin pe linia şele Kiev, Tallin şi Lcninrfrad. Ar- şi rccitalc. (Aejerpres)
tea au un conţinut bogat, Strîns legat — Putem afirma că acţiunea noastră campaniei agricole de primăvară, radio- dreaptă în prezent toată atenţia cadre instruirii şi educării comuniste a ele
de viaţa şi activitatea oamenilor mun de sprijinire a campaniei agricole de rcportajul „Pe ogoarele G.A C. în a- le didactice din şcoala noastră. In sco vilor.
cii dm localităţile în care sînt difuzate, primăvară — spunea tov. losif Burza ccstc zile", în caic se evidenţiaţi bune pul obţinerii unor rezultate cît mai bune Consfătuirea a prilejuit un larg
fapt ce face să fie audiate cu viu inte — a început încă din primele zile ale le rezultate obţinute de colectivişti în ia învăţătură, în cadrul comisiei meto schimb de experienţă, contribuind la
res. Ştirile la zi, cuprinzînd sectoare anului, cîiul s-au discutai în adunările campanie, raidul „Priit gospodăriile co dice a învăţătorilor au fost purtate vii extinderea metodelor bune folosite în întreprinderea raională de industrie
variate de activitate, problemele dez generale ale gospodăriilor colective pla lective în timpul campaniei agricole de discuţii privind recapitularea curentă a munca de creştere şi formare a tinere
bătute, de cea mai stringentă actuali nurile de producţie. Atunci am înregis primăvară" şi multe altele. In faţa mi materiei. Iu privinţa recapitulării finale, tului şcolar.
tate, informează operativ auditoriul, ii trat discuţiile purtate de colectivişti, crofonului au fost invitaţi specialişti cc va începe cui înd, am prevăzut de pe locală Orăştie
îmbogăţesc cunoştinţele, îl mobilizează angajamentele pe care şi le-au luat. In din agricultură care au vorbit, de ase acum în planul nostru de muncă temele In sprijinul alegerii
la o activitate şi mai susţinută pentru perioadele următoare am transmis aces menea, despic mersul lucrărilor din ac cc vor fi discutate la fiecare obiect în
transpunerea în fapte a sarcinilor, pen te înregistrări in cadrul emisiunilor lo tuala campanie agricolă şi sarcinile ce parte. viifoa rei profesii anunţă vacante următoarele posturi:
tru obţinerea unor noi şi frumoase rea cale şi, mai tîrziu, pornind de la aces stau în faţa colectiviştilor pentru asi Pentru ajutorarea elevilor cc mani
gurarea unor recolte bogate, au fost
lizări la fiecare loc de muncă şi în ac tea. am transmis materiale despre felul popularizaţi colectiviştii fruntaşi şi mo festă lacune la unele obiecte, am întoc Conducerea şcolii noastre, diriginţii
tivitatea obştească. Trebuie să mai ară cum se îndeplinesc prevederile planuri dul în caic aceştia au obţinut rczultacc mit un plan al orelor de consultaţii, şi cadrele didactice s-au preocupat în — un post şef serviciu plan şi organizarea
tăm c,i tematica emisiunilor amintite lor, angajamentele. bune în muncă, au fost transmise pro dirigenţii, iar profesorii vor ţine o mai deaproape pentru îndrumarea elevilor m uncii;
este prezentată, de cele mai multe ori, Intr-adevăr, în emisiunile dm perioa grame culturale în cinstea fruntaşilor, sirînsă legătură cu familiile şcolarilor, dm clasele a XI a spre alegerea, după
în mod atractiv, în cadrul unor forme da campaniei de primăvară, materialele interviuri cu mecanizatorii privind exe vor acorda mai multa atenţie calităţii absolvirea şcolii medii, a unor profesii — un post tehnician I tehnolog;
redacţionale variate : buletine de ştiri, în sprijinul acesteia au ocupat un loc cutarea insămînţârilor ctc. lecţiilor ctc. spre care elevii manifestă înclinaţii, dra
interviuri, convorbiri, portrete, agende important. Ele, aşa cum arăta respon înv. TlRBAN PANTELIMON goste. In acest sens, de curînd, la o — un post maistru ramura
de întrecere, reportaje, radio-reporta- sabilul comitetului de redacţie, por Demn de remarcat este faptul că, responsabilul comisiei metodice oră de dirigeuţie a clasei a XLa uman crarea lemnului.
}c, emisiuni culturale, rubrici cu carac nind de la planurile de producţie pentru operativitatea transmiterii rezul a învăţătorilor de la Şcoala cu tema „Frumuseţea meseriei mele", au
ter permanent sau periodice ca : „Din şi angajamentele luate de colectivişti, tatelor obţinute în campania agricola de 8 ani — Sîntandrei fost invitaţi să vorbească elevilor tova Angajările se fac în condiţiile H.C.M 1053|1960
munca şi activitatea tineretului", „Agen au relatat cum se îndeplinesc, caic este de primăvară, comitetul de redacţie al răşi cc lucrează în diferite sectoare de
da celui de al Yll-lca concurs al for stadiul lucrărilor agricole, aportul oa centrului de radioficarc a antrenat în activitate. Astfel, studenta Lucia Pupă Informaţii suplimentare se primesc de la telefon.
maţiilor artistice", „Reportajul zilei", menilor la îndeplinirea lor în timpul cele două gospodării colective un larg Un larg ză de la Institutul pedagogic din Deva
„Portretul colectivistului fruntaş", „Dm optim şi de calitate. In acest sens au activ de corespondenţi voluntari Aceş schimb de experienjă a vorbit despre frumuseţea şi nobila 189-190 Orăştie.
viaţa şi activitatea femeilor" şi altele. fost difuzate ştiri de pe tarlalele gospo tia, printre care Toma Fclici.i, din Să răspundere a muncii de educator; tov.
Datorită acestui fapt, emisiunile locale dăriilor agricole colective, radiorcpor- cămaş, Ana Tomuţa, dm bretea Murc- Pentru încheierea cu rezultate cît mai Adina VarvoJi, inginer agronom la Bîr-
au culoare şi prospeţime, o eficienţă taje, reporraje şî au fost descinse rubri şană, Angliei Oana din Uleş, Ionel Sa- bune a anului şcolar în curs, la Alba cca, a arătat despre munca sa şi înal
şi un prestigiu în continua creştere cile „Sfatul specialistului" şi „Cu toate vin, din llia, şi alţii, contribuie la rea Julia a avut loc, din iniţiativa Comite tele satisfacţii pe caic i Ic aduce; tov.
printre ascultători. forţele pentru terminarea la timp a lu lizarea unor emisiuni bogate, interesan tului raional de partid, o consfătuire cu Ion Nicula, medie la spitalul C.F R Si-
In localităţile unde se difuzează emi crărilor agricole dm campania de pri te. De altfel, emisiunile locale de sîm- diriginţii şi directorii şcolilor medii şi meria şî Eleonora Suciu, absolventă a
siunea locală a centrului de rad i of ic a- măvară". In cadrul acestor rubrici au bata sînc realizate exclusiv din mate de 8 ani din raion. La consfătuire au şcolii tehnice sanitare din Arad, au vor
rc din 11ia, sectorul agricol ocupă cea fost transmise articolul „Să pregătim rialele primite de la corespondenţii vo bit despic satisfacţiile meseriei în care T.Â.PL.mva
mai marc pondere. De acecvt, comite temeinic campania agricolă de primă luntari. mai participat secretari ai organizaţii trebuie sa aperi sănătatea celor cc
tul de redacţie şi-a îndreptat atenţia, vară", în cure se prezenta situaţia dm Emisiunile locale ale centrului de ra lor de partid şi U T M . din şcoli muncesc.
mai ales în această pciioadă a campa nccst punct de vedere la G A C. dm dioficarc din llia conţin materiale bo In cadrul consfătuirii au fost dezbă Ora de dirigenţie a scos în evidenţă
niei agricole de primăvară, spic redac llia şi bretea Mureşaiu, precum şi ceea gate în sprijinul colectiviştilor. Tratînd tute sarcinile cc revin cadrelor didacti a m u tfa
tarea şi transmiterea unor emisiuni carc, cc mai trebuie făcut, reportajul „O zi ce şi în mod deosebit du iginţilor şi di concluzia că fiecare profesie c frumoa
problemele cele mai actuale cc-i fră- rectorilor de şcoli în această etapă a să şi plină de răspundere Pentru a o DESCHIDEM A CQ A DINI
niîntă pe aceştia, sfătuiudu-i şi îndem- anului şcolar privind instruirea şi edu profesa aşa cum se cuvine trebuie să te
carea tineretului. pregăteşti temeinic, să acumulezi cu
nîndu-i, ele contribuie cu eficienţă la LOR D E VARA COM -
Pe marginea referatului „Ora de di- noştinţe bogate, să depui pe băncile şco
mobilizarea colectiviştilor pentru pre rigenţie, mijloc important în realizarea lii o muncă susţinută la învăţătură.
gătirea cu temeinicie a unor recolte sarcinilor educaţiei comuniste" au luat VICTOR HANEŞ PLET RENOVATE
spornice. parte la discuţii numeroase cadre didac- profesor — Şcoala medie
V. CHIŞ | ticc. Ele au reliefat rezultatele obţinute din Simeria
*P£PIA CE7Â7II
® MUREŞUL - DEVA
-Vio ynsflăfiSe de alimentaţie
R a id © CA&PAll, -
pybSică din Petroşani © APtEŞUL
observă deseori la ospătarii restauran $Etn/fOl/ -
Venim o cunoaşte modul fn cote slnt sntislăculc caiafele cclulcnilur tului „Carpaţi".
de calic unităţile de alimentaţie publică din Petroşani, redacta ziarului Astfel de aspecte consumatorii do
noslm, cu sprijinul Comitetului executiv al Slutului popular ul oraşului resc să nu se mai repete în unităţile ş a b /l
rer/ionul Petroşani a întreprins vilele trecute un raid prin aceste unilulu de alimentaţie publică.
lată citevu din aspectele Intilnitc cu prilejul raidului. JD/HAAS -
Conducerea T.A.P.L.
trebuie să fină seama
Ceea ce apreciază despre modul respectuos în care îşi
face datoria ospătarul Fîlimon Ghiţu-
consumatorii... lescu, de asemenea purtători ai insig Mulţi consumatori îşi spun părerea
nei de fruntaşi pe anul 1963, iar la prin condicile de reclamaţii şi sugestii
Fie că intri într-un bufet sau restau bufetul din gară (reponsabil Dumitru despre felul cum muncesc lucrătorii
rant, într-o cofetărie sau patiserie, daca Boiţ) este apreciată rapiditatea cu care unităţilor vizitate, fac propuneri cu
stai la o masă curată şi eşti servit cu se face deservirea de către tovarăşa dorinţa sinceră de a se lua măsuri pen
grijă şi solicitudine pleci cu o impresie luliana Cenuşc. tru evitarea neajunsurilor şi pentru sa
bună despic felul în caic îşi fac dato tisfacerea unor cerinţe. La multe uni
ria lucrătorii unităţii respective ...şi ceea ce n-ar dori tăţi, responsabilii consultă aceste con
O asemenea impresie îşi formează dici, dau răspunsuri competente şi iau
cetăţenii caro intră în unitatea T.A.P L. să se mai repete măsuri în funcţie de faptele semnalate.
nr. 10 (plăcintărie — responsabilă Iiii- Se mai întîmplă însă ca răspunsurile
sabeta Brezau) din Petroşani ca şi la Pe lîngă aspectele po/.itivc, caic fac date la sesizări, sa nu satisfacă pe re
unitatea nr. 9 (cofetărie) cînd sînt ser cinste lucrătorilor T.A.P.L. se mai ma clamanţi. Mai mult, se dau chiar răs
viţi de tovarăşele luliana Ambruş, Eca- nifestă însă şî unele neajunsuri care punsuri de-a dreptul jignitoare Aşa a
tci'iiu Slovcnski şi Niculina Palca. provoacă nemulţumiri publicului con procedat responsabila cofetăriei, tov.
La restaurantele „Carpaţi" şi „Mine sumator Cei caic doresc să servească Ncmctlii, care la o sesizare a unor con
rul", cetăţenii apreciază bogatul sorti masa sau să consume anumite băuturi sumatori asupra modului defectuos în
ment de meniuri, curăţenia şi ordinea la unitatea nr. 63 — hale (restaurant care serveşte luliana Palcot a răspuns,
caracteristice acestor unităţi precum şi clasa lll-a) sînt complet nemulţumiţi în scris, necuviincios.
deservirea practicată de majoritatea os de felul în care se prezintă localul. Cu Un ale aspect pe care conducerea
pătarilor (spunem majoritatea pentru că răţenia lasă de dorit, se practică o de T A.P.L. trebuie să-l aibă în vedere este
mat sînt cîte unii care prin modul de servire nccorcsptmzătoarc. Hermina Iri- şi acela a) felului în care se prezintă
a servi nu lasă o impresie tocmai plă mic care lucrează aici este mereu pusă unele unităţi, atîc în interior cît şi în
cută. aspect asupra căruia vom reveni). pe ceartă, vorbeşte necuviincios cu con- exterior. Aminteam înainte de unitatea
Bucătăria „Minerul", unde este bucătar sumatorii, jîgnindu-i prin comportarea <»3 — Hale — unde curăţenia în in
şef tov. Dăîan, bun cunoscător al ar sa şi prin servirea ncigicnică pe caic terior lasă de dorit. Aceasta se obser
tei culinare, pe lîngă preparatele ce se o practică. vă şi la alte bufete din oraşul Petro
servesc zilnic în restauram pregăteşte Chiar şi la unităţile evidenţiate mai şani. De asemenea, aspectul exterior a!
diferite sortimente de preparate şi pen sus, alături de lucrătorii conştiincioşi, unor unităţi este cît se poate de neplă
tru alte unităţi T.A.P L care sînt mult mai sînt cîce unii ospătari sau barmani cut. Aproape că nu-ţi vine să le treci
DIN NOUL PEISAJ AL ORAŞULUI BRAD apreciate tic consumatori. care prin comportarea lor nemulţumesc pragul. Aşa este, spic exemplu, bufetul
Aspecte pozitive se întîlncsc în ma pe consumatori, făcîndu-i să nu se sim „Oltul".
joritatea unităţilor Trustului de alimen In atenţia conducerii T.A.P.L. Petro
tă tocmai bine în unităţile respective.
Stand de cărţi taţie publica dm Petroşani. La bufe De exemplu, la bufetul „Jiul" tov. Ma- şani, este necesar să stea şi pregătirile
tul „Jiul" de exemplu, consumatorii ria Dodo serveşte mîncarca ncigicnic, pentru sezonul de vară care trebuiau
Pentru a înlesni şi mai mult pănun- bogat srand de cărţi. Plin acest stand, sînt mulţumiţi de felul cum sînt de direct cu mina, fără să întrebuinţeze începute demult.
Cît priveşte cererile consumatorilor,
dcrca cărţilor de literatură cu conţinut cc cuprindea în special noutăţi literare, serviţi de ospătarul Dumitru Dinu şî furculiţe şi nici nu respectă indicaţia satisfacerea acestora trebuie să stea pe
adecvat în rîndurilc elevilor, comitetul au fost difuzate elevilor căiţi în valoa barman a Niculina lordăchcscu (purtă de a purta în timpul serviciului părul primul plan. Dar, în această direcţie se
U.T.M. de la Şcoala medic din Lonca, re de peste 1800 lei. tori ai insignei de fruntaşi pe anul legat, iar banuana Stela Cazan obişnu mai manifesta încă neglijenţă De exem
la îndrumarea organizaţiei de partid, a AUREL SLĂBII 1963), la „Carul cu bere" servesc cu ieşte să servească băuturile „după ochi", plu, s-au făcut mai multe sesizări pri
plăcere preparatele pregătite de perso
organizat în şcoală, cu sprijinul diri activist al Comitet piui orăşenesc nalul condus de bucătăreasa Margareta dînd de multe ori cu lipsă la gramaj. vind sortimentele de prăjituri Uneori
guiţilor şi al librăriei dm localitate, un U.T.M. Petroşani Mai sînt şi unii ospătari care la ce în cofetării se gătesc numai prăjituri de
Wagner şi au numai cuvinte de laudă
rerea consumatorilor comandă mîucn- un singur fel (cu frişca), altădată de alt mHHMPfl SUPERIOARĂ
rea şi „uită" de ca, servind-o apoi rece, fel (cu cremă) sau torturi. Firesc este
sau care se lasă aşteptaţi prea mult ca tovarăşii din conducerea T.A.P.L. să
Măsuri pentru creşterea pînă să servească o prăjitură sau o berc, consulte masele de consumatori şi să fi PLANULUI ÎNCLINAT
preferind să stea de vorbă cu cunos
determine laboratorul de cofetărie să
cuţi In rîndul acestora se numără os
pătarii Căldăraru Dumitru de la „Carul îmbunătăţească sortimentul de prăji
turi.
purceilor piuă Ia înţărcare cu bere", luliana Pakoe de la cofetăria Ţinînd scama de neajunsurile sem
nr. 9, Todca Doina de la restaurantul
„Minerul" şi alţii. nalate ca şi de celelalte neamintite aici.
dai cunoscute, şi iuptînd pentru înlătu
Unităţile agricole socialiste din re tului ; în primele 3-4 zile stratul de perioadă să l> se administreze boabe de Se mai întîmplă, chiar şi atunci cînd rarea lor, conducerea şi toţi lucrătorii
giunea noastră au sarcina ca pînă la paie de gnu să fie mai redus pentru ca orz prăjit ca hrană suplimentară De la nu sînt dccît 2-3 consumatori, ca ospă unităţilor T.A.P.L. din Petroşani vor » •
sfîrşitul acestui an să sporească efecti purceii să nu se poată ascunde în ele. vîrsta de 15—20 zile, în hrana purcei tarii să stea de vorbă, fără sa-i întrebe contribui la îmbunătăţirea activităţii,
vul de porcine la 2*4.000 capete în G.A.S. Aşternutul se va schimba în fiecare zi. lor se vor administra furaje concen ce vor, iar atunci cînd sînt solicitaţi Ja o mai bună deservire a consumato
şi 25.000 în G.A.C Calea principală Rezultate bune se obţin atunci cîiul pe trate formate din următorul amestec : răspund cu indiferenţă : „Nu-i sectorul rilor pnn reţeaua de alimentaţie pu CUPLAREA Şt DECUPLAREA
pentru realizarea acestui obiectiv o timp friguros ndăposrurilc sînt încălzi orz măcinat şi cernut 30 la sută, făină meu". Atitudini de felul acestora se blică.
constituie creşterea prolificităţii scroa te cu becuri înf ia roşii sau cînd la un de ovăz cernută 5 la sută, făină de po
felor şi înlăturarea pierderilor Jupă capăt al boxei ferit de curenţi, se lea- rumb 25 la sută, făină de mazăre 10 la VAGOANELOR DE MINĂ.
fătarc. In această privinţă este necesar ga 2-3 snopi Jc paie la o înălţime de sută, tăi iţe de grîu 15 la sută, făina de
sa se ţină scamă de o seric de reguli 15—20 cm. de aşternut, sub care se origine animală 8 la sută, făină de lu Pe urmele materialelor publicate
de zooigiena. Experienţa gospodăriilor obişnuiesc purecii să doarmă. cerna 3 la sută, lapte praf 2 la sută şi
colective şi de stat fruntaşe a dovedit Jnccpînd din a 5-a zi de viaţă, pur drojdie de bere 2 la suta. Productivitatea păşunilor
ca prin organizarea raţională a creşte ceii sugari vor fi scoşi zilnic în padoc
rii tineretului porcin, acesta se dez la soare şi aer timp de 1-2 orc, deoa- In cazul cînd lipseşte laptele praf, se v a spori simţitor
voltă normal ajungînd la greutatea de poate folosi lapte tras proaspăt, iar în
sacrificare cu un consum mai redus de timpul verii făina de lucerna poate fi In ziarul „Drumul socialismului" nr. 1* i ** r.
unităţi nutritive şi într-un timp nui S F A T U L înlocuită cu lucerna verde. Cînd se fac 2867 «.lui 17 martie a c. s-a criticat fap colectivişti. La efectuarea lucrărilor a-
scurt. aceste substituiri trebuie să se ţină conc niintitc cetăţenii au fost mobilizaţi de
Sînt însă şî gospodării colective unde sp e c ia lis tu lu i ca 1 kg. lapte praf echivalează cu 8 tul că, manifestând insuficientă preocu către deputaţii sfatului popular, din
pare pentru asigurarea bazei furajere,
litri lapte tras proaspăt, iar 1 kg. făi
conducerile acestora, specialiştii şi în rîndul cărora s-au evidenţiat tov. Bo-
grijitorii de animale nu acorda aten nă de lucerna poate fi substituit cu 5 consiliul de conducere al gospodăriei ccnc Gaşpar, Avram bărboni, Aurel
ţia cuvenită respectării regulilor de rece s-a constatat că dacă nu se res kg. lucerna verde. Acest amestec se ad colective din Sannisegctuza, raionul Ha Popescu, Marioara Hibais, Ana Trămbi-
ministrează zilnic la discreţie în boxele
zooigicnâ recomandate, înrcgîstrînd pectă această măsură purecii se îmbol ţeg, nu întreprinsese pînă la acea dată ţoni ş.a. Un sprijin preţios în organi
rezultate sub nivelul posibilităţilor năvesc uşor de anemic. Hrănirca scroa purecilor. nici o acţiune cu privire la îmbunătă zarea lucrărilor şi mobilizarea colecti
Exemple negative in această direcţie pot felor este indicat să se facă într-o încă Pentru a-i da un gust mai plăcut, a- ţirea păşunilor. Analizînd această situa viştilor a fost primit din partea orga
fi date gospodăriile colective din Cris- pere special amenajată sau în padoc, nu mestccu! se va stropi cu o soluţie de ţie, comitetul de partid a indicat con nizaţiilor de femei şt de tineret.
tur, Jelediuţi, Miccşti ş a. Cele mai mul in boxa purceilor In boxa purecilor, în- melasă, zahăr sau cu bioscimulatori fo siliului de conducere al G.A.C. să ia Cunoscînd faptul ca organizarea pa-
te deficienţe semnalate la aceste unităţi cepînd din a 4-a zi de viaţă a lor, se losiţi în hrana albinelor, dînJ zilnic măsurile necesare pentru ca obiectivele şunatiilui raţional este o metoda care
agricole se datoresc îngrijirii nccorcs- va pune un jgheab cu apă, aceasta cîce o linguriţă pentru fiecare purcel stabilite în planul tehnic de îmbună
punzătoare a purecilor pînă la înţărca schimbîndu-se de trei ori pe zi. Tot în timp de 10—12 zile In acelaşi timp ra contribuie într-o măsură însemnată la
re. In scopul evitării unor asemenea boxă se va aşeza un jgheab pentru să ţia zilnică trebuie completată cu 2—3 tăţire a păşunilor să fie înfăptuite în sporirea producţiei de masă verde pe
neajunsuri, în articolul de faţă vom a- ruri minerale (50 la sută făină de oase grame de calciu granulat. întregime. Pe această calc se va putea păşuni, în aceasta privinţă au fose sta
răta cîtcva reguli care trebuie să fie şi 50 la sută calciu furajer), iar în altul Pentru ca purceii să consume mai asigura realizarea pînă la sfîrşitul anului bilite o serie de măsuri. In vederea or MIN£6i
respectate întocmai de către toţi îngri 6c va pune pămînc roşu amestecat cu niulcă hrană c bine ca scroafele să fie a efectivelor de 3.400 ovine şi 600 bo ganizării taberelor de vară şi a fertili
jitorii care lucrează la fermele de por săruri de fier. Este recomandabil, de ţinute separat şi aduse la purcei pentru vine, cît a fost prevăzut în planul de zării păşunilor prin tîrlire s-a trecut la
cine. asemenea, ca în boxă să se aducă şi o supt după un program bine stabilit. producţie. Totodată se creează condiţii repararea şi confecţionarea poi ţilor ne IN îlH P if t CiAPL SA U
Este de marc însemnătate faptul ca lopată de pămînc proaspăc din care pur Prut respectarea acestor reguli se va pentru creşterea producţiei pe cap do cesare. Pe baza calculelor făcute s-a
îngrijitorii să supravegheze atene făta- ecii să-şi completeze necesarul de să asigura o bună dezvoltare a tineretului animal. ajuns la concluzia că în acest an se vor DECUPLĂRII VAGOANELOR
rca, rupînd învclitoarca în cazul cînd ruri minerale. încă din prima săpt.ă- porcin, cvtlîndti-sc în marc măsură pier Convins de acest adevăr, consiliul de putea îngraşă prin tîrlire 42 ha. păşune.
purcelul nu iese singur din ca. După niînă purecii trebuie să fie obişnuiţi să derile. De aceea, în vederea realizării conducere al G.A.C cu sprijinul comi £STE INTERZIS A SE INTRODU
fătarc este necesar ca fiecare purcel să bea lapte de vacă smîntînit sau 2âr în prevederilor planurilor stabilite în zoo Pe această calc se va asigura realizarea CE CAPUL, MINA SAU ALTE
fie şters cu o cîrpâ curată, îai apoi se dulcit. In acest scop este necesar ca lap tehnie va trebui ca în primul rînd con tetului executiv al sfatului popular co pe suprafaţa respectivă a unui spor de
lasă în boxa sau se pune într-o ladă tele să fie încălzit la temperatura cor ducerile unităţilor agricole, specialiştii, nsunai, a trecut la fapte. Pe o supra S 000—10.000 kg. masa verde la ha. Prin PĂRŢI ALE CORPULUI ÎNTRE
special pregătită pînă cc scroafa elimină pului (38—39 grade Celsius), avîndu-sc brigadierii zootehnici şi îngrijitorii de faţă de 116 ha păşune s-au împrăştiat masurile caic au fost luate şt cele cc
învclitorilc. După terminarea fătării, grijă să fie scos dm boxă cînd se răceş animale să acorde toată atenţia aplică îngrăşăminte chimice, iar pe alte 14 ha. se vor înfăptui în continuare se va asi VACONETE SAU TAMPOANE
purecii se dau la supt avîndu se grijă te, daca nu e consumat în întregime rii regulilor de zooigicnă avansate. s-au administrat 36 tone dolomitâ. De gura realizarea şi depăşirea sarcinilor
ca, timp de 2-3 zile pînă cc se obiş Intrucît la vîrsta de 5-7 zile încep sa IOAN MĂRGINEANU asemenea, s-a curăţat de vegetaţie lem stabilite în sectorul zootehnic pentru
nuiesc, purecii mai mici să se aşeze la le apară dinţii, purecii simt nevoia să medie veterinar noasă şi au fost distruse muşuroaiele acest an.
sfîrcurilc dinainte. Multă atenţie tre mestece materiale tari între gingii. De şeful laboratorului de pe o suprafaţa de peste 400 ha. La T. ALBULESCU
buie să se acorde şi formării aşternu aceea, este recomandabil ca în această veterinar regional aceste acţiuni au participat aproape 900 piejedintcle G.A.C. Sarmisegeluza