Page 11 - 1964-05
P. 11
Nr. 2ona Drumul socialismului
InvăţămiîntuB de partid strâns Perfecţionarea producţiei Se dezvoltă
Segat de activitatea practică pe seama micii mecanizări cooperaţia meşteşugărească
Comitetul dc partid dc la Combina nul mers al furnalelor, respectiv creş n r
tul siderurgic Hunedoara a acordat în terea indicilor dc utilizare la furnale, re Este un lucru îndeobşte cunoscut că se înlătura complet degajările dc praf ~i ffc .‘l& S A /
v t V
acest an o grijă mai marc organizării şi ducerea consumului dc cocs şi scăde în procesul dc producţie o parte din în atmosferă.
desfăşurării învâţămîntului dc partid, rea preţului de cost pe tona dc fonta. utilaje, instalaţii şi agregate se uzează, Tot pc această linie sc înscrie şi „Me
pregătirii propagandiştilor, asigurării Referate asemănătoare s-au ţinut şi în iar dc la un timp ele trebuie perfecţio canizarea transportului zgurii granulate
participării tuturor cursanţilor la legătură cu introducerea tehnicii noi la nate sau înlocuite In domeniul chi dc la cuptorul dc topire". In urma efec / r " M m * * # ^ 1 fe,
M JfV v^
cercuri şi cursuri cît şi îmbogăţirii con fabrica dc aglomerare nr. 1 punîndu-sc mici şi metalurgici, domeniu în care este tuării unui studiu tchnico-cconomic s-a
ţinutului şi legării fiecărei lecţii dc sar accent pe ctanşarca sistemului dc cap profilată şi uzina noastră, perfecţiona trccuc la întocmirea proiectului dc exe / , . â W > T ) r,
cinile economice cc stau în faţa colecti tare a gazelor arse la maşinile de aglo rea continuă a procesului tehnologic şi cuţie. Aşteptăm descinderea finanţării şi L>
vului nostru. merare. Cercul care cuprinde un nu în consecinţă a instalaţiilor, este o sar vom ataca şi această lucrare. Ambele lu
In învăţămîntul dc partid din acest măr marc dc cui sânţi legaţi direct de cină la ordinea zilei. crări vor contribui la perfecţionarea
an nu fost cuprinşi membrii şi candi procesul dc producţie, a constituit un In cele ce urmează voi împărtăşi ex procesului tehnologic şi îmbunătăţirea
daţii de partid, activul dc bază al or sprijin preţios pentru secţie, ajutînd perienţa colectivului nostru în cc pri calităţii produselor, vor crea condiţii
ganizaţiilor U.T.M. şi un număr însem dirccc la realizarea a peste 5.000 tone veşte rezolvarea acestor probleme. mai bune dc lucru muncitorilor.
nat dc tovarăşi din activul fără de» aglomerat dac peste plan pc trimestrul Pînă acum 3-4 ani, în uzina noastră Pentru viitor, avem în vedere perfec
partid. Numărul cursanţilor a crescut I 1964, realizarea a peste 2.000000 Ici se vorbea puţin şi se făcea şi mai pu ţionarea altor părţi din instalaţie tot cu
faţă de anul trecut cu 1 868, iar a! pro economii la efort propriu pe luna ia ţin pentru introducerea tehnicii noi. ajutorul creditelor dc mică mecanizare.
pagandiştilor cu 2S. nuarie şi februarie. Cu prilejul unei analize a activităţii Asrfcl, 11c propunem să mccanizâm
O marc atenţie s-a acordat mai ales Un asemenea cerc dc economic con economice din anul trecut, colectivul complet alimentarea cuptoarelor dc to
organizării unor cercuri dc economic cretă, unde rezultatele s-au răsfrinţ şi-a spus cu liotărîrc cuvîntul. Mulţi îşi pire prin instalarea unei bonzi transpor
concretă. In acest scop, comitetul de asupra producţiei, datorită dezbaterii aduc aminte dc problemele dezbătute şi toare. In atenţia colectivului nostru stă
partid a orientat comitetele dc partid unor teme axate pc principalele aspecte analizate atunci. Discuţiile s-au prelun şi mecanizarea descărcării concentrate
şi organizaţiile dc bază din secţii pen ale producţiei, este şi în secţia furnalul git cc-i drept mai mult ca dc obicei. Ele lor flotate din vagoanele C F R. ceea cc - - •
tru a organiza studierea problemelor dc 1000 m c. al cărui propagandisc este insă au scos la iveală că în uzină se va duce la creşterea productivităţii mun
economice, pentru crearea dc cercuri tov. ing Bîrzuică Dumitru. In această poate spori şi îmbunătăţi calitatea pro cii cu circa 2 la sută.
de economie concretă în secţiile fur secţie s-au obţinut economii la consu duselor cu cheltuieli minime, prin folo Fireşte mai sînt încă multe dc făcut, « K ^ S E M I
nale 1--*, furnale 5-6, furnalul dc 1.000 mul de cocs de 146 kg/tonă, la consu sirea chibzuită a creditelor dc mica me dar avîntul cu caic s-a pornit şi succe
in c., oţelâria Martin nr. 2, laminoarclc mul dc calcar cu 52 kg./tonă, la con canizare. La iniţiativa şi sub conduce
de 650, blummg, în secţia mecanică l sumul încărcăturii cu 159 kg./tonă, rca- rea comitetului de partid, în uzină a sele dobîndite, sînt o garanţie că şi dc
şi in altele. lizîndu-sc în accsc fel, în primele două luat fiinţă un colectiv larg însărcinat cu acum înainte îndrumaţi dc către comi
luni ale trimestrului, economii dc pes studierea şi cercetarea fluxului tehno tetul dc partid vom şti s,i promovăm V jf
Dc asemenea ţinînd seama dc activi logic în vederea introducerii micii me
tatea dc producţie, comitetul dc partid te 790.000 Ici. canizări. Alături dc ingineri şi tehnici c.i şi mai multă hoiărîrc nou) folosind V
al combinatului a îndrumai comitetele Activitate bună au avut şi cercurile eni au fost atraşi muncitori cu înaltă cu chibzuinţă creditele dc mică mecani r_
dc partid şi organizaţiile dc bază, dc a din secţia oţelăria Martin nr 2, (pro calificare şi experienţă îndelungată în zare.
ajuta propagandiştii pentru a studia şi pagandisc tov. ing. Ivanciuc Ion), ate procesul de producţie. Aspect de Io Irizctia „Cin Iul ici11 deschisă în noul complex, de la Deva.
a alege cu multă grijă temele referate lierul mecanic, (propagandist tov. ing. AUREL FOROSIGAN
lor expuse în certurile dc economic con Rusu Sorin), dc la secţiile I şi II fur După cc am făcut un studiu riguros inginer şef
cretă, pentru ca ele să contribuie la cu nale şi aglomcratorul nr. 1. a gradului de uzură al agregatelor şi in Uzina chimică — metalurgică Numoi cu ciţivo ani in urma, mul au fost date în folosinţă oile trei nea noastră funcţionează 562 ase-
noaşterea dc către fiecare cursanc a po Trebuie să arătăm însă că mai sine stalaţiilor, s-a trccuc la fixarea sarcini 21a 1 na te din unităţile cooperaţiei meşte- complexe ole cooperoţiei meşteşu menea centre, in care îşi desfăşoa
liticii economice a partidului, ca ele să cercuri dc economic concretă unde pro lor imediate şi dc perspectivă privind şuqăreşli din regiuneo noastră erau găreşti, moi frumoase porcă decit ră activitatea aproape 4 000 coope
răspundă unor necesităţi concrete ale pagandiştii, deşi bine pregătiţi profesio introducerea micii mecanizări. In gene mici, neîncăpătoare, dotate cu mo primele. In anul 1963 o fost dat în ratori specializaţi in diferite mese
sarcinilor dc plan. nal, nu au reuşit să aprofundeze in su ral nc-am orîcntac spre modernizarea bilier şi utilaje nu prea corespun folosinţă complexul din Simeria. rii. Ei luptă pentru creşterea conti
şi perfecţionarea acelor părţi din insta
Trebuie să arătăm că un fapt bun şi ficientă măsură temele şi să asigure pre Mecanismele nuă o prestigiului cooperaţiei, in
gătirea acestora ia un nivel mai ridicat. laţie caic au eficienţă economică marc zătoare. Cerinţele cetăţenilor insă In timp ce cooperatorii din Sime
necesar a fost şi acela că la întocmirea şi se rambursează în termen scurt şi judicios folosite! creşteau, de Io un an la oltul. Ei ria lucrau în noile unităţi, la Deva, oşa fel ca cetăţenii să fie pe de
Cercul condus dc propagandistul ing. plin mulţumiţi de calitotea lucrări
referatelor elaborate dc propagandişti şi care bineînţeles justifică cheltuielile fă oveou pretenţia justificată sâ I» se pe strada Dr. Petru Groza, cons
cursanţi, s-au selecţionat cele mai im Căbuţă Ion dc la secţia dc pregătire a cute. Lucrătorii forestieri dc la I. F. Orăş- execute lucrări de colitote. Pentru tructorii puneau temeliile unei clă lor. Cooperatori co Ştefan Gal din
cărbunelui nu a acordat în suficientă
portante date din activitatea secţiei şi Odată iniţiată, problema introducerii tic au obţinut în cursul acestui an suc a satisface exigenţa populaţiei se diri impunătoore. Inaugurarea com Hoţeg, loochim Zincă din Sebeş,
măsură atenţie dezbaterii unor proble micii mecanizări a cîşngat teren, con- Nicolae Stoico din Brad, Sabin Ne-
cu ajutorul birourilor organizaţiilor dc cese frumoase în producţie. In primul simţea nevoia construirii unor noi plexului din Deva o fost făcută cu
me caic Ic ridicau producţia şi munca turîndu-sc tot mai limpede. Propuneri trimestru ci şi-au depăşit sarcinile pro gruţ din Alba lulia, Anton Susan
bază. au studiat şi diferite materiale de complexe ale cooperaţiei meşteşu cîleva zile în urmă.
oamenilor. le valoro.vc făcute dc muncitori au fost ducţiei globale şi marfă cu 6,3 şi res din Deva şi mulţi alţii constituie
analiză ale organizaţiilor dc partid, unde eîntârite cu răbdare. Prin munca şi găreşti, spoţioase şi dotote cu uti Iotă aşadar, că pină în prezent
Comitetul dc partid dc la C.S.H. va pectiv cu 10.4 ia sută. Realizări asemă exemple demne de urmat. Datorită
au fost semnalate anumite deficienţe îu avea în continuare în centrul atenţiei efortul comun s-a născut şi întocmit nătoare au dobîndit şi în luna aprilie/ laj modern, care să permită execu au fost date în folosinţă 7 comple muncii susţinute depuse numoi in
tarea unor lucrări de cea mai bună
activitatea dc producţie. sale conducerea nemijlocită a învaţă- planul de mică mecanizare pc anul în Ele sc datorcsc organizării mai bune a colitote, pe gustul cetăţenilor. Prin xe de deservire, in care cooperatorii primele trei luni ole onului curent
curs. Toată munca dc alegere a celor
Astfel, maistrul principal Gli. Osta- muncii, preocupării întregului colectiv lucrătorii cooperativelor meşteşugă
miiuuhii dc partid, legarea acestuia dc mai economicoase soluţii şi procedee dc lucrători pentru aplicarea în produc grija stolului nostru democrat- au condiţii de muncă dintre cele
fic, cursanc, a întocmit referatul „Cum tehnologice s-a împletit strîns cu sarci reşti din regiunea noastră ou rea
viaţa practică şi va lua toate măsurile ţie a celor mai bune metode dc exploa popular, s-a început construcţia mai bune. Pentru construcţia lor
poc contribui colectivele din staţia dc nile dc producţie, fără a prejudicia cu tare a masei lemnoase ctc. lizat beneficii in valoare de aproa
pentru ca fiecare cerc sau curs să-şi unor asemenea complexe în moi statul nostru a cheltuit peste
dozare şi maşini precum şi personalul nimic îndeplinirea planului. Rezultatele puteau fi însă mai bune multe oraşe. Primul complex o fost pe 1.100.000 lei, faţă de 812.000 lei
aducă o mai marc contribuţie )a reali 5.000.000 lei. Toate unităţile au fost
tehnic de conducere al schimbului, la In felul acesta a fost posibil ca la 1 dacă exista mai multă preocupare pen dat în folosinţă în anul 1960 la Hu- cit era planificat. Pot fi evidenţiate
zarea şi depăşirea sarcinilor cc stau în înzestrate cu mobilier şi utilaje mo în oceostă direcţie cooperativele
ameliorarea variaţiei de oxid feros şi faţa întregului colectiv. ianuarie 1964 sa avem deschisă finanţa tru folosirea tuturor mecanismelor )a nedoora. Pentru cooperatorii din
constanta bazicităţii aglomeratului nuto- rea pentru o bună parte din obiectivele întreaga capacitate. Or, Ia f. F. Orăş- Hunedoaro inougurorea complexu derne pentru care s-a cheltuit suma „Jiul** Petroşonî, „U nirea" Sebeş şi
LAIG STANISLAV tic, sarcinile dc încălcat, despicat şi co
fondant". Referatul a evidenţiat legătu locţiitor al secretarului Comitetului cuprinse în plan. Aşa că, am trccuc dc jit mecanic iui au fost realizate. Aceasta lui a însemnat un prilej de mare de 1.340.000 lei. „S olidoritatea" din Deva.
ra dintre calitatea aglomeratului şi bu dc partid C.S.H. îndată la lucru. Prima şi cca mai arză dm cauză că încărcătoarele I.M 11, bucurie. In cele 8 unităţi înzestra In prezent se lucrează intens la 'ir
transportoarele T L F. 5, dcspicătorul şi te cu mobilier şi utilaje moderne complexele din Zlatna şi Hoţeg. In rindurile de faţă ou fost dote
toare problema a fost „Mecanizarea
cojitorul mecanic au fost folosite abia
transportului amestecului dc concentra la jumătate din capacitatea lor. Pc lingă se putea munci în alte condiţii. Acestea vor fi dote in folosinţă pînă doar citeva cifre şi fapte care ilus
încercat-o
au
Aceeaşi bucurie
pentru
trează grija statului nostru
te dc la caputorul „Lurgy". Pentru exe
16 oameni au rămas în uzină cutarea acestei lucrări am primit cre mecanismele amintite, sub capacitatea cooperotorii din Guraborza cu un la sfirşitul trimestrului II al anului dezvoltarea neîncetată a coopera
lor au fost folosite şi unele fierăstraie
1964. Pentru construcţio lor ou fost
dite în valoare dc 100.000 lei. In tri mecanice dc tip „Drujba", unele funicu- on moi tirziu. Şi aici a lost dot in alocote fonduri în valoare de peste ţiei meşteşugăreşti şi pentru crea
fi/ tmate din pag. l-a) rea competentă a unui inginer. In laro şi tractoare. Aşadar, sc cere dm
alta 50, son, poate, imii mu/ll. $i, cu mestrul I s-a realizat circa 15 la sută partea conducerii întreprinderii o preo folosinţă un complex cu mai multe 1.400.000 lei, iar pentru dotarea cu rea unor condiţii bune de mun
Frecvenţa c numai 90 Iu sută. Foat- ci circa 2 000 dc strungari, lăcătuşi, din volumul lucrărilor. Organizîndu-nc cupare mai susţinută pentru extinderea unităţi. mobilier şi utiloj suma de 260.000 că lucrătorilor ei. Lo rîndul lor, co
lc des lipsesc Ion Solomon şi Si rcclihculori„ lorjori, turnători, I1111- mai bine numea vom scurta termenul mecanizării lucrărilor şi folosirea Ia în
mian Tirleu. Am discutat cu ci de plari, unii treculi dc prima tine dc execuţie în aşa fel ca dc la începu treaga capacitate a tuturor mecanisme Construcţia unor asemenea e d i lei. operatorii răspund acestei griji
nenumărate on. $i cu maistrul lor rele, cămin să pătrundă lot mal lor. ficii se impunea cu necesitate şi in O dată cu darea în folosinţă a prin executarea unor lucrări de ca-
Dar încă n-om realizat nimic. Cred udinc tainele maşinilor pc cate le tul lunii iulie transportul manual, în alte oroşe. Aşa se face că in anul litote, aşa cum 'cetăţenii doresc.
-Xunrşrca fn cele din urmă exem strunesc. In cadrul celor 38 cursuri această fază, să fie înlocuit cu cel me Ing. IACOfl TRA1AN noilor complexe a crescut şi numă
plul celorlalţi ii va mobiliza Şt pe de imbogălite a cunoştinlelor pro- canic. corespondent 1962 Io Lupeni, Petroşani şi Cugir rul unităţilor de deservire. In regiu V. ALTH
el. lesionale, inginerii din uzină, tran- Avantajele executării acestei lucrări
★ slormuli in adevăraţi prolesorî, se
fn tt-o după-a miază ou tămus In ocupă cu grijă şi răbdate pentru ca sînc multiple. Pc lîngă faptul că elibe
* uzină 10 Irezorţ dc la secţia ma muncitorii să-şi însuşească temeinic rează dintr o muncă grea circa 8 mun lucrări gospodăreşti şi de înfrumuseţare
şini unelte ca să asculte cxpunc- tehnicu zilelor noastre. citori cc vor fi folosiţi în altă parte,
Din Lupeni şi Hunedoara, din cele piaţa Bucura, dc pildă, s-a amenajat un crări gv»poJărcşti. Zilele trecute cetăţe gir, loan Marîş, din comuna Silv.işul In
" ' . . r 1 mai îndepărtate sate ale regiunii sosesc rondou cu flori, avînd în mijloc un nii din comună au plantat 300 puicţi dc ferior, Anton Cimpocş dm comuna Bre
zilnic noi scrisori în care corespondenţii
Pe strada
stîlp cu lămpi fluorescente.
tea Strei şi mulţi alţii.
arbori şi au amenajat un părculcţ. losif
ziarului informează despre preocupările 8 Mai şi în faţa Casei raionale dc cul Tcoc, N. Cunţan, I. Săbău sînt numai Sînt şi scrisori care informează însă
cotidiene ale oamenilor muncii dc )a tură s-au amenajat spaţii verzi pc 1.500 cîţiva dm cetăţenii care s-au evidenţiat despic lipsa dc preocupare a unor sfa
oraşe şi sate Pc lîngă munca din fabrici m p., în parcul 23 August s-au adus can la aceste acţiuni. turi populare în organizarea dc acţiuni
şi uzine, de pc ogoare, oamenii muncii tităţi importante dc pămînt, iar în zona Gospodărirea şi înfrumuseţarea cartie patriotice pentru executarea diferitelor
îşi consacră parte din timpul liber pen verde a noilor blocuri s-aj plantat încă rului, stă şi în preocuparea comisiei dc lucrări gospodăreşti. In satul După Pia
tru a participa la acţiunile dc muncă tră, nc scrie minerul Nicolae Cristca
patriotică întreprinse în vederea toc încă dm anul 1962, am solicitat spriji
mai bunei gospodăriri şi înfrumuseţări Din scrisorile sosite la redacţie nul Sfatului popular comunal Buccş,
a oraşelor şi satelor. Sub îndrumarea or pentru a repara podurile dc pc drumul
ganelor şi organizaţiilor dc partid, sfa cc leagă satul cu oraşul Brad. Dorinţa
turile populare, cu sprijinul deputaţilor, 400 trandafiri. Pînă acum, la lucrările femei dm cartierul Viile Noi, din ora minerilor nu şi-a făcut ecou însă la
mobilizează cetăţenii la crearea dc noi gospodăreşti şî dc înfrumuseţare s-au şul Deva. Aşa cum nc scrie tov. Dorica sfatul popular şi, drept rezultat, mine
zone verzi, la întreţinerea drumurilor, prestat circa 15.000 orc dc muncă pa Fîlip, zilele trecute comisia dc femei a rii merg pc jos cîtc S-10 km. pină la
străzilor, clădirilor, la repararea unor triotică. mobilizac femeile dm circumscripţia nr. cursa care îi transportă la lucru.
construcţii de interes obştesc ctc. Tinerii dm comuna Buruiene, raionul 3 la pietruirea cu balast a străzilor şi Cam la fel stau lucrurile şi cu podul
In oraşul Lupeni, nc informează tov. Iha, nc relatează iov. Liviu Dchelcanu, au la alte acţiuni dc curăţenie. Printre cele de peste Strei, din satul Ruşi, raionul
A Nicolae, ziua de 12 aprilie a fost mi plantat pc o distanţă dc 4 km. din dru mai harnice s-au numărat tov. Rafila Haţeg. Aşa cum 11c scrie tov. Maria
mică „Ziua acţiunilor patriotice". Cu mul raional 260 puicţi dc tei. Cel mai Băra, nici consiliul dc conducere al
sprijinul organizaţiilor dc tineret din activ în această acţiune s-a dovedit a Opreau. Ana Circu şi altele. G.A.C., nici sfatul popular comunal nu
Blocul nr. 4 din centrul oraşului Si
oraş au fost mobilizaţi circa 1.200 dc fi tîuărul Aurel Flueraş, secretar al or fac nimic pentru repararea lui. Colecti
tineri, caic au efectuat diferite lucrări ganizaţiei dc bază U.T.M. meria, este cunoscut ca unul din cele viştii au sesizat dc multe ori acest lu
gospodăreşti şi dc înfrumuseţare. S-au mai bine gospodărite blocuri. In acest cru, care Ic creează greutăţi în transpor
plantat cu accsc prilej 100 puicţi dc Deputaţii Vasilc Voicu şi Paraschiva an, nc informează tov. Miliai Vasilică, tul )a loturile G.A C. dc dincolo dc
brad, s-au curăţat 2 ha dc zonă verde Muntcanu, nc scrie tov Gh. Popa din locatarii au horărît să intensifice munca Strei, însă n-au fost luate nici un fel dc
şi s-a amenajat pista stadionului sportiv comuna Sccăşe), au mobilizat cetăţenii dc curăţenie a interiorului şi exterioru măsuri.
prin împrăşticica a 5 camioane dc zgu dm circumscripţiile electorale nr. 3 şi lui blocului, sâ întreţină în bună stare A face oraşul sau satul maî frumos,
In primele patru luni ale anului, minerii din Uricani au extras peste plan mai mult de 73.000 tone de ră roşie. 8 la construirea din resurse locale a instalaţiile în dotare, să curăţc casa mai bine gospodărit, trebuie să consti
cărbune. Printre brigăzile care şi-au depăşit cu regularitate sarcinile se numără şi cea a lui Victor Cîrciu- Multe dîn străzile oraşului dc la poa două podeţe. Lucrările la cele doua po scărilor pe care să expună tablouri şi tuie o mîndric pentru toţi cetăţenii. Dc
maru, brigadă fruntaşă în întrecere. deţe s-au terminat în cîtcva 2ilc, la ele
lele Retezatului, nc scrie tov. Pene flori. Multe din propunerile făcute au aceea, sfaturile populare au datoria să
IN FOTOGRAFIE : unul din schimburile brigăzii, condus- de Dumitru Oprea. Fărcaşiu, au căpătat un nou aspccc. In adueîndu-şi aportul 26 dc cetăţeni. şi prins viaţă. Cine intră în accsc bloc organizeze în timpul liber al oamenilor
Rezultatele obţinute în anul trecut, este plăcuc impresionat. muncii cîc irul multe asemenea acţiuni.
scrie tov. loan Moldovan, datorită că Veşti care relatează despre entuzias Să facem ca în cinstea 2Îlci de 23 Au
sînc : Hutcr Ghcorghe, dulgher, Cornel rora comuna Draşov a fost declarată mul oamenilor muncii la acţiunile dc gust, fiecare cartier, stradă, oraş sau sac
fruntaşă pe raionul Sebeş în anul 1963,
muncă patriotică întreprinse nc relatea
Folosind metode înaintate dru lircazu, sudor, Dumitru Pascu, mo nc-au mobilizat la organizarea dc noi lu ză şi tov. Aurclian Ştcfaniuc din Cu .să îmbrace o haina noua, aşa cum se
Vîrtan, montei dc prefabricate, Alexan
cuvine marilor sărbători.
zaicar şî alţii, care antrenaţi în întrece
rea socialistă, execută lucrări la nivelul
La intrarea în Alba lulîa, dinspre Tc- gul cel mai important al execuţiei. Dc lelor colectoare. Dc asemenea s-au asam celor mai exigente cerinţe.
îuş, în marginea „drumului' ţârii" — lucrările pe caic Ic efectuăm anul acesta blat prin tensionare fermele dc acope Conducerea şantierului s a preocupat
cum îi spun localnicii — liniştea cîm- depinde în cea mai marc măsură darea riş dc la depozitul dc materii prime. îndeaproape dc realizarea unor lucrări
pici a fost destrămată. Pc o întindere în folosinţa la timp a fabricii. Deja au Prefabricatele executate dc noi şi cele cît mai bune. Probleme deosebite a ri
dc circa 28 ha. locul plugurilor şi al se fost atacate clădirea laboratorului, hala primite dc la întreprinderi specializate dicat confecţionarea elementelor prefa
mănătorilor a fost luat dc excavatoare, dc amcstcc-prcsarc cu secţia de produse din ţară nc-au permis ca în scurt timp, bricate Pentru a realiza betoane cît mai
dc forfota zgomotoasă a basculantelor uşoare şi secţiile granularc, măcinare, şi prin montaj, să ridicăm tot ccca cc sc rezistente sc iau din vreme probe dc ba
Constructorii au sosit în număr mare înnobilare Concomitent s-au făcut ul vede acum pc şantier. last şi ciment şi, în funcţie dc rezulta
să ridice un nou obiectiv industrial pc timele pregătiri în vederea glisării a Una din metodele pc care le-am mai: tele analizelor dc laborator, sc stabilesc
harta regiunii : fabrica dc produse re patru celule dc la depozitul dc şamotâ. folosit este şi cca a execuţiei cu ajuto reţetele optime dc dozare Dc asemenea,
fractare. Printre ci l-am rcîntîlnic pc In primele zile ale lunii mai glisarea ce rul cofrajclor glisante. Pînă acum s-au pentru a asigura un aspect exterior cît
tov. Petre Şcrhan, o veche cunoştinţă dc lulelor respective s-a terminat. construit astfel doar 4 celule la silozul mai plăcut al prefabricatelor, executăm
pc şantierele Hunedoarei. Dc astădntă In ansamblu lucrarea este uşor întîr- dc şamotă. In viitorul apropiat vom cofrajelc după tipare proiectate în prea
în calitate dc adjunct al şefului şantie zintă faţa dc prevederile graficelor in înălţa cu ajutorul lor castelul dc apă labil dc cadrele tehnice ale şantierului.
rului nr. 4 al I.C.I.M. Braşov Pădurea terne. Decalajul amintit, cauzai în marc şi coşurile de fum. Vreau să iclcv şi faptul că înainte dc
dc prefabricate răsărită ca din pămînt parte de lipsa unor materiale va fi re La cele enumerate aş mai putea adău execuţie, pentru a evita erorile, lucră
peste noapte, animaţia deosebită dc pc cuperat şi în următoarele luni sperăm ga efectuarea mecanizată a săpăturilor rile sînc trasate dc topometrul şantieru
şantier, m-au îndemnat să i adresez cî- să creăm chiar un avans. cu volum marc dc execuţie, prepararea lui Astfel, cotele din proiect sînt res
teva întrebări : — Executaţi o lucrare dc mari pro centralizată a bctoanclor, precum şi pectate întocmai.
— Cum caracterizaţi stadiul actual al porţii. Aceasta nc îndeamnă să vă adre confecţionarea cofrajclor şi a armături Pentru viitor nc propunem sa alcă
lucrărilor ? săm întrebarea : ce metode folosiţi > lor în ateliere special amenajate. tuim o comisie dc control caic să ur
— Pînă acum munca a decurs destul — Intr-adevăr, lucrarea este de mari Timpul a devenit tot mai prielnic şi mărească pc lîngă probleme tehnice şi
dc bine. Obiectivele cu caracter de de proporţii. Ca s-o realizăm în timpul pla- favorizează din plm munca. Cu fiecare calitatea lucrărilor. Prin sesizarea la
servire generala : pavilionul ichnico-ad- niiirac nc-am îndreptat atenţia spre una zi nc apropiem tot mai mult dc înce timp a eventualelor defecţiuni, prin re
niiimtrativ, cantina, atelierul dc matriţe din cele mai eficiente metode: execu perea finisajelor. Pentru o execuţie rit medierea lor operativă, calitatea execu
?i întreţinere, magazia generală şi remi ţia în lanţ cu flux continuu In preala mică şi dc calitate, am preconizat sâ ţiei sc va îmbunătăţi şi mai mult...
za dc locomotive sînt în stadii dc fi bil am pregătit toate condiţiile necesare formăm brigăzi mari, specializate, caic
★
nisaj. Liniile C F. aferente primei etape aplicării ci. Mai evident, metoda amin vor fi dotate cu malaxoarc, pompe dc Cineva a intrat furtunos în biroul
dc construcţie sînt terminate şi aştep tită iese în relief la hala dc uscarc-ar- mortar şi schele mobile. Montajul pre tovarăşului Şcrban. După toate aparen
tăm sosirea comisiei dc recepţie. In stadii dcTc şi depozitul de materii prime pc fabricatelor îl vom executa dc acum în
avansate sc găsesc fundaţiile cuptoare caic îl executăm în prezent. Tot astfel colo cu ajutorul brigăzilor complexe ţele un maistru. 1-a vorbit ceva la ure
che Pc faţa adjunctului dc şantier s-au
lor rotative, lucrările la casa arzătoare am lucrat şi la reţelele dc canalizare. care vor reuni mecanici dc pc utilajele conturat cîtcva cute. S-a ridicat dc la
lor, a mecanismelor, postul trafo Pînă Aş vi ca sâ mai scot în evidenţă fap dc ridicat, sudori şi momori.
la 15 mai va fi acoperită şi hala dc us tul că pe şantierul nostru sc desfăşoară — Sub aspect calitativ, cum apreciaţi birou şi s-a scuzat. Trebuia să plece.
Chestiuni importante dc producţie îi re
care ardere, ceea cc va permite începe o intensă activitate dc montaj In prea munca cc sc desfăşoară pc şantier ? clamau prezenţa pc şantier. S-a înde
rea înzidirii cuptorului tunel, pentru a labil pc şantier s-au prefabricat cle — In general ceva ce s-a executat părtat grăbit. O nouă problemă îşi aş
cărui execuţie au şi sosit circa 80 Ia mente de beton armat mai mari de 3 pînă acum este dc bună calitate Avem
sută dm materialele necesare. tone : stilpi, grinzi dc rulare, grinzi pc şantier brigăzi familiarizate cu exe teaptă soluţionarea, într-un timp cît mai Rcccpţioncrul controlor loan Chila din scctîa a lll-a mecanică a Atelierelor R.M.R. Simeria este mulţumit. Ca^
scurt. Munca n-arc voie să contenească
In momentul dc faţă nc găsim în pra Matarov şi .plăcile de acoperire a cana cuţii dc volum marc, în timp scurt cum nici o clipă, C. ALBEANU Iiiatca osiilor prelucrate dc strungarul Nicolae Cîsmaş este şi dc această data ireproşabilă. Foto . V. ONOIU
*
\