Page 13 - 1964-05

!

PROLETARI DIN TOATE TARILE, V SIŢÎ-V Ă t

în acest
num ăr:
§ M M & • Cmcn la sate,
• Despic lectura
elevilor,
• Piatra Neamţ,
• Sport
(pag. 2-a)
• Cazangiii
• De la economist
la muncilor
• O permanentă
instruire practică a
ucenicilor
(pag. 3-a)
ANUL XVI. Nr. 2909 JOI 7 MA, 1964 p jg ir Dani

LUCRĂRILE AGRICOLE DE SEZON M a n ife s tă ri c o n s a c r a t e cele i
d e a 19-a a n iv e rs ă ri a eliberării
R .S . C e h o s lo v a c e
La clubul uzinelor de au­
L a o rd in e a zilei în grădina tocamioane „Steagul Roşu" lismului. A luat apoi cuvîn-
tul ambasadorul R. S. Ce­
din Braşov a avut loc hoslovace la Bucureşti, Ja-
de legume miercuri după-amia/.ă o a- roslav Sykora.
Adunări asemănătoare au
îngrijirea culturilor In acest an colectiviştii din Alba dunarc consacrată celei de-a mai avui loc la Timişoara
19-a aniversări a eliberăm
lulia cultivă-, cu legume 40 de hec­ Cehoslovaciei de sub jugul şi Piteşti. După expuneri au
Ca urmare a eforturilor sporite de­ porumbului, In regiunea noastră, unde tare. Pentru obţinerea unor recol­ fascist. rulat filme cehoslovace.
La aceste manifestări au
puse de către colectivişti, mecanizatori semănatul porumbului s-a făcut mai tîr- te sporite s-au semănat şi plantat din Cu acest prilej, Vicenţiu participat şi reprezentanţi Buna funcţionare a agregatelor eşec preocuparea principală a lucrătorilor Termocentralei c-
si lucrători din gospodăriile de star. în ziu este indicat ca lucrarea cu grapa cu timp toate sortimentele de legume cum Apolzan, secretar al Comi­ ai ambasadei R S Ceho­ Icctrice Paroşem. Fotografia ti înfăţişează pe lăcătuşul principal Victor Vulpe şi pe lăcătuşul
aceasta primăvară lucrările de semănat colţi reglabili să se aplice pe toate su­ sînt morcovii, păstîrnacul, pătrunjelul, tetului orăşenesc P.M K slovace în R P. Romînă. loan Cazan cxccutînd cu promptitudine reparaţia pompei de alimentare din sala maşinilor
Braşov, a vorbit despre rea­
'-au desfăşurat la un nivel agrotehnic prafeţele, urmînd ca atunci cînd plante­ mazărea, salata, spanacul, ceapa, aces­ Foto: N. MOLDOVEANU
superior faţă de anii precedenţi, pe acea­ le au ‘1-5 frunze să se treacă la distru­ tea ocupînd o suprafaţă de peste 15 ba. lizările poporului cehoslovac (A ger preş)
sta calc crcîndu-sr condiţii pentru rea­ gerea buruienilor cu sapa rotativă. După O măsură menită să ducă la sporirea pe drumul construirii socia-
lizarea unor recolte bogate. Specialiştii aceasta lucrare, la un interval de maxi­ producţiei de legume este folosirea pe
de la consiliile agricole şi din unităţile scară largă a irigaţiei. Astfel, 80 la sută
mum 8 zile este necesar să se aplice,
de producţie şi-au adus o contribuţie în­ dacă terenul este îmburuicnac, prima dm suprafaţa ocupată cu legume va fi Pe drumul înfăptuirii angajamentelor
semnată la punerea unor baze trainice praşilă mecanică A doua lucrare cu sapa irigată. Jn acest scop s-a trecut din vre­
i'ccolici dm acest* an. urmărind îndea­ rotativă este bine să se efectueze pînă me la amenajarea canalelor principale şi
proape încadrarea Ividărilor în epoca cînd plantele ajung la înălţimea de 18- secundare, lucrarea cxccuiîmlu-se pînă » m ^ m loarea producţiei globale şi marfă să fie Prin organizarea
optimă Rezultate bune în direcţia în- 20 cm., urmînd ca în qursul vegetaţiei, în prezent pe o suprafaţă de 20 de hec­ Cu ocazia dezbaterii cifrelor de p/an pentru anul In curs, colectivele depăşită cu 2,8 şi respectiv 4,1 la sută,
sămmţărilor au obţinut gospodăriile de în funcţie de necesităţi, porumbul să fie tare. La realizarea lucrărilor amintite de muncitori, tehnicieni şi ingineri din cadrul regiunii noastre şi-au luat să se extragă o însemnată cantitate de judicioasă a muncii
stat şi numeroase gospodării colective prăşit de 3-4 ori mecanic şi tot de atî- s-au evidenţiat numeroşi colectivişti angajamente valoroase îndeplinirea lor întocmai a devenii pieocuparen minereu peste plan. Colectivul de muncitori, ingineri şi
dm raioanele Sebeş, Alba, Haţeg ctc. tca ori manual pe rînd. printre care: Maria Cîmpcanu, Victor Pentru a da viaţă angajamentelor lua­ tehnicieni de la E. M. Deva desfăşoară
caic au terminat efectuarea acestei lu­ Toderici, Victoria Dăian, Saveta Oprca- principala a ticcărci echipe, brigăzi, secţii şi sector. Pentru uccuslu se te în întrecerea socialistă, minerii au fo­ o vie activitate de producţie. Antrenaţi
crări pe toate suprafeţele planificate. In complexul de măsuri agrotehnice nu, Ravcca Vasm, Nicolae Borza şi aplică măstiri bine gindite şt se desiăşoară o fnliccere plină de însufle­ losit mai bine timpul de lucru, maşinile în întrecerea socialistă, minerii se stră­
ce se aplică la culturile prăşiioarc, un alţii. ţire. Aşa se /ace că pe zi ce trece se înscriu pe gtuiicc noi şi noi succese. şi utilajele, au aplicat metode de muncă
După cum se ştie însă. semănatul re­ TEODOR FAGADAR de marc productivitate. Ca urmare, sar­ duiesc sa trimită la ziuă' cantităţi în­
prezintă doar prima etapă în lupta pen­ rol deosebit de important în realizarea cina de creştere a productivităţii muncii semnare de minereu peste plan. La sfîr­
tru realizarea de producţii sporite in unor producţii* sporite îl arc asigurarea FLOARE SALCAU După pairu luni angajat ca în cinstea celei de a XX-a a fost realizară pe primele patru luni în şitul lunii aprilie, ca o încununare a
corespondenţi
agricultură. Obţinerea unor lecuite mari unei densităţi normale de plante la ha de întrecere aniversări a eliberării patriei să sporeas­ proporţie de J06 la sută, cu 3 procente eforturilor tuturor brigăzilor, s-a reuşit
la Iu. este influenţată în măsură botă- In aceasta privinţă sarcini de marc răs­ Prăşesc că productivitatea muncii cu 3 la sută, mai mult dccît angajamentul luat. In ca pe întreaga exploatare planul pro­
să depăşească valoarea producţiei globa­
rîtoare de efectuarea lucrărilor de în­ pundere revin specialiştilor de la consi­ 22.000 tone aglomerat peste plan — le şi marfă cu 2,1 şi, respectiv, 2,6 la aceeaşi perioadă, valoarea producţiei glo­ ducţiei globale să fie îndeplinit în pro­
accsia este angajamentul ce şi l-au luat bale şi marfă a fose depăşită cu 4,2 şi, porţie de 101 la sută, iar cel al produc­
grijire a culturilor la timp şî la un* ni­ liile agricole şi celor din unităţile de sfecla de zahăr aglomcratoriştii de la C.S. Hunedoara în sută îndrumată îndeaproape de comite­ respectiv, 7,2 procente, cu 2,6 şi respec­ ţiei marfă în proporţie de 101,1 la sută.
vel agrotehnic corespunzător. Iată de ce proJucţic, care trebuie să recomande asi­ cinstea celei de a XX-a aniversări a eli­ tul de partid, conducerea exploatării a tiv 3,1 procente mai mult dccît anga­ In această perioadă cele mai bune rea­
Avind o bogată experienţă acumula­ luat măsuri corespunzătoare în vederea
aceasta problemă trebuie să stea zi de zi gurarea unei densităţi diferenţiate de la berării patriei de sub jugul fascist. Pen- jamentul luat. lizări le-a obţinut sectorul II care şi-a
tă din aim precedenţi în ce priveşte efec­ creşterii productivităţii muncii, calc
îu centrul atenţiei organizaţiilor de o parcelă la alta, ţmînd scama de gradul rru ca el să prindă viaţă au luat măsuri Aceste rezultate sînt rodul strădanii­ depăşit sarcinile încredinţate cu 2,9 la
tuarea lucrărilor de întreţinere a cul­ de folosire judicioasă a agregatelor, de principală de realizare a sarcinilor de lor întregului colectiv de muncă, a tu­ sută.
partid şi a conducerilor unităţilor agri­ de umiditate şi fertilitate a solului, pre­ turilor, colectiviştii din Teiuş, raionul urmărire atentă a procesului tehnologic plan. turor echipelor şi brigăzilor de mineri, La baza obţinerii acestor realizări a
cole. Plin efectuarea la timp a praşile- cum şi de hibridul sau soiul cultivat. In Alba, au trecut cu forţe sporite la exe­ la fiecare loc de muncă şi de asigurarea Rezultatele obţinute la sfîrşitul pri­ plutire caic cele conduse de Aurel Stăn- stat munca entuziastă a brigăzilor con­
lor şi a plmtului se asigură condiţii op­ acelaşi timp specialiştii irebuie să indice, cut,nea acestora. Ei au cultivat cu sfe­ unui conţinut cît mai constant şi mai mului trimestru au arătat însă că în ex­ culcscu, Emanoil Blaj, losif Hang, Teo­ duse de Nicolae Bubuî, Gheorghe Sasu
clă 60 de hectare. Intrucît unele parcele bogat tic metal. Toate acestea, împletite ploatare mai sînt rezerve interne nefo- şi alţii, cît şi organizarea judicioasă a
time de creştere şi dezvoltare a plan­ pe baza constatărilor făcute la faţa In­ semănate cu această cultură s-au îmbu- lositc După ce au analizat posibilităţile dor Danciu, Dionisic Eşş şi alţii, care
telor. La aplicarea acestor lucrări este cului, cînd şi cum trebuie aplicate trata­ ruicnat, pe acestea a fost efectuată o cu munca plină de însufleţire a oameni­ de care dispun, minerii din Certej şi-au Şi-au depăşit cu regularitate angajamen­ muncii in fiecare front de lucru.
lor, au făcut ca realizările să salte în fie­
necesar să se treacă de îndată ce se cons­ mentele pentru combaterea bolilor şi a praşilă oarbă, fn urma executării aces­ care lună. De Ia începutul anului şi pînă sporit angajamentele. Acestea prevăd ca tele. TJBERIU SPICIUC ing. A. POPA
tată apariţia buruienilor sau a crustei, dăunătoraloi. tei lucrări plantele de sfeclă au răsărit în prezent pe graficele celor două sec­ pînă la marca sărbătoare dm august va­ corespondent corespondent
şi au crescut în bune condiţii. Ca urma­
în vederea păstrării rezervei de umidita­ In vederea bunei desfăşurări a lucră­ ţii au fost înregistrate mai mult de
re, zilele acestea s-a început prima pra- 16.C00 tone aglomerat peste plan. Colec­
te în sol. rilor de îngrijire a culturilor, organele şilă. tivul fabricii de aglomerare nr. 2, a adus
Ţmind scama de importanţa efectuă­ şi organizaţiile de partid sînt chemate La realizarea lucrărilor de prăşit o o contribuţie deosebită la obţinerea lor. STELU ŢE ÎN Ml
rii la timp a lucrărilor de îngrijire a să mobilizeze toate forţele şi mijloacele contribuţie de scamă şi-au adus-o colec­ / L
tiviştii Anica liuta, Vcronica Pctric, Ma-
culturilor în unele gospodării colective existente în fiecare gospodărie colectivă Rod al strădaniilor
rionra Nagy, Silvia Londroman, Maria
s-a aplicat prima praşilă la sfecla de za­ şi de stat, astfel crcîndu-sc condiţii fa­ Londroman şi alţii. colective
hăr şi floarea-soarclui, iar în gospodări­ vorabile pentru realizarea unor recolte Trecuse de miezul noplii. Călă­ se mai aude nici orăcăitul broaşlc- linclea nisipului de mare. nu-|i vine
ing. V. HRUŞCA La începutul acestui an, colectivul de torii moţăiau. Doar ţăcănitul sacu- tor. Oamenii au inăltat aici clăduca sd crezi că aceste muşini sint con­
ile de stat s-a început grăpaiul culturii bogate. corespondentă muncă de la E. M. Ccrtej-Săcârîmb s-a dat al rotitor şi pufăitul locomotivei impunătoare a uzinei de preparare o duse de o mină de oameni tineri.
tulburau liniştea. Luminile ce se re­ minereurilor, maias/ră armonic de Au crescut aici, o dală cu uzina.
vărsau din vagoanele mocănifei, o- otel. beton şi sticlă. Au instalat mo- Au invu(at „din mers", cum spun ct.
lergau in noapte peste poduri, po­ şi/i/ puternice de inullâ tehnicitate, Cind a primit sarcina conducerii
poseau in slutii, pentru cu 'apoi să un in/reg flux tehnologic modern. uzinei, inginerul Itic G/u'/a a hc-
alerge din nou in lungul diurnului Din silozurile lenticularului, nou si buit să ia lucrurile de la început,
de /ier, aluturi de apa Ampoiului el, minereul csle slărimat intre făl­ tnslalafiu cu iotul nouă, a pus pro­
I ii dcpărtQtc, printre munţi au apă­ cile pnlctnicc ale concasoaiclot, tre­ bleme noi Oamenii tineri au trebuit
rut lumini, steluţe sclipiloatc De la cut prin slulia de zdrobire, prin pregutiti, fnvătafi. N-a fost simplu,
Ictcuslra vagonului, un om le pti- moara cu bile, pentru ca apoi. truns- in inirUea tuturor au lost comuniştii.
, vea atent. Şterse cu mina geamul tormai in tulbureală, su străbată ce­ Ar trebui să-(i votbesc despic fie­
$i-şi alinii întrebător privirea spre lule e de flotalic şi să-şi inchcic care in parte. Despre Suc/u, Zurman,
mulţimea de lumini. drumul la lillrc. $tli cili oameni di­ Nislor, despre lo f fiecare şi-a arfus
— 2tatua urmează — se auzi vo­ rijează aceste agterialc complexe, partea lui de contribuţie la torma-
cea conductorului care anunfa că­ drumul slrăbălut de minereu in uzi­ tca acestui colectiv. Ar trebui să i
lătorilor apropierea stafiei de des­ nă 7 Intr-un schiml) sini mimoi dC vezi. pe inriincrut $lelan Golat —
tinaţie. de lucrători şi doi maiştri care se actualul şei al uzinei — (inginerul
— Tovarăşe conductor, o clipă te ocupă direct de lluxul tehnologie. fie Chită işi pregăleşlc aspiran­
rog — il opri omul desptiz.îndu-se Văzind agregatele com,>lcxc te-ui tura j. N-ai să-l recunoşti pe stagia­
din cadrul terestrei — Z/a/na?/ aştepta su găscşli oameni cu pârul rul de acum ciţiva ani sosit in uzină
— Da, Zlatnj — ii răspunse con- nins de argintul anilor, stind neclin­ de pe băncile tacuilâtii. Sau pe pre­
doctorul. tiţi in lata maşinilor In locul loi paratorii Umil loncscu, loan Zut-
— Al iţea lumini I Insă, inlilneşli lincri abia ieşiţi de man — liul maistrului — pe Haneş
“ Se vecie treaba că n-uli lost de­ pe băncile şcolii profesionale, sun Petru, tofi crescu(i in uzină Li, şt
mult pe la noi. In dreapta c comuna calificaţi in uzină. Au zimbet pe muifi ca ci, stăpincsc cu pricepere
acolo unde se văd blocurile. In stin­ buze, in priviri şi, ai tnrptesia că se ar/regalclc, le dirijează cu pre­
gă uzina chimico-mctalurgică, Iar plimbă ca nişte vizitatori ptinlrc cizie matematică, simt liccarc
acolo, pe coasta dealului, uzina de benzile metalice, printre celule de trepidaţie a uzinei. Chipurile lor
preparate, unde se vede clădirea tlotajic... Din cînd in cînd reglează trădoază o veselie Iccundă, p li­
aceea luminată. Are lafada toată de dozajul, controlează tulbureala... în­ nă de mulţumire şi mindrie.
stidu iar sus, c stafia de luniculare colo. maşinile lac lotul, l.a celule conlirmate in limp. Dacă le ceri
Omul rămase cu privirea afmtilu sînt numai doi oopicni, dur lucnn vtc-o explicaţie, primeşti un răs­
spre luminile pe care nu le ştiuse merge strună. Si cind te qindeşti că puns promt ce dezvăluie o înaltă
Cu ani In urmă acolo era n baltă Pun conducte, adevărate artcic de pregătire profesională. Este singura
Işi adhcc-a bine aminte. Orăcăitul otel. minereul transformat in tulbu­ posibilitate de a slăpini maşinile
In cadrul complexului de măsuri agrotehnice menite să contribuie la btoaştclor se auzea piuă departe... reală este împins de puternice pom­ moderne ce poartă modest plăcuta
sporirea producţiilor la hectar o marc însemnătate o au şi lucrările de între­ O pe de refulare spre celule, lillrc, că ui inscripţia „Fabricat in R P R “ .
ţinere In acest scop, mecanizatorii din G A S. au executat pe mari suprafeţe Da. călătorule Acolo unde se înal­ tu anlczdtobire. in hunului asurzi­ Li. aceşti oameni ale căror atribu­
drar/ostea
te sint elanul tineresc,
Iractorişiii din brigada a 10-a ocupate cu cereale păioasc lucrr’ î cu sapa rotativă. Pe această calc s-a con­ tă azi uzina cu lafada de sticlă, era tor al concnsourclor, butrfării de mi­ de muncă, priceperea, simţul unui
tribuit la afînarca solului şi la distrugerea buruienilor în curs de răsărire
nereu se trrclac In bucăţele de cen­
o baltă. Orăcăiau broaştele Dar <r
IN FOTOGRAFIE : Aspect din timpul executării acestor lucrări. cestca au losl. Bălţa a dispărut. Nu timetri, ca Iu moara cu bile capătă colectiv unit, ci au dat naştere ste­
I Foto : V ONOIU luţelor pe care le priveşti din ca­
— M/'/nc dimineaţă începem pre- lo/iştii din Prica 2, ca de alt tel şl drul terestrei vagonului. N-ai avuf
gufirea terenului penlni porumb in cei din Spini şi Tutdaş, au primit de unde să le ştii.
tarlaua „ioc" — a anunţul întruna mereu ca/ilicativul „bine" ocnrru Din iniţiativa m aiştrilor O
din operativele de seară inginerul lucrurile executate. O singură dală. Zlalna, călâtoruic! Zlalana cea
agronom de la G.A.C. Pricaz. Dis- pe ta început, a losl respinsă o lu­ Maiştrii Constantin Popescu şi & S C & fără bălti şi orăcăit de broaşte. Lo­
cuim terenul onorii din tojtnnă s> crare executată de Părun De o- Petre Sonov de la atelierul de re- calitatea in care, in liniştea nopfii
arăm pe cel rămas nearat. Apoi. tunci însă, nu s a mm intimplut cu ductori de viteza şi ventile de înal­ se aude un biz.iil ca de albine, ce
toate cele trei semănători 2 S.P.C-2 la recepţii să lie respinse lucrările tă presiune al F. C Orăştie ou luct S id e ru rg iş ti în e x c u rs ie vine dinspre clădirea cu ta(adă de
vor lucra acolo .. mecanizatorilor acestei brigăzi. l.a iniţiativa de a se confecţiona lăzi încă 32 apartamente sticlă, unde oamenii lac să lucească
Fraţii Nicolae şi Constantin Pe- semănat, pe lingă recepţiile ce se speciale pentru colectarea metale­ Recent, Comitetul U.T.M. de la tat la Cisnâdic o întreprindere textilă, o nouă conslclafie. Dcsprindc-(i pri-
ttulcscu, Troian Părun, tiuctorişh lac la shrşitnl liecurci z.ilc de mun­ lor neferoase rezultate din reziduri O.S.M. II din Combinatul siderurgie iar la Sibiu Muzeul „Urukenthal“ . Constructorii de pe şantierul nr. 4 i’iica de pe steluţele ce punc/cozu
din brigada S.M T. O/ăşlie cate de­ că, se încheie, şi procese verbale Hunedoara, în colaborare cu comitetul Excursia a constituit un bun prilej ol T.R.C.H. din Cugir continuă şi în întunericul. Ai ajuns in gară. Mo-
serveşte (fospodăriite din Tutdaş. semnate de arironomnl şi preşedin şi şpan de la maşinile de prelu­ pentru îmbogăţirea cunoştinţelor cul- acest an munca de înălţare a nou cănita s^u oprit demult. Aşteaptă
Prica/ şi Spini, prezenţi şi ei la o- tete qospottărici, ptecum şi de nar - crat mecanic în vederea predării U.T.M. de la uzina cocso-cliimică, a lural-cducativc. lui oraş. La sfirşitul lunii aprilie, zorile şi mergi dc-i cunoaşte pe lu­
perutivă. şi-au notat in carneţelele loriştii respect i\i. De trecute (lată, lor la I.C.M. Prin folosirea acestor organizat o excursie cu autocarul la lOAN PATRAŞCU noul cartier, amplasat ia intrarea in crătorii uzinei. Revezi locurile unde
lor doar cilcvu cm in ie : „tarlaua linutul candidat de iruriid Constau lăzi numai in primul trimestru al Sibiu. Cei 35 de excursionişti au vizi­ corespondent oraş, s-a îmbogăţit cu încă 32 apar­ altădată era baltă.
Lac — discuit şi arat pentru seină lin Petrutescu şi tratele Său au Inşi anului în curs. ou fost colectate şi tamente. Datorită muncii desfăşura­ S. POP
natul porumbului0. Nu mai era ne- apreciaţi pentru cablalea lucrărilor predate moi mult de 3.100 kg. Schimb de experienţă între bibliotecari
voie să le arate cineva locul. Toii executate. tă de brigăzi ca acelea conduse de
trei sint din Pi ic-a/. şi. apoi. de 3 La Tutdaş şi Spini, tractoriştii bronz. In luna aprilie s-o colectat Colectivul bibliotecii raionale din popularizare a cărţii social-polîncc şi Ştefan Nicoarâ, instalator de apă, Ea concret
ani lucrează cu tractoarele pe ngoo- Viorcl Murqoi, Nicolae Purascluv de asemenea o cantitate aprecia­ Alba lulia a organizat la Vinţul de Jos agrozootehnice în perioada actuală. Marin Barbu, fierar-betonist, iuliu
rele acestei gospodării. Cunosc nu Nicolue Morarii. M/ron Tomutu şt bilă. un schimb de experienţă între biblio­ Schimbul de experienţă a fost dcosc Tiuliu, zugrav-vopsitor, apartam en­
mimai tarlalele cu denumirile tor. ce//a/(i sini de asemenea apreciaţi tecari: dm raion. Cu acest prilej au bit de folositor. tele respective au fost predate Ia Mai sint unii cetăţe­
dar şi pretenţiile colectiviştilor oe de colectiviştii pe a câtor tarlale V. STOIC V fose prezentate lecţii teoretice şi ac­ MARCA LUDIAN timp, iar execuţia Iar este de bună ni care nu respectă re­
care le rezumă Intr-o propoz'dhtne lucrează de 2-3 ani. Permanentiza- corespondent ţiuni practice privind metodele de corespondent calitate. gulile de curăţenie a
scurtă: repede şi bine. tea brigăzii o dus la o înţelegere LAUREAN VAIDA oraşelor. Aruncîud hîr-
...A doua zi. negura nopţii mol mai bună intre tractorişti şi colec­ corespondent tii şi resturi de alimen­
stăruia peste sal cind dinspre Incul tiv işti, la creşterea răspunderii lată te pe străzi ei uită că
amintit s-a auzit znm/clul bine cu­ de lucrările executate. Apoi, prin aceasta este in detri­
noscut j l tractoarelor. Eiecani/oio- participarea la şedinfete operative Realizările cooperatorilor mentul aspectului gos-
tii verihean motoarele, picciălcau ale consiliilor de conducere, şchd laodăresc aJ oraşelor.
utilajele cu cate aveau să lucreze bri(l07tl comUnisntl Viorcl Clmpn- Printr-o deservire promptă şi con­
in ziua aceea : plurpiri. discuitoare ieru cunoaşte bine planurile coicr- ştiincioasă a populoţiei, lucrătorii
Pinu să se lumineze bine de ziuă. tivişi Hor. aceasta ajulindu-l in mal Inir-un perfect ali­ >
tractoarele si tăcuseră cileva întoar­ buna organizare a muncii br.riâzit niament noile blocuri din codrul unităţilor cooperativei
ceţi, aşlcmind in urma lor brazde Cu tractorişti ca cei aminti fi, />ri de locuinţe din o- orăşeneşti de consum din Brad ob­
cu păminlul reavăn. Inginerul uaro- quda a sprijinit qospnilăriilc colec­ raşul Brad oferă lo­ ţin realizări de seamă. Pe întreaga
nom şi preşedintele gospodăriei ve­ cooperativă sorcinile de plan pe
tive ce te deserveşte în executa calnicilor, cîc şi vi­
niţi să controleze calitatea luci o ri­ rea lucrărilor la timpul optim şi do zitatorilor panorama luna aprilie ou fost realizate in pro­
lor s-nu declarat mulţumiţi Apoi, rea moi bună calitate. multicoloră a ora­ porţie de 104 la sută
au pornii stuc alte lat laie să vadă şului ce creşte cu Printre unităţile care au contri­
rum se munceşte şi să dea îndru­ — Tractoriştii care lucrează In buit în mod deosebit lei obţinerea
mările necesare. St ian că a ici trac ­ gospodăria noastră — spunea iov. liccarc zi.
toriştii o să Şi Iaca datoriei. Viorel Sa mo//eseu. preşedintele Foto: B. CRIŞAN acestor rezultate pot fi amintite
Seara, cind au \emt din nou să G.4.C. din Pricaz — ne ajută Inurlc magazinul de confecţii nr. 17. res­ B A
Iacă recepfia lucrurilor executat* mult. tşi cunosc bine meseria şi nu ponsabil losif Alexo, magazinul cu H
de mecanizatori. u iliticntt\n i q losr orticole pentru copii, responsabil m
acelaşi: bine. r BUDliSJ Teodor Zîmbrean, magazinul meta-
De trei am de cind s-o perina- ___________________ ___ lo-chimic şr altele.
ncntizal brigada de la Turdaş. Iiqc- {Continuate in pag. 2-a) DUMITRU IGHIAN
(din colectivul subrcdacţiei — Alo cetătene,
voluntare Brad) i>agl in scamă ? I