Page 14 - 1964-05
P. 14
Pag. 2 Drumul socialismului Nr. 2909
C Â R T E A L Â S A T E ---------Piatra Neamţ ------ b-x tfr !E M © /% —
RADIO
Acţiuni pentru colectivişti In urma manifestărilor organizate, a asupra cărţilor: „Cordovaniî" de Ion Cavalerul Pardaillan — cinematngra-
crescut interesul colectiviştilor pentru Lâncrănjan, „Cultura roşiilor timpurii**, Imaginea de astăzi a oralului Pia renumitul restaurant de vară ampla 8 MAI 1964 ful „Progresul" ; Atenţiune, părinţi
Dezvoltare,! agriculturi: noastre socia lectura cărţilor de specialitate, pentru „Sămînţa şi semănatul" etc. De aseme tra Neamţ este surprinzătoare pen sat chiar In losia albie a Bistriţei, — cinematograful „ Sebeşul“ ORAS-
liste este strîns legată de introducerea cunoaşterea şi aplicarea metodelor îna nea, am făcut prezentarea cărţilor: PROGRAMUL I: 5,06 Muzică uşoa TIE: Tragedia optimistă — cinema
în practica agricolă a cuceririlor ştiinţei intate în cultivarea pămîntului. Numă „Cum putem obţine 5.0C0 kg porumb- tru cel care nti a mai trecut pe aici cu un ucopeiiş asemănător in mi ră; 5,40-Melodii populare; 6,10 Cîntc- tograful „ Patria“ ; E| cuceresc cerul
si tehnicii moderne. Acest lucru cere din rul colectiviştilor cititori la bibliotecă buabc la ha în teren neirigat", „Cultu de cilivo ani. Alături de Turnul de niatură celui al Circului de Stal din ce patriotice; 6,35 Jocuri populare ; — cincmaloqralut „Flacăra"; HA
partea colectiviştilor o permanentă pre s-a ridicat în acest an la 432. ra t loni-soarclui", „Îngrijirea culturilor" observaţie, biserica St. Ioan şi ves Bucureşti, se amenajează pe un pla 7,06 Dansuri dc estradă; 7,45 Dm cîn- ŢEG : Paşi spre lună — cinemo/o-
ocupare pentru ridicarea nivelului lor In viitor vom organiza pentru colec şi altele. Am mai organizat apoi con tcccle ţărănimii noastre colectiviste ; qralul „Popular"; BRAD: Trei plus
profesional. tivişti şi alte acţiuni culiural-cducativc sfătuiri cu cititorii privind „Cultura tigiile curţii domneşti a tui Şlelan tou, la morginea pădurii, un alt res 9.00 Melodii populare; 10,03 Muzică două — cinematograful „Steaua
Colectivul bibliotecii comunale — Tc- care să vina în sprijinul ridicării nive porumbului" şi „Cultura legumelor tim cel Marc, ridicate în secolul XV, taurant, se clădesc, totodată, un uşoară; 11,38 Muzică populară din roşie" ; ILIA : Rabctle pleacă la
iuş, în colaborare cu comisia de femei lului lor profesional, fapt ce va duce, purii", concursuri gen „Cine ştie cîş- urbanistica modernă a noilor con- mare complex comercial şi un cine Transilvania; 12,30 Muzică uşoară ro- război — cinemalogralul „Lumina".
din G.A.C, a organizat în ultimul timp implicit, la sporirea producţiei vegetale tigă" legate de dezvoltarea sectorului mîncască; 14,10 Muzică dc estradă ;
mai multe acţiuni culrural-cducative, şi animale . zootehnie, aplicarea normelor agroteh struclii Işi etalează avintat forme matograf încăpător, 15.00 Solişti şi orchestre dc muzică BULETIN
menite să îmbogăţească cunoştinţele le suple, lucind tovărăşie peisajului Planul de dcz.vollare a Pietrei populară; 16,10 Formaţii arcisticc dc
n a g y t a t ia n a nice la diferite culturi, etc. METEOROLOGIC
agricole ale colectiviştilor. bibliotecară la biblioteca In activitatea noastră, de un sprijin ce împresoară oraşul. Piatra Neamţ Neamţului prevede noi şl impor amatori dc la sate; 16,40 Muzică u^>a-
Ţinînd cont de faptul că în acest an comunală dîn Tciuş, raionul Alba deosebit ne bucurăm din partea consi râ romînească; 17,00 Din muzica po I’ ENTIUJ 24 ORE
gospodăria noastră colectivă va cultiva I liului de conducere al G.A.C. şi în spe cunoaşte . tumultul marilor translor- tante transformări edilitare. Pe un poarelor; 17,30 In slujba patriei; 18,05
80 hectare cu porumb pentru 5000 kg. cial a tov. Uian Zahana şi Domcca mări. panou aşezat In centrul oraşului se Trogram muzical pentru fruntaşi şi Vremea se meualine nestabiU cu
boabe la ha, am organizat o scară de Nici un locuitor al satului Voicu, preşedintele şi inginerul agronom Pretutindeni se construieşte. Pe allă mocheta de sistematizare. Pe evidenţiaţi în întrecerea socialistă ; oerul m-ai mult noros ziua şi cu în
întrebări şi răspunsuri pe tema: „A pli al gospodăriei, care ne ajută la alcă 19,25 Jocuri populare; 19,30 Universi seninări temporare noaptea. Vor
carea îngrăşămintelor şi pregătirea tere în afara bibliotecii tuirea planurilor de muncă şi la orga str. Pietricica. situată pe malul drept ea sint marcate viitoare edificii, bu tatea tehnică radio; 19,45 Muzică din cădoa averse de ploaie. Vint mo
nului pentru cultura porumbului". Cu nizarea celor mai potrivite acţiuni le al plrîulul Cuej- levarde, străzi. Se operete; 21,30 Muzică uşoară; 21,45 derai di,n nord şi ivord-est. Tempe
acest prilej, tov. Hruşcă Victoria, ingi Pentru a atrage spre bibliotecă în gare de muncile ce se desfăşoară în di, a „răsărit" un remarcă intre al Părinţi şi copii; 22,49 Muzică de dans. ratura i:i scădere; zhia va fi cu
nerul agronom al gospodăriei, a răspuns treaga masă de colectivişti din satul G.A.C. • ansamblu de lo Să ne cunoaştem — tele lăutul că PROGRAMUL II: 8,40 Cî.uccc şi prinsă lnlre 10 şi 16 grade iar noap
numeroaselor întrebări puse de colecti nostru, pe baza experienţei acumulate noua urbanistică jocuri populare; 10,00 Muzică dîn ope tea Intre 2 şt G grade.
viştii Coza Viorica. Coadă lrina, Mun în anii nccuţi, am căutat să ne îmbună La cercurile ele citic, lecturile pe care cuinţe cu 400 de =~ P A T R fl A a oraşului de la re; 10,30 Piese dc estradă; 11,03 Cîn-
tean Ioan, Popa Silvia-, Popa Samflora tăţim mereu metodele de muncă cu ci le facem obişnuim să le însoţim cu dia- apartamente şi un tcce pioniereşti; 12,01 Melodii popu
şi alţii, care s-au interesat de felul cum titorii. In acest scop, nc-am străduit mai filmc, planşe, grafice comparative, care bloc turn cu 0 eta poalele Pieli icicăl lare; 13,08 Muzică distractivă inter
je ; pe str. Dicazulul un alt ansam
poate creşte producţia de porumb la întîi să asigurăm şi să îmbogăţim fondul vin să documenteze colectiviştilor cele va li completată foarte curind de un pretată dc fanfară; 14,12 „Viaţă nouă,
hectar şi cum pot fi aplicate normele de cărţi al bibliotecii cu toace noută ciute, să le stimuleze interesul în par blu compus din 10 blocuri. Ritmul mare si modern hotel turistic cu 13 cîntcc nou" — emisiune dc cîiuccc
ştiinţifice de cultivare a pămîntului în ţile din librării şi, în mod special, cu ticiparea la aceste cercuri. de luciu este intens, deoarece con etaje care se va înscrie printre cele populare: 15,05 Muzică uşoară romî
gospodăria noastră. cărţi şi broşuri cu caracter agrozooteh In actuala campanie agricolă de pri structorii aplică metode noi: colra- mai frumoase şi elegante din Iară, nească; 16,30 Muzică populară; 19,05
O altă cultură caic va ocupa în acest nic. Am întocmit apoi graficul citito măvară organizăm săptămînal la fiecare jele glisările, luciul in lanţ P ln de maqa/.ine-restaurant şi alte zeci Tangoun; 19,30 Teatru la microfon
an 60 de ha este sfecla tic zahăr. Cu rilor din comună, cu ajutorul căruia din brigăzile de producţie lecturi pri două schimburi ele. Blocuri noi se „Oamenii înving"; 21,40 Muzică dc
prilejul unei seri de calcul organizacă putem cunoaşte şi urmări îndeaproape vind cultura sfeclei de zahăr, îngrijirea înaltă in prezent şi pe străzile Ale de blocuri, creind o ambiantă ar dans; 22,30 10 întrebări, 10 răspunsuri;
pe tema: „Cum sporeşte producţia sfe gnulul de atragere a populaţiei spic lec şi repicarca răsadurilor, îngrijirea xandru cel Pun şi I. C. Primu. Pia monioasă cu Palatul telefoanelor şi 22.40 Arii dm opere interpretate dc
clei de zahăr la hectar dacă folosim tură. De asemenea, am organizat fişele viilor pe rod ccc. Vom organiza, de ase tra Neamţ devine tot mai mult un noua Casă de cultură a sindicatelor, bai ironul Occav Enigârcscu; 23,40 Mu
metode avansate", inginerul agronom al cititorilor pe brigăzi de producţie, reu menea, patru expoziţii cu caracter agri oraş al cliimi.şti/or de la Roznov .şi construite în ultimul timp. zică ele dans.
gospodăriei le-a demonstrat colectivişti şind astfel să alcătuiesc liste cu reco col, concursuri gen „Cine ştie cîşrigă", Săvineşlt. al cnergcticieni/oc cate Dmlr-un tirq, vlzilot doar vara
lor că prin însămînţarca la timp, prin mandări de cărţi eît nui adecvare preo seri literare închinate colectiviştilor vor diriia agregatele „salbei de hi CINEMA
asigurarea densităţii, prin aplicarea în cupării fiecărui colectivist. Pentru în fruntaşi. pentru frumuseţile împrejurimilor
grăşămintelor, a cel puţin patru praşîle. drumarea lecturii colectiviştilor care îndrumat îndeaproape de comitetul drocentrale" de j)e Valea Bistriţei. sale, oleritc de încîntătoarca Vale a 8 MAI 1964
prin combaterea dăunărorilor se pot lucrează în brigăzile legumicolă, vitico de partid, colectivul bibliotecii noastre Numai pentru ei s-au dai in lo/nsln- Bisttitei şi de masivul Ceahlău, Pia DEVA: Fra/ii corsicani — cine
realiza sporuri mari de recoltă. lă şi cultura mare, am întocmit fişierul va căuta să-şi îmbunătăţească mereu Iu. in ultimul timp, pesle 1.500 a- matograful „Patria"-, Bate toba
Pentru colectiviştii care muncesc la pe profesii. metodele (le muncă, să atragă spre bi portamenlc conlorfubile. tra Ncamf se înscrie In rîndul ace — cinematograful „Arta"; PETRO
cultura marc am mai organizat o scară In afara acestor probleme organizato blioteca, pe lingă cei 834 de cititori, şi >n nomenclatura oraşului se în lor oraşe induşii iulc şi turistice pe ŞANI : îndrăgostitul — cinemato
de întrebări si răspunsuri pe tema: „Cul rice, am întreprins pentru colectivişti pe alţii, în aşa fel îneît să nu fie nici scriu, de asemenea, edificii socinl- care socialismul le dezvoltă şi le graful „Rcj)ub/ica“ ; Germanie, ste
turi intercalate". Cu această ocazie, au o scrie de acţiuni culiural-ţulucativc caic un locuitor al satului în afara bibliotecii. rul/tua/e aliate in execuţie: pe str. luţele tale — cinematograful „7 No
fost lămurite o seric de probleme le să întregească orizontul lor de cuno Viitorului o şcoală medic cu 24 săli înnoieşte neîncetat. iembrie"; ALBA IU LI A : Era noapte
gate de cultura porumbului şi însămîn ştinţe, să le dezvolte gustul pentru ci MARI A MIRCEA de clasă. In piaţa (1 Martie un dis la Roma sena I şi II — cinemaloqta-
ţarca intercalată a dovleceilor şi a faso tit. Cu sprijinul colectivului voluntar bibliotecară la biblioteca pensar medical, pe Bd. Republicii o NICOLAE PLUGARU Iul „Victoria'';-, SEBES
lei. fără ca producţia de porumb sl a! bibliotecii, format în majoritate din comunală din Pianul de Sus, ranlină-rcstaurant, iar in centru — corespondentul Agerpres
scadă. caJre didactice, am organizac recenzii raionul Sebeş 6* noi magazine. Lingă „Ctupeica', pentru regiunea Bacău
-Tractoriştii din brigada a 10-a
C u m in s tru im şi e d u c ă m tin e re tu l ş c o la r
(Urmare din pag. Ta) preună cu inr/inera gospodăriei nu
înşiruit din vreme si temeinic pe
e nevoie să Iii mereu pe urma lor colectiviştii care au minuii maşinile Despre lectura elevilor
ca să nu dea luciul peste cap, asa de semănat, iar tractoriştii au su-
cum luceau unii traclor/şli cu unt pravegheat permanent cum se tă
In urmă. Dalorilă lot, gospodăria cea această muncă.., Lectura ocupă un loc important în care vorbeşte despre lumea lui, şi-i sti Obişnuiesc, de asemenea, să prezint
noastră în foaie campaniile din ul timpul liber al elevilor. Atunci cînd mulează imaginaţia atît de bogată. Acest în faţa elevilor opera ce urmează a fi
timii 2-3 ani a losf printre prunele Aceeaşi apreciere a muncii meca este bine îndrumată, cînd este contro lucru l-am avut în centrul atenţiei cînd citită în lectură în afara clasei sau stu
şi chiar prima din raion carc-.şi tei- nizatorilor o dau şi preşedinţii gos lată şi jusc înţeleasă, lectura operelor am pregătit orele de lectură. Pentru a diată în orele dc literatură şi sa Ic dau
şl
podăriilor colective din Si)ini
mina lucrările. In campania din pri beletristice este de un marc folos în for le trezi interesul faţă dc lectura opere «indicaţii privitoare la felul în care-şi
măvara acestui an la noi s-a lucrai Turduş. Şi in aceste gospodării s-a marea personalităţii elevului. De aceea lor şi în mod deosebit a celor prevă pot procura opera respectivă.
cu aceeaşi holărire de n termina executat semănatul porumbului, este necesar ca atît pedagogii, cît şi pă zute în programă, am folosit metode
însăminlările în cel mai setul timp. iar culitaleu a lost pe măsura ce La clasa a VII-a am folosit şi un alt
rinţelor. De allfcl, briqada mecani rinţii să ştie ee trebuie să citească ele variate, în funcţie Je particularităţile procedeu pentru a le trezi elevilor in
Semănatul porumbului pe cele zatorilor condusă de Viorcl Cimpo- vul, cum şi cînd să citească. de vîrstă ale elevilor. Parale! cu stu teresul pentru o anumită carte: am
173 ha planificate, de exemplu, s-a ieru, se numără printre biir/ăzile In alegerea cărţilor pentru lectura In diul vieţii şi operei unui scriitor, am prezentat în ora dc lectură cărţile sub
executai in numai 5 zile. Asilel, cu Iruntaşe de la SM.T. Orăştie. Iar dividuală a elevilor trebuie respectate pregătit dramatizarea unor fragmente
ajutorul mecanizatorilor şi de dura în cadrul brir/ăzii, cea mai mare atît cerinţele şcolii, cît şi preferinţele dm cărţi: „Pupăza din tei", din „Amin formă dc recenzii, discuţii. Recenziile
elevii să înţeleagă
sau discuţiile ajută
aceasta qosiiodăiia noastră a lost realizare a ob(inut-o utemisiul Ni- elevilor. Personal am studiat această tiri din copilărie" dc Ion Creangă, schi
prima din raion care a terminal în- colac Petrufescu, care a depăşii problemă şi am ajuns la concluzia câ pe ţa „Vizita" dc I. L. Caragiale şi altele. conţinutul dc idei al cărţii, mesajul ci,
pre
să înţeleagă just faptele eroilor,
sămintârile. Aceasta şi pentru că deja planul cc-l avea in această copil îl impresionează în mod deosebit La studierea operelor respective au cum şî calităţile artistice ale cărţii. In
şelul brigăzii, Vjorel Cimpoicru îm campanie cu 35 de lianţii. cartea de acţiune, cartea care trezeşte fost caracterizate personajele ce urmau timpul discuţiilor mă opresc asupra ca
în el stări afective puternice, cartea a fi interpretate. Fiind puşi în situa racterizării personajelor pozitive. Ast
ţia dc a interpreta un rol anumit, ele fel am prezentat operele „Mierea Co
vii au înţeles şi au pătruns acţiunea cor", „Fraţii Jderi" etc. In orele dc lec
cărţii respective şi trăsăturile de carac tură literară, în cadrul analizelor lite
ter ale personajului. Din cercetările fă rare, pentru a stimula interesul elevi
cute am constatat că elevii caic au asis lor pentru citit, am scos în relief ase
tat Ia dramatizare au început să-şi pro mănări, pc bază dc temă, între operele
cure opera respectivă şi alte opere ale studiate în clasă şi operele recomanda
aceluiaşi autor, îmbogăţîiulu-şi în felul te pentru a fi citite ca lectură în afa 1
acesta biblioteca personală.
ra clasei sau particulară. Asemenea pro
Un alt mijloc eficient care contribuie
Ia dezvoltarea gustului pentru ciur este cedee am folosîc şi în caracterizarea T.AFLceva
lectura expresivă a unor fragmente personajelor negative.
atractive din operele scriitorilor noştri. Desigur, metodele pe care le-am con
Intr-una din oicic dc lectură la clasa semnat în accsc articol nu sînc singu
a V-a A am prezentat cartea „Cea din-
tîi durere" dc Emil Gîrlcanu, apărută în rele care poc trezi interesul elevilor a jw iifâ
Editura Tineretului. Am vorbit elevilor pentru lectură. Sînt sigură că multe
despic proza lui Emil Gîrlcanu, în spe cadre didactice folosesc şi alte metode, D£SCm£R£A ORĂ O INI
cial despic volumul „Din lumea celor poate mai eficace. Dc aceea, aş dori să LOR D£ VARA COM -
care nu cuvîntă". Cu această ocazie am aflu cum procedează acestea, mai ales
acum, cînd nc aflăm în ultima etapă a P U T RENOVATE
prezentat elevilor, în lectură expresivă,
o f , r W^m r m -:M două fragmente din „Grivci şi Musculi- anului şcolar, cînd toate forţele şcolii
ţa". Am constatat cu plăcere că gingă sînt îndreptate spre încheierea cu suc ®F£PÎA
şia cu care sînt scrise aceste opere a ces a muncii noastre şi cînd îndruma
rea permanentă a lecturii elevilor capă
trezit mare interes în rîndul elevilor. ©MVPE3UL - LEVA
tă o importanţă şi mai marc.
In caietele lor dc lectură în afara cla
sei, figurează acum printre alte opere Prof. FLOREA MARIA © CARP AH. -
şi nuvelele şi schiţele lui Emil Gîr Şcoala generală dc 8 ani
JOCUL CU COARDA lcanu. nr, 1 Lupenî © ÂR9EŞUL- CUCN?
două echipe, campioane ale regiunilor SERVICIU tREPRO -
La Metalurgistul Cugir Hunedoara şi Crîşana a atras un marc
Asociaţia sportivă Metalurgistul din lei şi probe atletice. La atletism cclc mai număr dc spectatori care au urmărit ŞAB/L
Cugir, cu spnjinui organizaţiilor U.T.M. bune rezultate lc-au obţinut tinerii Ma desfăşurarea jocului.
a reuşit să atragă în cadrul întrecerilor rin Moisc şi Mih.ai Bondoc, iar Ia crimă Echipa Parîngul dm Lonca a învins JDA/IAS - A N T R £ N .
Spartachindci republicane un mare nu şi haltere Sabin Muntcanu şi Emil Albii. echipa din Oradea cu 4.725 la 4.527
măr de sportivi. Pînă acum s-au desfă In aceste zile vor începe întrecerile puncte.
şurat întreceri în majoritatea grupelor intersecţii, care vor desemna pc cci mai
sportive din cadrul asociaţiei ceea cc a
Spartachiada republi permis să se poată începe întrecerile buni sportivi ai asociaţiei. Absenţe... nemolivate
între grupe. La secţia mecanică I dc pil ŞTEFAN HCOŞ
dă, s-au disputat întreceri dc fotbal, vo- corespondent De obicei întrecerile sportive re
La Asociaţia sportivă Minerul zervate celor mai tineri sportivi, ju
niorilor, au atras dc liecare data un
La asociaţia sportivă Minerul dm 31 mai sc desfăşoară prima etapă pc mare număr de echipe. Spcctaioni, şi
oraşul Deva, una din cele mai mau din asociaţii, consiliul asociaţiei sportive în Faza de zona a campionatului şcolar ei in număr mare, au urmărit cu in
regiune, activitatea în Spartachiada re colaborare cu organizaţiile de masă şi teres aceste întreceri, fiind satisîăcuii
publicană a început, dar rezultatele nu sub îndrumarea comitetului de partid de baschet dc calitatea întrecerilor. De data
sînc încă1 la înălţimea posibilităţilor. Sc va trebui să treacă neîntârziat la o aceasta însă întrecerile din cadrul
constată că numărul celor înscrişi la muncă activă, concretă, bine planifica Timp dc două zile (2 şi 3 mai) tere pauză braşovcncclc conduceau cu 24 — razei regionale a campionatului re-
spartachiadâ este nesatisfăcător. Din cei tă. Vor trebui Incluse în program ex nul de baschet al Şcolii pedagogice din 15, pc parcurs echipa bănăţeană a pus giojral de volei, la /umori, care s-au
1600 membri ai asociaţiei, pînă acum, cursiile turistice, mijloc excelent de Deva a cunoscut o mare animaţie. Aici disputat între 2-3 mai în oraşul A l
numai 600 s-au înscris la cele 12 disci destindere şi recreere a oamenilor mun s-a desfăşurat campionatul republican ti.ăpînirc pc joc şi dacă timpul dc joc bă lulia nu au confirmat Iradilia. $1
pline pc care asociaţia şî lc-a ales. Fără cii de toate vîrstele. De ce această dis de baschet băieţi şi fete, faza de zonă. nu sc epuiza era foarte posibil să pre aceasla nu atit prin calitatea jocu
îndoială, că această cifră ilustrează o ciplină sportivă, ca de altfel şi atletis Au participat echipele campioane re ia conducerea. Au cîştigat totuşi fetele rilor cit prin slaba participare. La
deficienţă mare în munca dc antrenare mul, nu şi-au găsit locul la asociaţia gionale reprezentative ale regiunilor din Braşov cu 36 — 35. întocmirea programului de deslăşu-
şi mobilizare a tineretului din asocia Minerul, în cadrul spoiturilor incluse Banat, Braşov, Oltenia şi Hunedoara S-au remarcat Ecaccrina Wogcl, Mar tarc a întrecerilor şi-au anunfai par-
ţie. în spartachiada? Se impune o nouă în (băieţi şi fete). cela Topor de Ia Şcoala medic nr. 5 licipareu cu echipele reprezentative
Ccrcetind listele celor înscrişi am scriere a participanţilor în special la Jocurile au fost în general intere Braşov, Eva Holosy, Elisabcta Poaitclc toate consiliile raionale şi orăşeneşti
constatac ca dc fapr, în majoritatea dis acele discipline sportive în caic numă sante şi viu disputate. Fiecare echipă şi Paraschiv.a Brutco dc la Şcoala medie regionale U.C F.S. (moi puţin raionul
llia). Dar, in ciuda tuturor pregăti
ciplinelor sportive s-au înscris sportivii rul este nccorespunzător (umiîs dc masă, participantă a luptat cu muică voinţă nr. 3 Arad. Dc la băieţi cci mai buni rilor. la startul întrecerilor s-au pre
jucători au fost Francisc Andraş, Elc-
afiliaţi din secţiile respective. Or, pen volei, handbal, Şah) ctc şi programarea pentru a se clasifica mai departe.
tru toate asociaţiile sportive, trebuie să concursurilor. Jocurile s-au desfăşurat conform re mar Ghccc şi Alexandru Kovacs dc la zentai doar cinci echipe (trei de bă-
le/i şi două de lele). Au losi prezente
fie clar faptul câ unul din scopurile In angrenarea tineretului, organiza gulamentului, sistem turneu. Şcoala medic nr 3 Arad, Traian Ghcor-
pe care le urmăreşte Spartachiada repu ţiile U.T.iVI. vor trebui să aibă o con Iacă şi rezultatele meciurilor : gliiu şi Dumitru Bădcscu de la Şcoala la start echipele reprezentative ale
blicană constă în angrenarea unui nu tribuţie importantă, ca dc altfel şi con IN PRIMA 21. FETE : Banat — medie nr. 1 Braşov. raioanelor Sebeş, Alba şi oraşul Hu
măr cît mai marc dc clemente tinere, ducerea administrativă a Trustului mi Braşov 35—36 (15—24) ; Hunedoara — Iată cum arată clasamentul final : nedoara la băieti, Alba şi Sebeş la
atragerea lor intr-o disciplina sportivă, nier pc lîngă care funcţionează asociaţia Oltenia 30—25 (12 — 14); Banat — FETE : 1. Şcoala medie nr. 5 Bra lele. De ce numai acestea ?l Pentru
din
pai tea
consilii
celorlalte
că
în funcţie dc calităţile şi preferinţele lor. sportivă. In îndeplinirea acestor sarcini Hunedoara 58-19 (3 4 -8 ); BĂIEŢI: şov ; 2. Şcoala medie nr. 3 Arad, 3. U.C.F.S. nu a existat preocupare pen
Spartachiada republicană nu trebuie dc o deosebită importanţă, organele lo Banat — Braşov 78—47 (31—26) ; Hu Şcoala pedagogică Deva : BĂIEŢI : 1.
confundată cu un campionat de aso cale ale U.CF.S. vor trebui să îndru nedoara — Oltenia 60—34 (3>—17) ; Şcoala medie nr. 3 Arad ; 2. Şcoala tru pregătirea echipelor şi trimiterea MINE Pi i
ciaţie. Întrecerile care sc organizează Braşov — Oltenia 60—48 (33 — 13) ; Ba lor la întrecerile regionale. Au lost
sînt deschise întregului tineret, indife me şi să ajute Asociaţia, controlind cu nat — Hunedoara 68—50 (31 —19). medic nr. 1 Braşov ; 3. Şcoala Dcccbal absente complet nemolivate, lată dc
rent dacă tînărul respectiv a făcut sau multă exigenţă acţiunile întreprinse în IN A DOUA ZI. FETE: Braşov - Deva. care este necesar să se ia cele mai m 7$tofNtl Ct/PLÂMt SAU
nu pînă acum sport. această direcţie. Hunedoara 57—31 (37—10) ; Banat — I. SIMION corespunzătoare măsuri. Aceasta cu D£CUPLÂRii VAOOANSLOR
Tină Ia terminarea primei etape au atit mal mult cu cît in toate raioanele
Dacă la fotbal s-a înţeles acest lucru mai rămas cîteva s.ăptămîni, timp în Oltenia 36—8 (27—4) ; BĂIEŢI : Bra corespondent
(1S5 participanţi) în schimb, la hand care consiliul asociaţiei sportive (mg. şov — Hunedoara 83—45 ; Banat — şi oraşele regionale absenle de la E’STS INTERZIS A S£ MQOOU
bal (doar 18 înscrişi), volei (56), haltere \ a si le Horea, preşedinte; Al. Staicu, se Oltenia 47—36 (21 — 16). Campionatul interregional întreceri sini echipe de volei, cate CAPUL, MÎNASAU ALTE
(28), box (40), şah (55), tenis de masă cretar; Aurel Juln, responsabil tehnic; După cum sc vede şi din rezultatele puteau să participe la faza regională. Ctf
(23) ctc, situaţia după cum se vede, întrecerilor, cca mai bine pregătită de popice in urma rezultatelor înlregislrute PĂRŢI ALT CORPULUI ÎNTR£
ing. I. Şchiopii, responsabil cu agitaţia
este cu totul ncsaiisfăcătoare. In plus, şi propaganda) va trebui să nu precupe echipă la fere a fose reprezentativa re clasamentul sc prezintă astlel:
tot din neglijenţa asociaţiei sportive nici ţească nici un efort în îndeplinirea sar giunii Braşov, iar la băieţi cca a regiu Pe frumoasa arenă de popice a clubu BĂIEŢI : 1. Ştiinţa Alba lulia, 2. VACOMETE SAU TAMPOANE.
pînă acum nu s-au făcut înscrierile Ia cinilor ce decurg din această competi lui sportiv Parîngul din Lonca s-a dis
gimnastică, ciclism şi motocichsm. Cum ţie organizata în cinstea celei de a XX-a nii Banat. putat de curînd întîlnirea din ca Siderurgistul Hunedoara, 3. Şliinfa
poate exista atîia delăsare cînd este aniversări a eliberării patriei noastre. Interesant a fost primul meci la fe drul campionatului republican de zonă, Sebeş.
ştiut faptul că prima etapă a început la te, unde s-au întîlnit reprezentativele între echipele de popice Parîngul Lo- FETE: 1, $limla Alba lulia, 2. $1 lin
1 martie! Avînd în vedere că pînă Ia ION BANAŢAN regiunilor Banat şi BraşoYi Deşi la nea şi Voinţa Oradea. întîlnirea pclor ia M ilieu re a.