Page 15 - 1964-05

Drumul socialismului Pag. 3
Nr. 2909;

Realizarea sarcinilor de producţie S-a făcui, dac n u doimii
Exploatarea miniera Ghclar a fost calificare sînt ajutaţi în permanenţă să
în dezbaterea organizaţiilor înzestrată cu maşini moderne de mare aplice în producţie cunoştinţele predate
productivitate. In primul trimestru al
îi
la cursuri. Inginerii şi tehnicienii
acestui an a prinde noi perforatoare controlează cum aplică cele învăţate,
cxplicîndu-lc concice cum trebuie să
de partid C.P -29, maşini dc încărcac şi o loco­ execute diferite operaţii.
motivă de transport L A M -4. Par.-Iel
cu înzestrarea tehnică s-au introdus şi Dacă cursurilor dc calificare K s-a
la producţia globală s a înregistrat o extins metode avansate dc lucru. acordat toacă atenţia, nu acelaşi lucru
Pefrîla depăşire dc 8,02 la sută, la prestări in­ Folosirea noilor maşini şi utilaje, in­ se poate spune despre cursurile dc ri­
dustriale pentru populaţie dc 8,10 la
Zilele acestea a avut loc adunarea ge­ sută, la producţia marfă 2.46 la sută, troducerea şi extinderea metodelor mo­ dicare a calificării profesionale Din
nerală a organizaţiei dc baza P.M.R. iar la prestări ncindustriale 10,62 la derne de exploatare a minereului au dus cele 7 cursuri dc ridicare a calificării
nr. 2 din sectorul prelucrare dc la sută. la creşterea productivităţii muncii şi la deschise la începutul anului doar cel
Preparaţia cărbunelui dm Pctrila. Cu obţinerea pe această bază a unor în­ de la atelierul dc întreţinere dc caic
acest prilej s-nu analizat rezultatele dc Raportul a scos însă în evidenţă şi semnate sporuri dc producţie. In pri­ răspunde maistrul Petru Popa, arc o ac­
producţie obţinute în primul trimestru o serie dc aspecte negative care vor tre­ mul trimestru productivitatea muncii tivitate corespunzătoare. La acest curs
a] acestui an pe ba/.a raportului pre­ bui să fie lichidate. Dintre acestea se planificată a fost depăşită cu 17,!>6 la se respectă întocmai programa analitică
zentat dc tov. Mihai Tvidor, şeful sec­ pot aminti înregistrarea unui număr rută, planul producţiei globale şi marfă prevăzută, frecvenţa este dc aproape
torului. destul dc marc dc absenţe nemotivate cu 16,4 şi respectiv 12,3 la sută. 100 la sută. Tovarăşii Lăscuţ Motoc,
Analiza făcută a scos în evidenţa şi învoiri caro însumează 4032 orc nc- Ioachim Vesa, Petru Popa şi alţii pre­
existenţa unor deficienţe în desfăşura­ lucratc, comportarea necorcspunzătoarc înzestrarea exploatării cu maşini de dau lecţii vii, interesante, bogate în
rea procesului dc producţie, în aprovi­ a cooperatorilor din unele secţii, slaba marc productivitate şi folosirea pentru
zionare şi în organizarea cursurilor de calitate a unor lucrări, amînarea nejus­ extracţia minereului a celor mai avan­ conţinut.
creştere a nivelului dc calificare al tificată a terminării executării unor co­ sate metode impune însă îmbogăţirea Cursurile dc ridicare a calificării dc
muncitorilor. Pentru înlăturarea lipsu­ menzi, lipsa de disciplină a unor coo­ permanentă a cunoştinţelor profesio­ la staţia dc sortare, orizontul I, trans­
rilor a fost elaborat, pe baza dezbate- peratori. nale ale muncitorilor şi cadrelor trh- port, mina vest, funicularul Ghclar de
lor si propunerilor făcute de către La discuţii au luat parte printre alţi r.ico-ingincrcşti. In acest scop, la LM, caic răspund tovarăşii Ioan Sîrbu, Ni-
membrii şi candidaţii dc partid, un plan tovarăşi Victor Udrea. Domiţian Prej- Chclar, au fost luate unele măsuri bine colac Vîţă, Cornel Ceşuan, Ioan Furdui
dc măsuri. ban, Iosif Popa, Emil Şclariu. Iosif gindite. Tn primul trimestru al anului şi alţii au însă o slabă activitate. La
PLTRU GAlNA Czukcrmann, Maria Stancu, Gheorghe au fost deschise cursuri de calificare şi aceste cursuri lecţiile nu se ţin cu re­
corespondent Mirgincanu, Alexandru Tăbîrgic, Viorcl gularitate, frecvenţa este nccoi espunză-
lezan, Cornel Nciconi. Aceştia au ară­ dc ridicare a calificării profesionale. La
şcoala dc mineri au fost rccrucaţi cir­ toare. Este bine că inginerii şi tehni­
Hafleg tat că deşi s-au înregistrat succese în cienii îşi pregătesc bine lecţiile, că aces­
ceea cc priveşte realizarea planului dc ca 175 muncitori care vor fi calificaţi
Recent, în cadrul unei adunări ge­ în meseriile dc mineri şi de ajutori mi­ tea sînt legate dc specificul producţiei.
nerale a organizaţiei de bază PM.R. de producţie, totuşi mai există unele de­ neri. Dc asemenea, s-au deschis cursuri Rău este însă că ele nu se predau cu
ficienţe, făcînd totodată propuneri în dc calificare pcnrru mecanici dc fu- regularitate. Comitetul sîndicarului şî
la cooperativa meşteşugărească „Rete­
vederea remedierii lor. nicularc şi mecanici pentru pompe, la conducerea exploatării nu au controlat ' )e la economisi la muncilor
zatul" dm Haţeg s-a luat în dezbatere
Adunarea generală a adoptat apoi o care au fose încadraţi aproape 150 mun­ suficient cum se desfăşoară aceste
felul cum a fost realizat planul dc pro­ citori. La aceste cursuri au fost nu­ cursuri, nu au luat cele mai bune ma­
borărîrc caic prevede printre altele
ducţie pe trimestrul I al acestui an şi miţi să predea ingineri şi tehnicieni cu suri pentru activizarea lor,
aprovizionarea în mod ritmic cu toate Din experienţa furnalişhunecloreni
măsurile care vor trebui luate pentru experienţă bogată în muncă cum sînt Asemănător stau lucrurile şi cu con­
materialele necesare, formarea unui co­ ferinţele tehnice organizate de Comisia
a se depăşi sarcinile dc plan pe trimes­ tovarăşii : Nîcolae Bîsca, Ioan Alic, în reducerea consumului specific de cocs
lectiv care să studieze posibilităţile dc Şrefan Dăvîncă şi alţii. De subliniat inginerilor şi tehnicienilor dc Ia E.M.
trul următor.
producere a unor noi articole cerute de faptul că toate cursurile de calificare Ghclar. In luna martie numai la două Cu ani în urmă, consumul specific dc gătite pentru intrarea în turnai. La sec­ cată şi deci folosirea unui procent maî
La adunarea generală au fosr invitaţi marc dc gaz metan. Se ştie că un m c.
populaţie, formarea unor echipe mobile îşi desfăşoară activitatea în condiţiuni sectoare s au ţinut contcrinţclc plani­ cocs făcea parte din preocupările econo­ ţia I furnale se apreciază că o influenţă
să ia parte şi responsabilii dc secţii. bune Toţi muncitorii frecventează cu ficate. miştilor şi numai ale lor; muncitorii ur­ marc asupra reducerii consumului de dc gaz metan insuflat in furnal reduce
Cu acest prilej, tov. Constantin Şte- care să se deplaseze în satele raionului regularitate cursurile, se preocupă să-şi Este dc datoria conducerii exploată­ măreau doar cită fontă se produce pes­ cocs a avut-o tocmai creşterea ponderii consumul specific cu aproximativ 1,04
pentru a prelua comenzi dc la popu­ kg cocs.
foni, vicepreşedinte al cooperativei a însuşească cele predate. Inginerii şi teh­ rii şi a comitetului sindicatului să ia te plan. Astăzi, altfel stau lucrurile ; dc minereu aglomerat în încărcătura
laţie, îmbunătăţirea agitaţiei vizuale problema reducerii consumului specific metalică. Rezultatul obţinut Ia furnalul nr. 3
prezentat un raport din care a reieşit nicienii care predau diferite lecţii caută măsuri pentru eliminarea neîntârziata i-a însufleţit şî mai mult pe furnalişti.
ctc. a acestor deficienţe. de cocs a dcvcnic o preocupare a între­ O* altă parte a minereului este intro­
că sarcinile dc plan pe primul trimes­ uă le explice muncitorilor cît mai bine gului colectiv, a economistului şi ingi­ dusă în cuptoarele dc prăjirc, chiar pe La îndemnul comuniştilor, ci se strădu­
tru au fost nu numai realizare ci chiar N1CU SBUCHEA tema prevăzută. nerului, ca şi a muncitorului. E un salt platforma de încărcare a furnalelor. Aici iesc să asigure la toate furnalele condi­
depăşite la principalii indicatori. Astfel, corespondent Muncitorii care urmează cursurile dc L. DEMETER impresionant, plin dc roade. Căci dacă şi-au concentrat în mod deosebit atenţia ţii optime de lucru, economisind pC
urmărim dinamica consumului specific furnaliştii dc la secţia I. O prăjirc buna această calc importante cantităţi dc cocs.
de cocs înregistrat în anii şesenalului atrage după sine un consuni mai mic dc *
observăm o continuă scădere. In trimes­ cocs. Organizaţiile de partid de U acea­ Reducerea consumului specific de cocs
(®azanq.iU trul I al anului în curs, la secţia 1 fur­ stă secţie au pus dc multe ori în discu­ este aşadar o problemă complexă, caic
nale a C. S. Hunedoara s-a consumat
ţia adunărilor generale problema prăji­
nu poate fi rezolvată decît cu contribu­
pentru fiecare tonă de fontă cu 215 kg.
mai puţin cocs decît în 1959. Cifra se ni minereului; în cîtcva rînduri au fost ţia largă a încrcgului colectiv. Cu atic
organizate colective dc specialişti pen­
mai marc este meritul comuniştilor dc
Locomotivo remorca un tren cu Deliloiu vor executa ni tui rea, iar bărbăta el. Nici un tir dc apă nu Vlorel Cărplnişun şl Viorcl Buda impune mai ales dacă luăm în conside­ tru a studia posibilităţile ca procesul dc la secţia I furnale a C. S. Hunedoara
supralonaj. In marchiză, mecanicul V ili va frece la ştenuirc — le zise va scăpa printre virole. care se găseuu in apropiere îşi dă­ rare faptul că la furnalele vechi dm Hu­ prăjirc să se desfăşoare în condiţii cît care, în lupta pentru înfăptuirea unei
Emil Popa privea din cirul in cirul comunistul Constantin Nita munci­ —Dar nici pe la nituri — corn- dură cite-un ghiont. nedoara consumul spccitic oscilează în mai bune. In accsc fel s-au realizat unele importanţi: sarcini trasate dc partid, au
aparatele de control şi semnalizare. torilor. pielei V ili Rusu. — A prins baiului, a prins bine. jurul a 1000 kg. cocs pe tona dc fontă. modificări la instalaţia de ardere cu gaz reuşit să au treneze întregul colectiv dc
— Ca la carie. Toate inslnfaliile Nu era nevoie dc ahe explicaţii. Aşa a şl fost. Viroiele s-au asam­ Felele celor doi cazangii se lu­ E aşadar un succes deosebir. obţinut metan, s-a îmbunătăţit sistemul dc furnalişti, de la economişti şi ingineri
funcţionează bine — ne spune el Operaţia dc prindere a virolelor le blat ca la carie. Cazanul a trecui cu minară. Erau satislâculi. Un all or­ dc un colectiv harnic, care la îndemnul scoatere a sideritei prăjite, s-au găsit şi pînă la muncitori.
comuniştilor a căutat de-a lungul anilor
— Cazanul merge strună tovarăşe cia cunoscută, iar conştiinciozitatea, bine toate „ examenele" lu care a tac dc-al lor a început să stăpincus- noi şi noi soluţii de îmbunătăţire a pro­ posibilităţi pentru o exploatare mai ra­ Ing, N. ANDRONACHE
Popa (inu să adauge lochislul după hărnicia şi priceperea liccuruia nu tost supus. că din cc in ce mui bine tainele cesului de producţie. ţională a cuptoarelor. Toace aceste în­
ce moi aruncă cileva lopeli dc căr­ puteau li puse la îndoială. prolcsici. Ştafeta meseriei a tost făptuiri sînt scrîns legate dc numele
bune în vilvălaiu locului... — NUunle sînt încălzite, fl în­ Ştafeta meseriei inminalu incă unui tinăr. Meritul E s p l* c a }îe unor oameni harnici, entuziaşti şi pri­
cepuţi ca Ion Rizave, Ion Crăciun, Va­ Cu două zile
După discuţia din marchiză am ştiinţa după o bucată de vreme pe era al tuturora Fiecare i-a împăr­ Vorbind despre căile care au condus ier Luciu, Gheorghe CioancH şi alţii.
făcut cunoştinţă cu o parte dm ca­ şelul partidei muncitorul losil Denia. Pe comunistul Gheorghe Dălri- tăşit cu drag din experienţa cc-o la obţinerea acestui succes tovarăşul in­ mai devreme
Minereul prăjie este preluat apoi dc
zangiii dc la Atelierele R.M.R. Si- — Putem începe. Viroiele sini na, unul dintre cei mai vechi ca­ acumulaseră de-a lungul anilor. giner Alexe Doboli, şeful secţiei, spu­ echipele dc încărcători, care îl expedia­
meriu, ca re prin munco lor au con­ potrivite, aduuqă unul din cazangii. zangii, l-am inii Inii la bancul dc Gheorghe Dătrina, cazangiul des­ nea:
tribuit Iu aliica succese ale perso­ Conslunlin Ni\ă schiţă un zimbet. probă înconjurat dc ci/iva „mc- pre care se pot spune numai cu­ — Doi factori influenţează în mod ză pe bandă spic furnale, după o reţe­ Colectivul de muncitori, Ingineri
nalului de pe locomotive... — Ei, atunci să-i dăm zor. ztni‘\ vinte frumoase, a transformat par­ deosebit consumul specific dc cocs: în­ tă bine stabilită. Dc felul cum este res­ şi tehnicieni dc fa sectorul turnă­
pectată reţeta dc încărcare, depinde în
torie al U.M. Cugir s-a angajai să
tida pe cure o conduce înlr-n ade­
— Ei, acum încearcă şi Iu — ii
Ca hărnicie şi pricepere Si lucrul a Începui. Niturile în­ spunea tinânilui Doia. vărată şcoală a colectivului. La a- cărcătura metalică şi regimul termic al marc măsură mersul furnalului şi consu­ realizeze plunul dc producţie pe
roşite erau supuse bătăilor puter­ ceaslă şcoală Viorcl Buda, luliu furnalului. Noi am acţionat în ainîn- mul dc cocs. Nu îiitîmplâcor, într-o re­ luna aprilie cu două zile mai de­
nice ale ciocanelor qrclc, mlnuilc Tinărul v i2Ql roşi. Se îndreptă două direcţiile... centă consfătuire de producţie, lăcătuşul
...Operaţia dc lucru cerca cunoş­ Doia. Octavian dinar, Tiberiu Gu- După cum bine se ştie, consumul de vreme. Angajamentul a lost înde­
tinţe prolesionule boqulel răbdare, cu îndenunare dc Troian Dclifoiu spre cuzan pentru a confirma operu- şifă şi mul(i aHU au invutat să slă- cocs este în funcţie dc calitatea încăr­ Dumitru Ciuruiţi susţinea cu înflăcăra­ plinii şi chiu: depăşit. La obfinc-
efort fizic. Succesul depindea de şi Autcl Dehclcanu. V ili Rusu le fia de montare o armăturii începută pinească bine meseria, să pătrundă căturii metalice. Dacă minereul este bo- re idcca verificării periodice a chitarelor tea acestui succes nu udus o con­
de şelul partidei. Gheorghe Dătrina
- frecare cazangiu, Dc aceea, toiul a şicnuia. Constantin Nilu controla îl urmărea cu privirea lui ageră. in ţoale tainele ci. Dur nu numai gac în metal se consumă mai puţin cocs Jc cocs. „Nu trebuie să ne fie indiferent tribuţie deosebită turnătorii Tia-
fost chibzuit cu grijă incă dinainte. cu q riid calitatea lucrării, făcea ob­ alit. Cazangiii au învălui de la el să dacă încărcăm cu un kilogram de cocs ian Tur leu, V uşile Hei ta şi lăcătu­
— Tu Den/o te vei ocupa dc pre­ servaţii şi dădea indicaţii. — Vezi, merge — îl încuraja. l{i lic demni, hoturifi, hurnici, sd se pe unitatea de greutate de fontă. Dar mai muie sau mai puţin" — argumenta şul de armături Petru Popa din
gătirea niturilor. Dchclcanu şl cu — zic şi eu lieabă — ii îm­ trebuie însă mar mu/t curaj. ujule reciproc. Roadele acestor în­ consumul do cocs mai este în funcţie şi el. lolograliilc dc mai jos. (Arlicol si
de temperatura acrului cald insuflat în
văţăminte se văd zi de zi... furnale; o temperatură mai ridicată Lupta pentru economisirea cocsului fotografii trimise în cadrul con­
atrage după sine un consuni mai mic dc se duce apoi în procesul de elaborare a cursului corespondenţilor).
fontei proprîu-zis.
Cnuperiştii
depun
La cenuşar cocs. Furnaliştii hunedoreni au ţinut sca­ eforturi susţinute pentru a menţine tem­ AUREL PURDI
ma dc aceste particularităţi ale procesu­ peratura acrului insuflat la un nivel cît corespondent
Te f i lucrau la ccnuşarul cazone­ lui dc producere a fonici şi au acţio­ mai ridicat şi constant; lăcătuşii se stră­
lor. Din partida luc puric mai mulţi nat în consecinţă. duiesc să menţină agregatele în perfecta
muncitori. Noi i-um cunoscul doar Bătălia cocsului stare dc funcţionare pentru a avea un
pe Ioan Giurgiu, şelul partidei, pe regim termic cit mai bun.
Ioan Tudor şi Cornel Morar. Ni s-a Drumul metalului, de la zacă mint şi
spus că silit neinlrccufi in hărnicie, pînă la fonta incandescenta dc pe rin.i Creşterea temperaturii acrului insu­
lucru de care ne-am convins repede. dc descărcare, face multe popasuri. In flat a avut însă şi o altă urmare: intro­
Nici n-um tăcui bine cunoştinţă cu ticcarc loc dc popas, asupra minereului ducerea gazului metan în furnale. Anul
ci că Ioan Giurgiu nc-a „ upostro- se acţionează pentru îmbogăţirea în fier. trecut consumul de gaz la secţia f fur­
Ia r zimbind: In abataje şi pe căile de transport, în nale s-a dublat faţă de anul 1959, ceea
— Numai să nu ne răpi fi din Urni). silozuri şi în cuptoarele de prăji re, în cc a condus la micşorarea simţitoare a
consumului dc cocs.
Ştifi, ne-am angajat să terminăm fabricile dc aglomerare se duce perma­
cenuşarul înainte de termen". nent bătălia pentru înnobilarea încărcă­ Descendenta săgeţii
Am lost de acord, l-om urmărit turii metalice; c o luptă al cărei entu­
dour cum lucrează. Se vedea cu hc- ziasm este întreţinut de iureşul întrece­ In marc, acestea sînt căile pe care s-a
cure ştie precis ce arc de lacul. Ţi- rii socialiste pentru îndeplinirea sarci­ mers la secţia I furnale pentru reduce­
nind scama de calificare, şelul parti­ nilor încredinţate de partid. Se poate rea consumului de cocs pe tona dc fon­
dei îi imput tise judicios pe opera­ spune deci că în lupta pentru reduce­ tă. Că sînt căi bune o dovedeşte faptul
ţii. De cile ori era necesar se aju­ rea consumului dc cocs sînt antrenaţi, că în trimestrul I al anului în curs s-a
tau reciproc, iar citul s-a trecut li alături dc furnalişti, şi minerii; deseori realizat un consum dc 1 030 kg. cocs pe
operafia dc ermelizare a cenuşaru- cînd vorbesc despre calitatea minereu­ rona de fontă, faţă dc 1.249 kg. cocs pe
lui, care necesita un clort hzic deo­ lui de ficiyminerii fac referiri la econo­ tona dc fontă realizat în 1959. Descen­
sebii, cu lot ii au răspuns prezent. mia dc cocs. denţa săgeţii de pe graficul consumului
In cetatea metalului, lupta pentru
Toţi lucrau cu pasiune, animali de de cocs este continuă; la furnalul 3 s-a
economisirea cocsului începe o dată cu realizat în primele doua luni ale anului
o sincpiră doiinfâ: să execute lu­ intrarea materiilor prime în silozuri. Se TRAIAN TURLEA
crarea repede şi bine. După cum acesta un consum dc circa 960 kg. cocs
urmăreşte o depozitare corespunzătoare,
singuri spuneau, diploma de partidă pentru a se preveni risipa şi degrada­ pe tona dc fontă. Acest lucru demons­
fruntaşă in întrecerea sociulislă pe rea. Mai departe, în drumul spre pin te­ trează că există încă valoroase rezerve.
anul 1063 cate Ic-q losi decernată, cul fu matelor, materiile prime sînt pur­ De altfel însăşi accsc succes arată o re­
li obligă. zervă: întreţinerea în bune condiţii a
tate cu grijă în fluxul tehnologic. O caupcrclor. La furnalul 3 caupcrelc au
D. LUPAŞCU parte dintre minereuri iau drumul fa­ fost în bună stare, ceea cc a permis rea­
bricilor dc aglomerare, unde sînc pre­ lizarea unei temperaturi a acrului ridi-
Unul din evidenţiaţii între­
cerii socialiste de la Atelie­
rele RM.R Sitnctia este şt
strungurul Iosif Onaca. El îşi 0 permanenţi care au fose repartizaţi. EI trec perio­ aplicare mecanica a noţiunilor teoretice
depăşeşte planul în fiecare instruire practici e ucenicilor dic ucenicii prin diverse sectoare de în practică. Ne preocupăm pcrmancnc
lună cu 10 pînă la 12 Iu sulă, muncă, cu scopul de a-i învăţa cît mai ca accsc prilej, deosebic dc important
cxeculind numai lucrări de La Cnscior un număr de 331 ucenici montori s-au folosit mostre privind sis­ multe procedee dc execuţie Aş dori să pentru formarea muncitorului dc mîinc,
bună calitate. urmează cursul şcolii profesionale tute­ teme dc nicuirc, forme de asamblare a narc, caracteristicile tehnice, întreţine­ evidenţiez grija deosebită cu caic to­ să fie un proces continuu dc cimentare
lata dc Trustul Aurului din Brad, ur- diverse organe dc maşini confecţionate rea lor, făcînd chiar o comparaţie între varăşii Petre Marţiuş şi Ioan Ghilcan, a cunoştinţelor.
ele. Contactul ucenicilor cu practica n-a
inînd a se califica în meseriile dc su­ chiar în cadrul şcolii noastre. de la E. M. Barza, se ocupă de ucenicii Dacă în privinţa practicii de produc­
U tilaje de înaltă făcut decît să le cimenteze noţiunile în­ electricieni dc mină şi mecanici dc mină.
dori, mineri, lăcătuşi-niccanici montori, Profesorii noşcij, cadre tehnice cu suşite Sub atenta lor îndrumare, Gheorghe ţie în cele mai multe meserii s-au obţi­
productivitate mecanici dc mină şi electricieni dc mi­ pregătire superioară, recrutaţi din pro­ In cadrul şcolii se efectuează săptă- Tripa, Gheorghe Ciori, Petru Nemeş, nut rezultate bune, nu puccm spune
nă. In legătură cu modul de desfăşura­ ducţie, nu se mărginesc doar la enun­ acelaşi lucru despic felul cum au fost
pentru mineri re a procesului dc instruire practica a ţări de principii teoretice. Fiecare noţi­ minal zile de practică în ateliere. Aici, Mircea Cioci, dm anul III au marcat o îndrumaţi şi controlaţi ucenicii mineri.
indiferent dc meseria în caic se vor ca­
evoluţie ascendentă. Şi Ia atelierele cen­
Minele din bazinul carbonifer al Văii lor am adresat zilele trecute cîtcva în­ une o argumentează practic. Bunăoară, lifica, ucenicii îşi însuşesc noţiuni dc 1.1- trale din Crişcior avem repartizaţi uce­ Ei au fose folosiţi mai mult la efectua­
rea unor munci care nu contribuie la
Jiului şi cele ale Trustului minier „A r­ trebări tovarăşului ing. George Gherga, cînd s-au expus în faţa ucenicilor mineri cătuşcrie generală Conducerea şcolii s-a nici. Un ment în formarea acestora ca ridicarea nivelului lor profesional. Erau
dealul" au fost Jotatc în acest an cu directorul şcolii profesionale dc ucenici dm anul III lecţii despic transportul mi- orientar şi a luat măsuri ca maiştrii in­ buni lucrători îl au maiştrii Silviu Mar­ prea des utilizaţi la evacuarea minereu­
utilaje noi de înaltă tehnicitate a căror dm această localitate. structori din ateliere să-şi întocmească co, Ion Luca şi Victor Almăşan. Fiind lui. Accsc lucru a încălcat tematica dc VASILE HERŢA
valoare se ridică la circa 70 milioane — In general primele deprinderi planuri calendaristice dc succesiune a conştienţi de sarcina cc li s-a încredin­ practică întocmită dc şcoală.
lei. practice ale ucenicilor se formează în Calificarea la nivelul operaţiunilor, astfel ca, în final, după ţat ci urmăresc perseverent activitatea
Pentru a se înlătura aceste deficien­
Numărul utilajelor aflate în produc­ şcoală. Cum se asigură îmbinarea cît efectuarea lor, să rezulte seule ca : men­ ucenicilor, îi trec prin diverse sectoare ţe, conducerea şcolii, împreună cu to­
ţie în subteran, în Valea Jiului a cres­ maî armonioasă a noţiunilor teoretice te h n ic ii a v a n s a t e ghine mici, cadre dc fierăstrău nece­ de muncă, astfel îneît la sfîrşîtul perioa­ varăşi dc la Trustul Aurului Brad, au
cut în acest an cu peste UOO ciocane cc se predau la cursuri cu elementele sare completării trusei ucenicului. dei de practică să acumuleze un bagaj preconizat ca ucenicii mineri să fie tre­
de abataj, perforatoare rotative, trans­ practice ? — Vorbiţi-nc ceva despre practica bogat de cunoştinţe. cuţi la sectorul Ruda, mina Brădişor,
portoare, vagoane de mină, ctc., care au — In cadrul şcolii, o activitate prac­ nier, acestora li s-a cxplicae şi felul cum propi iu-zisă. Cum se urmăreşte ca ? In procesul dc instruire teoretică şi unde să lucreze numai în schimbul I.
dus la creşterea gradului dc mecanizare tică propriu-zisă o desfăşoară numai su­ trebuie montată calea ferată. Profeso­ Ucenicii din anul II şî HI efectuează practică nu toţi ucenicii au însă o evo­ Acest lucru este deosebit dc important
şi a randamentului în mine. dorii, lăcăiuşn-mccaniei moniori, meca­ rul respectiv s-a folosit de o nivelă cu practica în producţie. Ei sînt reparti­ luţie firească, ascendentă. Se mai găsesc fiindcă şefii de schimburi, luc rînd nu­
In anii şcsenalului tăierea şi încărca­ nicii de mînă, electricienii dc mina, cu­ bulă dc aer, a improvizat un plan în­ zaţi la Atelierele centrale din Cnscior, unu slabi Ia teorie şi deopotrivă la prac­ mai în tura l-a, se vor ocupa cu mai
rea mecanică în abataje a crescut pe în­ prinşi în anul I de studiu. Ei efectuează clinat şi a demonstrat practic cum tre­ E. M Barza şi uzina dc preparare dm tică. Pentru instruirea acestora la un ni­ multă răspundere de instruirea ucenici­
Gurnbarza. Pentru ca practica în pro­
treg bazinul Văii Jiului dc peste două un număr dc 3 zile pe săptăniînă prac­ buie efectuată operaţiunea respectivă. ducţie să se desfăşoare cît mai bine, la vel corespunzător ne-am străduit să fo­ lor. Inccpînd cu trimestrul III de stu­
ori. iar volumul încărcării mecanice în tică de atelier. Pentru a-i face pe uce­ Este o operaţiune simplă, dar caic se începutul anului şcolar, conducerea şco­ losim forme cît mai adecvate. Dc pilda, dii am organizat şi formaţii compuse
galerii a crescut, de asemenea, de p a ­ nici fie ci din anul I, II sau III să în­ înţelegea destul de greu fără o astfel de pe ucenicul Ion Savu, care se califică în din ucenici conduse dc un muncitor din
te 2.5 ori. Transportul în galerii este în ţeleagă pe deplin importanţa practicii explicaţie. lii a stabilit colective dc organizare, co­ meseria de lăcătuş-mecanic-montor, în­ producţie. In felul acesta elevii sînt
ordonare şi controlul practicii. Aici au
întregime mecanizat, iar în abataje în la cursurile teoretice, cadrele didactice Asemenea exemple se mai pot furni­ dată cc s-a constatat că nu dă rezulta­ mai bine supravegheaţi, efectuează per-
proporţie de 94 Ja sută. se străduiesc să le prezinte astfel lecţi­ za. In cadrul lecţiilor dc tehnologia me­ fose cuprinse cadre didactice din şcoa­ tele cele mai bune l-am atras la con­
ile, îneît să-şi poată da scama că fără lă, tovarăşi dm conducerea unităţilor sultaţii cc au loc după masa la şcoală. foraje, susţineri ctc. Sîntem convinşi ca
Ca urmare a dotării cu noi utilaje, seriei, mecanicilor dc mină dm anul III unde au fost repartizaţi ucenicii şi mai­ In practică, maistrul instructor îl are astfel la sfîrşîtul anului perioada dc
transportoare mecanice, locomotive şi o activitate practică susţinută ci nu îşi Ii s a vorbit timp dc mai multe ore des­ ştrii de Ia locurile dc muncă. Organi­ mai mult în vedere decît pe ceilalţi, practică va fi trecută cu succes.
vagoncţi de mină ctc., în prezent gra­ pot însuşi temeinic meseria aleasă. In pre maşina dc încărcai. Profesorul Pe­ zarea colectivelor amintite ne-a dat po­ în permanenţă îi explică, îl îndrumă. Dc asemenoa, printr-o intensificare a
dul de mecanizare în exploatările mi­ cadrul orelor, Ia clasă, se folosesc plan­ tre Marţiuş s-a prezentat Ia clasă cu sibilitatea să întrunim factori compe­ Dc cînd me ocupăm cu mai mare controlului practicii, prin mobilizarea
niere din cadru! trustului „Ardealul", şe, schiţe, machete şi chiar utilaje mai planşe care indicau în amănunt cons­ tenţi, care să se ocupe de instruirea prac­ atenţie de el s-a observat că bagajul tuturor factorilor competenţi din între­
este cu <10 !a sută mai marc, dccîc în uşoare ca : ciocane de abataj, perfora­ tică a ucenicilor. de cunoştinţe teoretice şi practice a prinderi vom reuşi să organizăm şi să
primul an al şesenalului toare, elemente dc ventilaţie, pompe de trucţia maşinilor dc încărcat P.M.L. 5 Dc îndrumarea ucenicilor se ocupă acestuia s-a îmbogăţit. coordonăm mai bine practica ucenicilor
min.’ , pentru mecanicii de mină, mineri şi LZK. Pe planşele respective el a ex­ în primul rînd maiytrîi dc la lo-urilc dm anii II şi III dc studii.
In general, pun formele pe care le
(Agerpres). şi electricieni. Pentru lăcătuşii mecanici- plicat construcţia, principiul dc ftmcţio- de muncă şi şefii de brigăzi pe lingă folosim încercăm să nu ne limitam la o A. OARGA PETRU POP