Page 17 - 1964-05
P. 17

R cg'o n s'ă
                                                       H iitv d o îira -^ e v .’.

                                                                                                        PROLETARI  DIN  TOATE  TĂR1LE,  U N lfl-V A l


                  /^ÎT75c\

                                                                                                                                                        •  Pentru  venituri  tot  mai  mari
                                                                                                                                                      ia  hectarul  cultivat  cu  legume  ;
                                                                                                                                                        o  însemnări  de  pe  şantierul  uzi­
            « m T O Ii J                                                                                                                              nei  tic  alumină  ;
             «4v«  E »           K V 7   U    m                                                                                                         •  Sport
                                                                                                                                                                          (pag.  2-a)  ;
             K            f    f    l                                                                                                                   «  Intre  sectoarele  productive  şi
                                                                                                                                                      de  investiţii  —  o  strînsă  colaborare;
                                                                                                                                                        •  Din  experienţa  grupelor  de
                                                                                                                                                      partid  pe  blocuri  sau  străzi
                                                                                                                                                                          (psg-  3-a)  ;
                                                                                                                                                        o  De  peste  hotare
                                                                                                                                                                           (pag.  4-a).




               r— f                                                                                                  Lucrările  agricole  de  sezon
                                                                    4  .

                                                                                                                           Prima  praşilă  la  cartofi  şi  sfeclă

                                                                                                                    La  gospodăria  colectivă  din  Gal-   prilej  s-a  acordat  o  atente  deose­
                                                                                                                  da  de  Jos,  însămînţarca   culturilor   bită  asigurării  densităţii  normale  de
                                                                                                                  de  primăvară  s-a  făcut  la  un  nivel   plante.  In  funcţie  de  umiditatea  so­
                                                                                                                  agrotehnic  corespunzător.  Ca   ur­  lului,  de  fertilitatea  lui  şi  de  soiul
                                                                                                                  mare  a  acestui  fapt  plantele  au  ră­  cultivat,  pe  parcelele  pe  care   s-a
                                                                                                                  sărit  viguroase  şi  se  dezvoltă  nor­  efectuat  praşila  I  s-a  asigurat  o  den­
                                                                                                                  mal.  Acest  lucru  a  permis  colecti­  sitate  de  circa  100.000  plante   la
                                                                                                                  viştilor  să  treacă  cu  forte  sporite  la   ha.
                                                                                                                  aplicarea  lucrărilor  de  îngrijire.  In   Paralel  cu  aceasta,  s-a  trecut  la
                                                                                                                  primele  zile  de  lucru  în  cîmp  co­  efectuarea  lucrării  cu  sapa  rotativă
                                                                                                                  lectiviştii  au  efectuat  praşila  I  pe   la  porumb  şi  la  plivitul  culturilor  de
                                                                                                                  mai  mult  de  jumătate  din  suprafaţa   cereale  păioase.  Cele  mai  bune  re­
                                                                                                                  ocupată  cu  cartofi  timpurii.  De  ase­  zultate  în  muncă,  pînă  în  prezent
                                                                                                                  menea,  în  afară  de  praşila  oarbă,  la   le-au  obţinut  colectiviştii  din  bri­
                                                                                                                  sfecla  de  zahăr  s  a  aplicat   prima   gada  a  ll-a  condusă  de  Silviu  Cri-
                                                                                                                  pra$ilă  pe  o  suprafaţă  de  4  ha.  In   şan.
                                                                                                                 vederea  obţinerii   unor   producţii                N.  TOADER
                                                                                                                 sporite  de  sfeclă  la  hectar,  cu  acest           corespondent
                                                                                                                            Seamănă  şi  plantează  legume

                                                                                                                   In  gospodăriile  colective  dm  ra­  In  prezent  în  toate  gospodăriile   Blocurile  dc  locuinţe  din  oraşul  nou  Că lan  oferă  numeroaselor  familii  de  si­
                                                                                                                 ionul  llia,  paralel  cu  alte  munci  de   colective  se  continuă  cu  plantatul   derurgici  mult  confort.
                                                                                                                 sezon,  se  lucrează  intens  şi  la  gră­  răsadurilor  şi  se  fac  lucrări  pentru
                                                                                                                 dinile  de  legume  şi  zarzavaturi  Ast­  punerea  la  punct  a  sistemelor  de
                                                                                                                 fel,  pînă  ieri  din  planul  de  237  hec­  irigare  O  dată  cu  acesle  lucrări,  în
                                                                                                                  tare  destinate  producerii  legume- .  vederea  realizării   unor   producţii
                                                                                                                 lor  a  fost  plantată  şi  însămînţată  cu   sporite  de  legume,  s-a  trecut  la  efec­ Pregătiri  editoriale  pentru  noul  an  de  învăţămînt
                                                                                                                 diferite  legume  şi  zarzavaturi  o  su­  tuarea  pi i vi tul ui  şi  a  altor  lucrări  de   Lucrătorii  Editurii  didactice  şi  peda­  pentru  elevii  din  clasele  a  V 111 - a.  Pre­
                                                                                                                 prafaţă  de  145  ha  Cele  mai  mari   îngrijire  la  unele  culturi  de  legume   gogice  se  pregătesc  în  vederea  noului  an   zentarea  artistico-grafică  s-a  îmbunătăţit
                                                                                                                 suprafeţe  s-au  cultivat  cu  legume  la   timpii i ii.             dc  învăţămînt                    şi  ca.  5c  tipăresc  în  culori  noi  cărţi
                                                                                                                 gospodăriile  colective  din   Lăpuş                    I.  MIHAI      Pentru  şcolile  de  cultura  generală  şi   şcolare,  printre  caic  Botanica   cl.   V,
                                                                                                                 nic,  Dobra,  llia,  Veţel  etc.                      corespondent   pentru  şcolile   tehnice  şi  profesionale,   Agricultura  cl.  VII  şi  VIII,  Geografia  cl.
                                                                                                                                                                                      editura   pregăteşte   5I3   titluri   în   XI.  Geografia,  Chimia  şi  Fizica  cl.  VIII,
                                                                                                                              Activitate  rodnică  la  grădină                        24  500.000  exemplare.  Peste  20  milioane   Ştiinţele  naturii  cl.  VI.  Aproape  II  mili­
                    Mîna  omului  a  fâcut  şi  aici  natura  sâ  fie  supusă;  apele  Cerneî  s-au  adunat  intr-un  întins  lac  ds                                                 volume,  cu  2.400.000  mai  multe  decîr   oane  volume  sînt  îmbrăcate  în  vinilin
                                                                                                                                                                                                                        sau  cartonate.
              acumulare,  de  unde  pornesc  apoi  pe  conducte  subterane  spre  cetatea  de  foc  a  Hunedoarei.  Cultura  legumelor  reprezintă  una   protejate  cu  folii  de  polietilenă.  O   în  anul  precedent,  vor  fi  distribuite  gra­  Editura  pregăteşte,  de  asemenea,  215
                                                                                                                                                                                      tuit  atît  elevilor  din  clasele  I—VII,  cîr
                                                                                                                  din  sursele  principale  de  veniluri   mare  atenţie  se  acordă  îngrijirii  ră­                    titluri,  în  aproximativ  500.000  exempla­
                                                                                                                 pentru  colectivişti  din  Miceşlî.  lată   sadului,  prin  pliviri  şi  îngrăşări  fa-   şi  celor  din  clasa  a  VlII-a.  în  urma  gene­  re  dc  cursiiM  şi  manuale  necesare  stu­
                                                                                                                 de  ce  în  aceaslă  perioadă  la  gră­  ziale,  astfel  ca  la  plantarea  în  cîmp   ralizării  învăţămîntului  dc  8  ani.   Au   denţilor  din  învăţămîntul  superior.
            PE  DRUMUL  ÎNFĂPTUIRII  ANGAJAMENTELOR                                                              dina  de  legume  se  desfăşoară  o  ac­  el  să  aibe  o  dezvoltare  normală.  fost  elaborate   manuale  noi,  originale,  (Agcrprcs)
                                                                                                                  tivitate  intensă.  Folosind  din   plin   O  preocupare  de  seamă  a  colecti­
                                                                                                                  timpul  prielnic  şi  mobilîzînd  forţe   viştilor  în  perioada  actuală  o  con­
                                                                                                                 sporite  la  efectuarea  lucrărilor  în   stituie  şi  îngrijirea  legumelor  culti­
                        Zero  declasate...                                        îndeplinind  ritmic             legumicultura,  pînă  acum   colecti­  vate  în  cîmp.  Pentru  a  asigura  o   Mase'e  plastice  în  industria
                                                                                                                  viştii  au  plantat  şi  semănat  arpagic
                                                                                                                                                    bună  dezvoltare  a  plantelor,  pînă
                                                                                          planul                  pe  5  ha,  castraveţi  pe  8  ha,  rădă-   acum,  pe  7  ha  ocupate  cu  gulii  şi   constructoare  c!e  maşini
                                                                                                                  cinoase  pe  5  ha,  iar  alte  14  ha  au   varză  s-a  aplicat  prima  praşilă.  A-
                                                                                                                  fost  cultivate  cu  mazăre,  pepeni  şi   ceastă  lucrare  a  fost  efectuată  şi  la   Materialele  plastice  sînt  folosite  tot   goane  din  Arad  a  redus,  de  asemenea,
                Este  obiectivul  spre  care  ţintesc jgheaburile  pentru  această  opera­  In  cadrul  R.C.M.  din  staţia  CF.R.   fasole.        carlofii  iarovizaţi  pe  o  suprafaţă  de   mai  mult  în  nidusma  constructoare  de   consumul  dc  metal  la  fiecare  vagon  dc
              toate  colectivele  de  lurnalişii   de  ţiune  şi  făcînd  desullurările  aşa   Petroşani   se  acordă   deosebită   In  vederea  realizării  unor   pro­              maşmi,  înlocuind  cu  succes   metalul,   călători  cu  108  Ug.  prin  folosirea  pe
              /a  C 5.  Hunedoara.  Anul   trecut,  cum   este   scris,   evităm   sigur   atenţie  îndeplinirii  angajamentelor                    6  ha  In  prezent  continuă  cu  inten­  lemnul  şi  alto  materiale   Numai   în   scară  mai  largă  a  maselor  plastice.
              stind  de  vorbă  cu  ştii  de  echipă  declasatele",  completa  ideea  prim-   luote  în  cinstea  celei  de  a  XX  a   ducţii  sporite  de  legume,  au   fost   sitate  lucrările  de  amenajare  a  te­  cursul  acestui  an,  constructorii  dc  nu-   Din  nusc  plastice  a  început  să  sc
              5*  cadre  tehnjco inginereşti,  nu  o  furnalislul  Petru  Lipşa  '  Cu  altă   aniversări  a  eliberării  patriei.  Toa­  repîcate  roşii  în  ghivece   nutritive   renului  pentru  irigaţie.  şini-uneltc  dc  la  Uzinele  MUniica"  din   fabrice  în  ultimul  timp  şi  o  seric  dc
              dată  mi  s-a  Intimidat  să  aud:  „Aşa  ocazie  n cauperislul   Haralambie                        pe  0,75  ha’,  Var  o  mare  parlc  din              N.  IR IM IE  Cluj  au  înlocuit  prin  mase  plastice  S3   repere  noi  pentru  locomotivele  Diesel*
              ceva  e  ideal.  Intr-un  schimb,  sat/  Covalciuc   spunea  :   „sini   toa­  te  staţiile  se  preocupă  cu  grijă  de   răsadurile  de  legume  timpurii  sînt  corespondent  tone  dc  metal  Colectivul  uzinei  dc  va-  electrice,  autocamioane,  tractoare,  mo­
              chiar  intr-o  zi,  merge  să  nu  decla­ te   condiţiile   să   menţinem   o   îndeplinirea  ritmică  a  soreînilor  de                                                                                  toare  electrice,  rulmenţi  ctc.
                                                                                                                                                                                                                          In  prezent,  în  industria  constructoa­
              sezi  nici  o  tonă  Dar  zile  la  rin o  temperatură  ridicată  aerului  insu­  plan  la  toţi  indicotorii  şi  a  angaja­                                                                             re  dc  maşini  dm  ţara  noastră  sc  folo­
              toate  echipele  şi  toate  schimburile  flat  în  furnale  şi  să  lucrăm  cu  pa­  mentelor  luote  în  întrecere.  Rezul­                                                                              sesc  aproape  SCO  dc  repere  din   mase
              dintr-o  secţie,  e  imposibil...".   Şi,  rametrii  optimi.  Vom  proceda  aşa,                                Tineretul  la  acţiuni  patriotice                                                        plastice.
              iată  zilele  trecute,  vizitind  secţia  şi  nu  ne  îndoim  de  rezultat’'.  tatele  obţinute  sînt  dintre  cele  mai
              a  ll-a  lurnale,  mi-a  losl  dat  să  văd   Cheorghe   Dimitriu,   secretarul   bune.  Ele  sînt  rodul  muncii  însufle­
              „ imposibilul”  înfăptuit  Pe   grafi­  organizaţiei  de  bază  de  pe  schim­  ţite  depuse  de  către  lucrătorii  de   In  primăvara  acestui  an,  la  fel   Tinerii  din  organizaţiile  U.T.M.  di   ţă  de  colectarea  şi  predarea  către  Speclacol  dă  gală
              cele  de  urmărire  a  rezultatelor  ce  bul  D,  făcea  menţiunea  că   s-au   la  R  C  M.  din  staţia  C.F.R.  Pe­  ca  şi  anii  trecuţi,  oamenii  muncii   la  sate  au  executat  lucrări  de  cură-   I C M  a  fierului  vechi.  De  la  înce­
              sc  ob[m  in  inlrecerea  socialistă,  in  luat  toate  măsurile  pentru  asigura­                  rie  pe  raza  oraşului  regional  Deva   lare  a  păşunilor  pe  o  suprafaţă  de   putul  acestui  an  şi  pînă  în  ziua  de   Joi  scara  a  avut  loc  la  cinematograful
              perioada  7-5  mai,  la  rubrica  „de­  rea  unei  funcţionări  continue  a  fur­  troşani.         au  luat  parte  eu  însufleţire  Ia  lu­  485  ha.                 4  mai.  membrii  organizaţiilor  U.T.M.   „Republica"  din  Capitală  un  spectacol
              clasate" ,  în  dreptul  tuturor  echipe­  nalelor  şi  organizarea  unei  între   Dacă  atenţia  principală  a  fost  în­  crările  de  gospodărire  şi  înfrumu­  PrinIre  organizaţiile  U T M.  care   au  colectat  şi  predat  cantitatea  de   dc  gală  cu  filmul  artistic  cehoslovac  „L i­
              lor  şi  schimburilor  spaţiul  era  com­  ceri  însufleţite   intre   echipe   şi   dreptată  spre  îmbunătăţireo  indice­  seţare.  au  obţinut  cele  mai  bune  rezultate   615  tone  fier  vechi.  Cele  mai  bune   turghia  dc  la  miezul  nopţii",  organizat
              plet  liber,  ceea  ce  înseamnă  că  nu   schimburi              lui  de  calitate  cu  1  la  sută,  după   Alături  de  cetăţenii  mai  vîrslnicî,   în  mobilizarea  unui  mare  număr  de   rezultate  au  fost  obţinute  de  mem­  cu  prilejul  celei  dc  a  19-a  aniversări  a
                                                                                                                                                                                                                        eliberării  Cehoslovaciei  dc  sub  jugul  fas­
              s-a  declasat  nici  o  tonă  de  fontă.   la  furnalul  nr  6  se  pregătea  o   4  luni  de  activitate  situaţiile  statis­  tinerii  mobilizaţi  de   organizaţiile   bneri  sînt  cele  de  la  I  P I P   Deva   brii  organizaţiilor  U.T.M.  din  ca­  cist.
              Instantaneu  mi-au  trecut  prin  min­ descărcare  Oamenii  se  mişcau  re­                         U.T.M.  au  fost  prezenţi  la  acesle  ac­  (secretar  Nicolae  Ardeii),  F..M,  Deva   drul  secţiei  a  ll-a  vagoane  de   la   La  spectacol  au  asistat  Eduard  Mc-
              te  crîmpeic  din  discuţiile  purtate  pede  şi  siguri  Unii  controlau  sta­  tice  indică, o  îmbunătăţire  a  calită­  ţiuni,  adueîndu-şi  din  plin  conlri-   (secretar  Cornel  Cros),   Atelierele   Atelierele  R M.R  Simeria  (150  tone),   ziuccscu,  adjunct  al  ministrului  afaceri­
              cu  cileva  săptămini  in   urmă   cu  rea  jgheaburilor,  al\ii  presărau  pe   ţii  cu  7,3  la  sută  La indicatorul (Jto-   buţia  la  bunul  mers  al  lucrărilor.  R M.R.  Simeria  (secretar  Adam  Jur-   de  la  „Marmura'  (29  tone),  C.A.C.   lor  externe,  Virgil  Horea,  vicepreşedin­
              unii   din   făuritorii   succesului  ele  sodă  (pentru  desulfurare),  iar   ne kilometrice" s-a obţinut  un indice   Numai  în  cursul  lunii  aprilie  şi  în   ca)  şi  „Marmura”  Simeria  (secretar   Cristur  (3 170  kg)  şi  altele.  te  al  Comitetului  dc  Stat  pentru  Cul­
              „Mai  întii  fin  să  precizez  că  anul  unul  verifica  maşina  de  perforare   cu  9,46  la  sută  mai  bun  Faţă  de  an­  primele  zile  ale  lunii  mai  au  parii -   Savin  Sava).  MIHAI  DINU   tură  şl  Artă,  conducători  ai  unor  insti­
              acesta  sînlem  aprovizionaţi  ritmic  a  şlicului  Se  vede  cit  de  colo  că                    cipat  la  lucrările  de  gospodărire  şi   Paralel  cu  aceste  acţiuni,  tinerii   pdm-sccictar  ai  Comitetului   tuţii  centrale  şî  organizaţii  obşteşti,  oa­
              cu  materii  prime  şi  materiale  de  fiecare  ştie  precis  unde-i  este  lo­  gajament.  Staţionorea  vagoanelor   înfrumuseţare  a  străzilor  şi  cartie­  de  pe  raza  oraşului  noslru  s-au  pre­  U.T.M,  al  oraşului  regional   meni  dc  cultură  şi  artă,  un  numeros
              hună  calitate  —  spunea  prim  fur-  cul  După  cîteva  minute  şuvoiul  de   a  fost  redusă  cu  1,73  Io  sută,  făcîn-   relor  un  număr  de  4.562  (tineri.  Ei   ocupat  şi  se  preocupă  în  permanen­  Deva  public.
              nalistul  Alexandru  Otaru  Nouă  ne  metal  incandescent,  insolit  de  ne­  du-se  o  economie  de  27.500  oreh/a-   au  plantat  în   perioada   amintită                                               Au  fost  de  faţă  Jaroslav  Sykora,  am­
              râmi ne  doar  să  veghem  la  buna  lipsita  aureolă  şi  stelule.  tîşm  pe                      3,300  pomi  fructiferi  şi  2.100  arbori                                                             basadorul  R.  S.  Cehoslovace  în  R.  P.
              funcţionare  a  agregatelor  şi  la  res­ gura  de  evacuare  Furnaliştii  îl  ur­  gon,  ior  reguloritateo  circulaţiei   ornamentali.  De  asemenea  a   fost                                          Romîiu,  precum  şi  alţi  membri  ai  cor­
              pectarea  instrucţiunilor   tehnolo­ mărea  pînă  la  scurgerea  in  oală   trenurilor  a  fost  îmbunătăţită  cu   executat  stropitul  contra  dăunăto­  Seri  literare  cu  elevii                     pului  diplomatic.
                                                                                                                                                                                                                          Paul  Cornca,  directorul  studioului  ci­
                                               —  Vedeţi,  culoarea spune că nu-i   1,58  la  sută,  faţă  de  plan.  rilor  la  un  număr  de  1.750   pomi
              gice  —  căi  sigure  de  îmbunătăţire                                                                                                 Ea  Şcoala  medic  din  llia,  pentru  îm­                         nematografic   „Bucureşti"  a  prezentat
                                              declasată  —  mă  lămuri  unul  din­  Cele  mai  frumoase  rezultate  au   fructiferi.                                                  ticc  dc  specialitate.  Printre  cele   mai
              a  realizărilor".  „Eu  zic  că  electu-   tre  ei...                                                O  altă  lucrare  la  care  tinerii  şi-au   bogăţirea  cunoştinţelor  dc  literatură  ale   icuşîtc  acţiuni  de  acest  gen,  ce  au  avut   publicului  delegaţia  de  cineaşti   ceho­
              ind  la  timp  descărcările,  pregătind        GH.  COMŞUŢA      fost  obţinute  de  staţiile  Lupeni,  Pe­  adus  contribuţia  este  aceea  a  să­  elevilor,  pe  lingă  alte  manifestări  cultu­  Ioc  rccenr,  se  numără  serile  literare  in­  slovaci  formată  din  actriţa  Emilia  Va-
                                                                                                                                                                                                                        saryova,  cunoscută
                                                                                                                                                                                                                                          publicului  nostru
                                                                               troşani  şi  Bănîţo.              pării  de  canale  pentru  introduce­  rale,  au  fost  organizate  seri  literare  pe   titulate  „Eniincscu  —  omul  şi  opera"
                                                                                                    I.  CRJŞAN   rea  diferitelor  conducte  pe  o  lun­  diferite  teme.  La  organizarea  şi  desfă­  şî  „Tudor  Arghezi  şi  creaţia  sa".   La   dm  filmul  „Cînd  vine  pisica",  Albert
                                                                                                                                                                                                                        Marcncin,  scenarist  al  filmului  prezentat
                      Intr-un  sector fruntaş                                                      operator  R.C.  gime  de  135  m.               şurarea  acestora  şi-au  adus  contribuţia   aceste  manifestări   şi-au  dat  concursul   şî  loscf  Lubina.  directorul  difuzării  fil­
                                                                                                                                                   elevii,  sub  îndrumarea  cadrelor  didac-
                                                                                                                                                                                     elevii  claselor  a  X-a  şi  a  XLa.
                                                                                                                                                                                                                          Spectacolul  s-a  bucurat  dc  succes.
              Minerii  sectorului  III  de  la  E.  M.   900  tone  cărbune  şi  ceo  condu                                                                                                     VASILE  ROROANCA        melor  din  Bratislava.
           Pcîrila  intensifică   moi  mult  între­  de  Chirîţă  Enache  cu  427 tone  plus.                                                                                                          corespondent                           (Agcrprcs)
           cerea  socialistă  pentru  a  intîmpi-                              V ă   p r p z e n î ă m
                                               Prin  rezultatele  obţinute,  sectorul
           no  cea  de  o  XX-a  aniversare  d  eli­  III  a  E.  M.  Petrilo  continuă  să
           berării  patriei  noastre  cu  realizări                                                                                                                                                                                        nv  .
                                             menţină  în  fruntea  întrecerii.  Pînă
           din  cele  mai  frumoase   în  muncă.   la  1  Mai,  minerii  petrileni  au  dat  Spitalul
           Rezultate  demne  de  remarcat  o  ob­
           ţinut  mai  ales  brigada  condusă  de   peste  plan  6.000  tone  cărbune.
           loan  Cîşlaru,  din   abatajul  5  vest,              D.  JONAŞCU                                                M & v       JK
           crre  □  dat  peste  plan  inai  mult  de                tehnician   u ni fi cat                                               m4   i                                                                                               5 * 9  ş
           La  concret                        Dacă aprovizionarea                                                                                                                      A'-


                  In  mişele  dc  pc  cuprinsul  re­  se  face  ritmic          Cu    gir                                                                                                              ▼   ^       ş     ■ —        *
                giunii  au  fost  amenajate  spatii                                                                                                                                                             dBi         SE* «fe.
                verzi,  adevărate  podoabe  de  ver­  Recent.   membrii   cooperativei
                deaţă  şi  flori,  pc  caic  cetăţenii
                                             meşteşugăreşti  „Retezatul"  din  Ha­
                )e  îngrijesc  cu  dragoste.  Unii  insă,
                                             ţeg  au  făcut  bilanţul  activităţii  lor
                încâlcind  cele  mai   elementare                                                                                                                                                                                * 7  &
                                             pe  Juna  trecută  Din  raportul  pre­
                reguli,  distrug  florile  şî-şi  croiesc   zentat  a  reieşit  că  planul  o  fost  în­
                poteci  proprii  peste  spaţiile  verzi.
                                             deplinit  la  toţi  indicotorii  de  bozâ.
                                              La  producţia  globală  şi  marfă  s-a
                                              înregistrat   o  depăşire  de  2,98  şi                                                                                        Pnnltc  numeroasele  construcţii   ridicate   procurate  aparate  şi  ustensile  moderne  cu
                                              lespectiv  6,45  la  sută,  iar  la  pres­                                                                                   ;n  and  regimului  dcmocrat-popular  in  ora­  care  sc  execută  un  tratament  la  nivelul  ce­
                                                                                                                                                                           lul  Cuqir  se  află  şi  două  clădiri  destinate   rinţelor.
                                              tări  pentru  populaţie  în  proporţie                                                                                      activităţii  cadrelor   tnedico-sanilarc.   Este   Arătam  mai  sus  că  In  anul  10-14  funcţio­
                                              de  104,82  Ia  sută.                                                                                                        vorba  dc  Spitalul  unilicat  de  întreprindere   na  la  Cuqir  un  singur  medic  şi  două  cadre
                                               Cele  mai  bune  rezultate  au  fost                                                                                        lin  Cuqir  Cileva comparaţii sini de natură să   medii.  Acum,  la  Spitalul  unificai  din  Cu­
                                                                                                                                                                           histreze  dezvoltarea  aclivilufii  medico-sa-   qir.  Işi  desfăşoară  activitatea  24  medici  şt
                                              obţinute  de  secţiile,  boiangerîe  nr.
                                                                                                                                                                           lilare  in  oraşul  melalurqiştilor  din  Cuqir.  ~4  cadre  medii.
                                              1,  responsabil  Petru  Neidoni,   re­                                                                                        Este  de  ajuns  să  amintim  faptul  că   in   Pentru  a  ilustra  şl  mai  bine  condiţiile,  dc
                                              paraţii  radio,  confecţii  pentru  fe­                                                                                     anul  1944  la  Cuqir  nu  exista  local  dc  spi-   muncă  existente  la  Spitalul  unilicat  de  în­
                                                                                                                                                                          •qL  In  tot  oraşul  funcţiona  un  singur  me­  treprindere  din  Cuqir,  fotoreporterul  nos-
                                              mei  şi  altele   Aprovizionarea  cu
                                                                                                                                                                          dic.  Aparatura  şi   medicamentele   lipseau   im   q  surprins  cileva  imagini.  In  fotogra­
                                              materii  prime  şi  auxiliare  şi  ridica­                                                                                  aproape  dc  lot.  Lucrurile  insă  s-au  schim­  fia  nr.  1 -  aspect  exterior  al  spitalului  din
                                             rea  calificării  cooperatorilor au con­                                                                                      bat  radical  in  anti  puterii  populare.   In   Cuqir.  Fotografia  nr.  2  reprezintă  un  as­
                                                                                                                                                                           zrnil  1033  a  fost  dat  in  tolosinfă  un  local   pect  din  secţia  stomatologic.  Cel  dc-al  trei­
                                              tribuit  în  mod  direct  la  obţinerea
                                                                                                                                                                           le  policlinică  Din  fondurile  alocate  de  stal,   lea  aspect  a  losl  luai  din  laboratorul  poli-
                                              succeselor amintite                                                                                                          in  anul  1937  a  losl  dată  in  folosinţă  o  mo-   clinicii.  Medicul  Gheorqhe  La/.ăt  de  la  sec­
                                                                                                                                                                           Iernă  clădire  pentru  spital,  amplasată  lingă
             —  Specie  nouă I  Flutute  cu  inscrip­               S  N!CU                                                                                               policlinică.                            ţia  O  R.L.  pe  care-/  puteti  vedea  in  foto-
           ţie  Aşa  cel  puţin  or  să-l  vadă  şi  cei   (din  subrcdacţia  voluntari   Ha-                                                                                                                     qtulia  nr.  4  este  mult  apreciat  de  către
           cerc  ca/cd  pe  iarbă.                 IeS)*                                                                                                     >    x r   »   Cum  este  şi  firesc,  o  dată  cu  construirea   celQlenl.   Text :  V.  ALBEI
                                                                                                                                                                          clădirilor  pentru  policlinică  şl  spital  au  losl         Foto  s  A.  VOTS
   12   13   14   15   16   17   18   19   20   21   22