Page 17 - 1964-05
P. 17
R cg'o n s'ă
H iitv d o îira -^ e v .’.
PROLETARI DIN TOATE TĂR1LE, U N lfl-V A l
/^ÎT75c\
• Pentru venituri tot mai mari
ia hectarul cultivat cu legume ;
o însemnări de pe şantierul uzi
« m T O Ii J nei tic alumină ;
«4v« E » K V 7 U m • Sport
(pag. 2-a) ;
K f f l « Intre sectoarele productive şi
de investiţii — o strînsă colaborare;
• Din experienţa grupelor de
partid pe blocuri sau străzi
(psg- 3-a) ;
o De peste hotare
(pag. 4-a).
r— f Lucrările agricole de sezon
4 .
Prima praşilă la cartofi şi sfeclă
La gospodăria colectivă din Gal- prilej s-a acordat o atente deose
da de Jos, însămînţarca culturilor bită asigurării densităţii normale de
de primăvară s-a făcut la un nivel plante. In funcţie de umiditatea so
agrotehnic corespunzător. Ca ur lului, de fertilitatea lui şi de soiul
mare a acestui fapt plantele au ră cultivat, pe parcelele pe care s-a
sărit viguroase şi se dezvoltă nor efectuat praşila I s-a asigurat o den
mal. Acest lucru a permis colecti sitate de circa 100.000 plante la
viştilor să treacă cu forte sporite la ha.
aplicarea lucrărilor de îngrijire. In Paralel cu aceasta, s-a trecut la
primele zile de lucru în cîmp co efectuarea lucrării cu sapa rotativă
lectiviştii au efectuat praşila I pe la porumb şi la plivitul culturilor de
mai mult de jumătate din suprafaţa cereale păioase. Cele mai bune re
ocupată cu cartofi timpurii. De ase zultate în muncă, pînă în prezent
menea, în afară de praşila oarbă, la le-au obţinut colectiviştii din bri
sfecla de zahăr s a aplicat prima gada a ll-a condusă de Silviu Cri-
pra$ilă pe o suprafaţă de 4 ha. In şan.
vederea obţinerii unor producţii N. TOADER
sporite de sfeclă la hectar, cu acest corespondent
Seamănă şi plantează legume
In gospodăriile colective dm ra In prezent în toate gospodăriile Blocurile dc locuinţe din oraşul nou Că lan oferă numeroaselor familii de si
ionul llia, paralel cu alte munci de colective se continuă cu plantatul derurgici mult confort.
sezon, se lucrează intens şi la gră răsadurilor şi se fac lucrări pentru
dinile de legume şi zarzavaturi Ast punerea la punct a sistemelor de
fel, pînă ieri din planul de 237 hec irigare O dată cu acesle lucrări, în
tare destinate producerii legume- . vederea realizării unor producţii
lor a fost plantată şi însămînţată cu sporite de legume, s-a trecut la efec Pregătiri editoriale pentru noul an de învăţămînt
diferite legume şi zarzavaturi o su tuarea pi i vi tul ui şi a altor lucrări de Lucrătorii Editurii didactice şi peda pentru elevii din clasele a V 111 - a. Pre
prafaţă de 145 ha Cele mai mari îngrijire la unele culturi de legume gogice se pregătesc în vederea noului an zentarea artistico-grafică s-a îmbunătăţit
suprafeţe s-au cultivat cu legume la timpii i ii. dc învăţămînt şi ca. 5c tipăresc în culori noi cărţi
gospodăriile colective din Lăpuş I. MIHAI Pentru şcolile de cultura generală şi şcolare, printre caic Botanica cl. V,
nic, Dobra, llia, Veţel etc. corespondent pentru şcolile tehnice şi profesionale, Agricultura cl. VII şi VIII, Geografia cl.
editura pregăteşte 5I3 titluri în XI. Geografia, Chimia şi Fizica cl. VIII,
Activitate rodnică la grădină 24 500.000 exemplare. Peste 20 milioane Ştiinţele naturii cl. VI. Aproape II mili
Mîna omului a fâcut şi aici natura sâ fie supusă; apele Cerneî s-au adunat intr-un întins lac ds volume, cu 2.400.000 mai multe decîr oane volume sînt îmbrăcate în vinilin
sau cartonate.
acumulare, de unde pornesc apoi pe conducte subterane spre cetatea de foc a Hunedoarei. Cultura legumelor reprezintă una protejate cu folii de polietilenă. O în anul precedent, vor fi distribuite gra Editura pregăteşte, de asemenea, 215
tuit atît elevilor din clasele I—VII, cîr
din sursele principale de veniluri mare atenţie se acordă îngrijirii ră titluri, în aproximativ 500.000 exempla
pentru colectivişti din Miceşlî. lată sadului, prin pliviri şi îngrăşări fa- şi celor din clasa a VlII-a. în urma gene re dc cursiiM şi manuale necesare stu
de ce în aceaslă perioadă la gră ziale, astfel ca la plantarea în cîmp ralizării învăţămîntului dc 8 ani. Au denţilor din învăţămîntul superior.
PE DRUMUL ÎNFĂPTUIRII ANGAJAMENTELOR dina de legume se desfăşoară o ac el să aibe o dezvoltare normală. fost elaborate manuale noi, originale, (Agcrprcs)
tivitate intensă. Folosind din plin O preocupare de seamă a colecti
timpul prielnic şi mobilîzînd forţe viştilor în perioada actuală o con
sporite la efectuarea lucrărilor în stituie şi îngrijirea legumelor culti
Zero declasate... îndeplinind ritmic legumicultura, pînă acum colecti vate în cîmp. Pentru a asigura o Mase'e plastice în industria
viştii au plantat şi semănat arpagic
bună dezvoltare a plantelor, pînă
planul pe 5 ha, castraveţi pe 8 ha, rădă- acum, pe 7 ha ocupate cu gulii şi constructoare c!e maşini
cinoase pe 5 ha, iar alte 14 ha au varză s-a aplicat prima praşilă. A-
fost cultivate cu mazăre, pepeni şi ceastă lucrare a fost efectuată şi la Materialele plastice sînt folosite tot goane din Arad a redus, de asemenea,
Este obiectivul spre care ţintesc jgheaburile pentru această opera In cadrul R.C.M. din staţia CF.R. fasole. carlofii iarovizaţi pe o suprafaţă de mai mult în nidusma constructoare de consumul dc metal la fiecare vagon dc
toate colectivele de lurnalişii de ţiune şi făcînd desullurările aşa Petroşani se acordă deosebită In vederea realizării unor pro maşmi, înlocuind cu succes metalul, călători cu 108 Ug. prin folosirea pe
/a C 5. Hunedoara. Anul trecut, cum este scris, evităm sigur atenţie îndeplinirii angajamentelor 6 ha In prezent continuă cu inten lemnul şi alto materiale Numai în scară mai largă a maselor plastice.
stind de vorbă cu ştii de echipă declasatele", completa ideea prim- luote în cinstea celei de a XX a ducţii sporite de legume, au fost sitate lucrările de amenajare a te cursul acestui an, constructorii dc nu- Din nusc plastice a început să sc
5* cadre tehnjco inginereşti, nu o furnalislul Petru Lipşa ' Cu altă aniversări a eliberării patriei. Toa repîcate roşii în ghivece nutritive renului pentru irigaţie. şini-uneltc dc la Uzinele MUniica" din fabrice în ultimul timp şi o seric dc
dată mi s-a Intimidat să aud: „Aşa ocazie n cauperislul Haralambie pe 0,75 ha’, Var o mare parlc din N. IR IM IE Cluj au înlocuit prin mase plastice S3 repere noi pentru locomotivele Diesel*
ceva e ideal. Intr-un schimb, sat/ Covalciuc spunea : „sini toa te staţiile se preocupă cu grijă de răsadurile de legume timpurii sînt corespondent tone dc metal Colectivul uzinei dc va- electrice, autocamioane, tractoare, mo
chiar intr-o zi, merge să nu decla te condiţiile să menţinem o îndeplinirea ritmică a soreînilor de toare electrice, rulmenţi ctc.
In prezent, în industria constructoa
sezi nici o tonă Dar zile la rin o temperatură ridicată aerului insu plan la toţi indicotorii şi a angaja re dc maşini dm ţara noastră sc folo
toate echipele şi toate schimburile flat în furnale şi să lucrăm cu pa mentelor luote în întrecere. Rezul sesc aproape SCO dc repere din mase
dintr-o secţie, e imposibil...". Şi, rametrii optimi. Vom proceda aşa, Tineretul la acţiuni patriotice plastice.
iată zilele trecute, vizitind secţia şi nu ne îndoim de rezultat’'. tatele obţinute sînt dintre cele mai
a ll-a lurnale, mi-a losl dat să văd Cheorghe Dimitriu, secretarul bune. Ele sînt rodul muncii însufle
„ imposibilul” înfăptuit Pe grafi organizaţiei de bază de pe schim ţite depuse de către lucrătorii de In primăvara acestui an, la fel Tinerii din organizaţiile U.T.M. di ţă de colectarea şi predarea către Speclacol dă gală
cele de urmărire a rezultatelor ce bul D, făcea menţiunea că s-au la R C M. din staţia C.F.R. Pe ca şi anii trecuţi, oamenii muncii la sate au executat lucrări de cură- I C M a fierului vechi. De la înce
sc ob[m in inlrecerea socialistă, in luat toate măsurile pentru asigura rie pe raza oraşului regional Deva lare a păşunilor pe o suprafaţă de putul acestui an şi pînă în ziua de Joi scara a avut loc la cinematograful
perioada 7-5 mai, la rubrica „de rea unei funcţionări continue a fur troşani. au luat parte eu însufleţire Ia lu 485 ha. 4 mai. membrii organizaţiilor U.T.M. „Republica" din Capitală un spectacol
clasate" , în dreptul tuturor echipe nalelor şi organizarea unei între Dacă atenţia principală a fost în crările de gospodărire şi înfrumu PrinIre organizaţiile U T M. care au colectat şi predat cantitatea de dc gală cu filmul artistic cehoslovac „L i
lor şi schimburilor spaţiul era com ceri însufleţite intre echipe şi dreptată spre îmbunătăţireo indice seţare. au obţinut cele mai bune rezultate 615 tone fier vechi. Cele mai bune turghia dc la miezul nopţii", organizat
plet liber, ceea ce înseamnă că nu schimburi lui de calitate cu 1 la sută, după Alături de cetăţenii mai vîrslnicî, în mobilizarea unui mare număr de rezultate au fost obţinute de mem cu prilejul celei dc a 19-a aniversări a
eliberării Cehoslovaciei dc sub jugul fas
s-a declasat nici o tonă de fontă. la furnalul nr 6 se pregătea o 4 luni de activitate situaţiile statis tinerii mobilizaţi de organizaţiile bneri sînt cele de la I P I P Deva brii organizaţiilor U.T.M. din ca cist.
Instantaneu mi-au trecut prin min descărcare Oamenii se mişcau re U.T.M. au fost prezenţi la acesle ac (secretar Nicolae Ardeii), F..M, Deva drul secţiei a ll-a vagoane de la La spectacol au asistat Eduard Mc-
te crîmpeic din discuţiile purtate pede şi siguri Unii controlau sta tice indică, o îmbunătăţire a calită ţiuni, adueîndu-şi din plin conlri- (secretar Cornel Cros), Atelierele Atelierele R M.R Simeria (150 tone), ziuccscu, adjunct al ministrului afaceri
cu cileva săptămini in urmă cu rea jgheaburilor, al\ii presărau pe ţii cu 7,3 la sută La indicatorul (Jto- buţia la bunul mers al lucrărilor. R M.R. Simeria (secretar Adam Jur- de la „Marmura' (29 tone), C.A.C. lor externe, Virgil Horea, vicepreşedin
unii din făuritorii succesului ele sodă (pentru desulfurare), iar ne kilometrice" s-a obţinut un indice Numai în cursul lunii aprilie şi în ca) şi „Marmura” Simeria (secretar Cristur (3 170 kg) şi altele. te al Comitetului dc Stat pentru Cul
„Mai întii fin să precizez că anul unul verifica maşina de perforare cu 9,46 la sută mai bun Faţă de an primele zile ale lunii mai au parii - Savin Sava). MIHAI DINU tură şl Artă, conducători ai unor insti
acesta sînlem aprovizionaţi ritmic a şlicului Se vede cit de colo că cipat la lucrările de gospodărire şi Paralel cu aceste acţiuni, tinerii pdm-sccictar ai Comitetului tuţii centrale şî organizaţii obşteşti, oa
cu materii prime şi materiale de fiecare ştie precis unde-i este lo gajament. Staţionorea vagoanelor înfrumuseţare a străzilor şi cartie de pe raza oraşului noslru s-au pre U.T.M, al oraşului regional meni dc cultură şi artă, un numeros
hună calitate — spunea prim fur- cul După cîteva minute şuvoiul de a fost redusă cu 1,73 Io sută, făcîn- relor un număr de 4.562 (tineri. Ei ocupat şi se preocupă în permanen Deva public.
nalistul Alexandru Otaru Nouă ne metal incandescent, insolit de ne du-se o economie de 27.500 oreh/a- au plantat în perioada amintită Au fost de faţă Jaroslav Sykora, am
râmi ne doar să veghem la buna lipsita aureolă şi stelule. tîşm pe 3,300 pomi fructiferi şi 2.100 arbori basadorul R. S. Cehoslovace în R. P.
funcţionare a agregatelor şi la res gura de evacuare Furnaliştii îl ur gon, ior reguloritateo circulaţiei ornamentali. De asemenea a fost Romîiu, precum şi alţi membri ai cor
pectarea instrucţiunilor tehnolo mărea pînă la scurgerea in oală trenurilor a fost îmbunătăţită cu executat stropitul contra dăunăto Seri literare cu elevii pului diplomatic.
Paul Cornca, directorul studioului ci
— Vedeţi, culoarea spune că nu-i 1,58 la sută, faţă de plan. rilor la un număr de 1.750 pomi
gice — căi sigure de îmbunătăţire Ea Şcoala medic din llia, pentru îm nematografic „Bucureşti" a prezentat
declasată — mă lămuri unul din Cele mai frumoase rezultate au fructiferi. ticc dc specialitate. Printre cele mai
a realizărilor". „Eu zic că electu- tre ei... O altă lucrare la care tinerii şi-au bogăţirea cunoştinţelor dc literatură ale icuşîtc acţiuni de acest gen, ce au avut publicului delegaţia de cineaşti ceho
ind la timp descărcările, pregătind GH. COMŞUŢA fost obţinute de staţiile Lupeni, Pe adus contribuţia este aceea a să elevilor, pe lingă alte manifestări cultu Ioc rccenr, se numără serile literare in slovaci formată din actriţa Emilia Va-
saryova, cunoscută
publicului nostru
troşani şi Bănîţo. pării de canale pentru introduce rale, au fost organizate seri literare pe titulate „Eniincscu — omul şi opera"
I. CRJŞAN rea diferitelor conducte pe o lun diferite teme. La organizarea şi desfă şî „Tudor Arghezi şi creaţia sa". La dm filmul „Cînd vine pisica", Albert
Marcncin, scenarist al filmului prezentat
Intr-un sector fruntaş operator R.C. gime de 135 m. şurarea acestora şi-au adus contribuţia aceste manifestări şi-au dat concursul şî loscf Lubina. directorul difuzării fil
elevii, sub îndrumarea cadrelor didac-
elevii claselor a X-a şi a XLa.
Spectacolul s-a bucurat dc succes.
Minerii sectorului III de la E. M. 900 tone cărbune şi ceo condu VASILE ROROANCA melor din Bratislava.
Pcîrila intensifică moi mult între de Chirîţă Enache cu 427 tone plus. corespondent (Agcrprcs)
cerea socialistă pentru a intîmpi- V ă p r p z e n î ă m
Prin rezultatele obţinute, sectorul
no cea de o XX-a aniversare d eli III a E. M. Petrilo continuă să
berării patriei noastre cu realizări nv .
menţină în fruntea întrecerii. Pînă
din cele mai frumoase în muncă. la 1 Mai, minerii petrileni au dat Spitalul
Rezultate demne de remarcat o ob
ţinut mai ales brigada condusă de peste plan 6.000 tone cărbune.
loan Cîşlaru, din abatajul 5 vest, D. JONAŞCU M & v JK
crre □ dat peste plan inai mult de tehnician u ni fi cat m4 i 5 * 9 ş
La concret Dacă aprovizionarea A'-
In mişele dc pc cuprinsul re se face ritmic Cu gir ▼ ^ ş ■ — *
giunii au fost amenajate spatii dBi SE* «fe.
verzi, adevărate podoabe de ver Recent. membrii cooperativei
deaţă şi flori, pc caic cetăţenii
meşteşugăreşti „Retezatul" din Ha
)e îngrijesc cu dragoste. Unii insă,
ţeg au făcut bilanţul activităţii lor
încâlcind cele mai elementare * 7 &
pe Juna trecută Din raportul pre
reguli, distrug florile şî-şi croiesc zentat a reieşit că planul o fost în
poteci proprii peste spaţiile verzi.
deplinit la toţi indicotorii de bozâ.
La producţia globală şi marfă s-a
înregistrat o depăşire de 2,98 şi Pnnltc numeroasele construcţii ridicate procurate aparate şi ustensile moderne cu
lespectiv 6,45 la sută, iar la pres ;n and regimului dcmocrat-popular in ora care sc execută un tratament la nivelul ce
lul Cuqir se află şi două clădiri destinate rinţelor.
tări pentru populaţie în proporţie activităţii cadrelor tnedico-sanilarc. Este Arătam mai sus că In anul 10-14 funcţio
de 104,82 Ia sută. vorba dc Spitalul unilicat de întreprindere na la Cuqir un singur medic şi două cadre
Cele mai bune rezultate au fost lin Cuqir Cileva comparaţii sini de natură să medii. Acum, la Spitalul unificai din Cu
histreze dezvoltarea aclivilufii medico-sa- qir. Işi desfăşoară activitatea 24 medici şt
obţinute de secţiile, boiangerîe nr.
lilare in oraşul melalurqiştilor din Cuqir. ~4 cadre medii.
1, responsabil Petru Neidoni, re Este de ajuns să amintim faptul că in Pentru a ilustra şl mai bine condiţiile, dc
paraţii radio, confecţii pentru fe anul 1944 la Cuqir nu exista local dc spi- muncă existente la Spitalul unilicat de în
•qL In tot oraşul funcţiona un singur me treprindere din Cuqir, fotoreporterul nos-
mei şi altele Aprovizionarea cu
dic. Aparatura şi medicamentele lipseau im q surprins cileva imagini. In fotogra
materii prime şi auxiliare şi ridica aproape dc lot. Lucrurile insă s-au schim fia nr. 1 - aspect exterior al spitalului din
rea calificării cooperatorilor au con bat radical in anti puterii populare. In Cuqir. Fotografia nr. 2 reprezintă un as
zrnil 1033 a fost dat in tolosinfă un local pect din secţia stomatologic. Cel dc-al trei
tribuit în mod direct la obţinerea
le policlinică Din fondurile alocate de stal, lea aspect a losl luai din laboratorul poli-
succeselor amintite in anul 1937 a losl dată in folosinţă o mo- clinicii. Medicul Gheorqhe La/.ăt de la sec
Iernă clădire pentru spital, amplasată lingă
— Specie nouă I Flutute cu inscrip S N!CU policlinică. ţia O R.L. pe care-/ puteti vedea in foto-
ţie Aşa cel puţin or să-l vadă şi cei (din subrcdacţia voluntari Ha- qtulia nr. 4 este mult apreciat de către
cerc ca/cd pe iarbă. IeS)* > x r » Cum este şi firesc, o dată cu construirea celQlenl. Text : V. ALBEI
clădirilor pentru policlinică şl spital au losl Foto s A. VOTS