Page 18 - 1964-05
P. 18
Nr. 2910
Drumul Socialismului
Pag. &
_______ - .----- M - n ^A U au^iA ^ail
Peiiteas remiteri tot mai P « M |||fM |
i
m a r : ia fiaeetoa'&Bl c u B iiv a t cte consumatori • /
ess g'&BSfQie Cine nu cunoaşte povestea co(ctă- Gheorghe Cărăbaş, şclul şantierului
’ . ■ ■ * > . W riei „Dacia" din Deva. Loculnicii o nr. 1, aii văzut Improvizaţiile penibile
De cîţiva ani cultivăm legume pc Sistemul dc iarovizare a cartofilor s-a cunosc prea bine. Au şi început să pe care Ic-a folosit personalul de de
mari suprafeţe. Ca urmare în privinţa dovedit a fi o măsură de marc însem ' ! -> ... o ocolească i>c timp dc ploaie. Mai servire din coletăric ca să lată lo
calul cit de cit accesibil ? Dacg nu, vd
cultivării legumelor am acumulat o bo nătate. Pe lingă obţinerea unei produc âsP- bine să-i plouă alură docil in casă. spunem noi că celătenii ciau obligaţi
gată experienţă. Pentru acest an ne stră ţii mai timpurii şi totodată ridicate, el Dar şi povestea asta arc un istoric să treacă printre cra/i/e/e in carc se
duim să perfecţionăm procciul do pro permite valorificarea cartofilor la pre •v '4 ') ai ei. Prin martie, constructorii gru aduna upa de ploaie. Unul, voit spi
ducţie pe baze ştiinţifice. Altfel, încă ţuri mai convenabile. Dc aceea am pus pului dc şanliete din Deva au exe- ritual i-a adresat unei tovarăşe cu
cului primele reparaţii, in urma sesi
du la întocmirea planului Jc producţie la iarovizat peste 10 tone cartofi din so vintele: „Cc loccli? Slringc/i aparte
pentru gradina de legume am avu: în iurile Gulbaba şi Biittje cu care am zării J.A.P.L.-u/ul. Pe atunci, apa dă
două
dea năvală in cofetărie prin
vedere tîtcva măsuri importante printre plantat deja 5 hectare. Dărfi ale tavanului. Constructorii şi-au ploaie să vă spălaţi pc cap?" Vin-
care amintim intensificarea procesului Pentru a produce legume mai timpu terminal treaba, s-au spălat pe tniini zăloarea respectivă a lăsat cttpul In
de producţie, extinderea mecanizării lu rii am extins suprafeţele ocupate dc cul şi au plecat. Au ideut o treabă „bună". ţos şi a roşit. Şi nu era cazul tovarăşi
crărilor în legumicultura, eşalonarea turi protejate cu folii de polietilenă Ia După repurafie apa nu se mai scur constructori ca ca să se simtă prost.
producerii legumelor ctc. Pentru folosi 5 000 m.p., suprafaţă pc care o vom cul gea in coletăric dccit... pe o singură Mai degrabă dumneavoastră. Veţi
rea intensivă a pămîntului, în acest an tiva succesiv cu salată, spanac, ceapă parte. Cam la începutul lunii martie spune probabil că n-avefi nici o vină,
am prevăzut ca pe 21 li a. să practicăm etc. apoi cu tomate pînă la 20 mai in ziarul noslru a apărui o caricatură sau probabil, vetl repeta ceea cc i-oţi
culturi succesive dc legume alcătuite din şi în continuare cu diverse culturi de care satiriza felul cum s-a reparat spus şi responsabilei dc unitate că
„ proiectantul c vinovat". Dar vd între
două sau trei sortimente, cît mai judi toamnă cum sînc fasolea, conopida şi hidrolzolaţia terasei de deasupra co
cios alese. In acest fel vom reuşi să rea altele. Utilizarea polietilenei ne permi fetăriei. De la prima apariţie a cari băm tovarăşi Misaroş şi Cărăbaş,
lizăm producţii tot mai sporite la uni te producerea de legumc-marfă cu 2 caturii trecuseră 8 zi/e şi situa(ia nu dacă aţi II locuit undeva la ultimul
tatea dc suprafaţă. Anul trecut cînd am pînă la 3 săptămîni mai devreme în se schimbase deloc. Ploua alată. etaj şi vi se scurgea apa prin tavan
cultivat castraveţi după ridichile de primăvară cît şi în toamnă pînă cînd ploua şl In coletăric. Din nou in '/to />e mobilă, pc preşuri, cc-ali li făcut?
Dc bunascamă n-aţi li aşteptat so
lună am realizat 60.140 lei la hectar. temperatura scade la minus 6 grade Ccl- rul nostru a apărui o caricatură. Era sirea proiectantului, ci aii li găsit
Intr-o măsură aproape egală vom ex sius. criticat acelaşi aspect şi tov. ing. Pa- sinquri soluţia cea mal bună. Doar
tinde şi culturile intercalate sau asocia Folosirea intensivă a pămîntului im vel Misaroş, directorul grupului de bunurile materiale din apartament
te, care vor ocupa 20 la sută din su pune şi eşalonarea producţiei pc o pe şantiere din localitate, care n-a dis v-ar ll aparţinut. Dar aşa, soarta ma
prafaţa grădinii. Pentru aceasta am pre rioadă cît mai lungă din an. Acest lu pus de urgentă efectuarea uncr re gazinului nu vd interesează. Argu
văzut scheme variate şi posibile dc cru s-a realizat în bune condiţiuni la In anii noştri, in Valea Jiului param dc calitate. Ştim că mal cu mentul cel mal bun II constituie /ap-
aplicat în unitatea noastră ca : salată- G.A.C. din Vinerea, prin însămînţarea seamă cea de-a doua critică l-a su iul că nici acum n-aţi răspuns criticii
comatc — conopidă de toamnă, ceapă din toamna a anului trecut a unei su Pe tome c u lt u r . s-au ridicat şcoli spaţioase, bine părat grozav pe tov. director. Credem adusă cu o lună In urmă, deşi ac{<as-
verde — varză de toamnă, cartofi tim prafeţe de 9 ha. eu salată, ceapă, spa înzestrate, pentru (iii minerilor. asta fiindcă a trccuf de atunci o lună la constituie o obligaţie, o dalo, a
purii — varză dc toamnă, salată — cas nac ctc. Dc asemenea, prin producerea Dintre acestea face parte şi im- dc zile şl încă n-a răspuns criticii dumneavoastră. In sllrşit, consldciăm
traveţi — fasole, spanac — castraveţi şi eşalonată a răsadului, prin folosirea ghi- aduse dc ziar. Şl su $//(/ tovarăşe di că e momentul să luaţi măsuri pen
altele. vccclor nutritive, însămînţînd timpuriu Concurs de teatru punâtaarea clâdire a Şcolii de 8 rector că n-am aşlcplat din partea tru a zădărnici continuarea degra
Aceste sisteme dc cultură alături de o seminţele dc legume în răsadniţe şi rc- Limbeanu şi Ursu Ioan. Bine s-au com ani din Uricani, din fotografia dv. o simplă adresă, cl mai mult. Aş dării şi mai cu scamă să nu-i obligaţi
justă planificare şi o tehnică adecvată pîcînd răsadurile, prin protejarea cultu In prezenţa a peste 300 dc spectatori, portat şi artiştii amatori ai căminului de mai sus. In sâlile de clasă teptam ca In cofetărie să nu mai In continuare pc oameni să citească
necesită cantităţi însemnate dc îngrăşă rilor timpurii şi tîrzii cu folii dc polieti la căminul cultural din Vinţul dc Jos, cultural din Vînţ-Valc, care au inter spaţioase ale şcolii elevii au plouă. O dată cu noi doreau acelaşi buletinul meteorologic înainte dc a
minte. Intrucît avem mai puţine îngră lenă am creat condiţii favorabile pentru raionul Alba, s-a desfăşurat zilele tre pretat piesa ,,Academicianul". Printre lucru şi consumatorii din oiaşul Deva. mcrqc la coletărle. Asia ccl pul in din
şăminte chimice, nc-atn străduit să fer eşalonarea producţiei. Toate acestea ne cute faza intccomunală a festivalului re cei mai buni artişti amatori au fost tov. condiţii din cele moi bune pen Dar degeaba. In 2iua de 6 mai a plo respect pentru meseria dumneavoas
tilizăm terenul cu îngrăşăminte orga permit să obţinem legume în cea mai gional de teatru „A XX-a aniversare a Mihăicscu Valcria, Trăscăian Ion, Bora tru învăţătură. uat cu găleata. Dumneavoastră to tră, pentru ceea ce aţi construit.
nice. marc parte a anului pc care Ic valorifi eliberării". La concurs s-au prezentat Mihai, Sincu Maria. varăşe inginer Pavel Misaroş sau tov. C. ALBEANl*
echipele dc teatru dc pc raza comunelor
In ce priveşte perfecţionarea proce căm în stare proaspătă. Vinţul dc Jos şi Intui. Dc un binemeri
In general toate piesele prezentate în
sului dc producţie nc-am orientat spre Este cunoscut faptul că pentru reali tat succes s-au bucurat interpreţii pie concurs au avut o tematică bună; ele au
dezvoltarea continuă a bazei tehnico- zarea unor producţii sporite dc legume, sei „Dănilă o ia razna", prezentată dc militat pentru întărirea cconomico-or-
maccriale. Astfel vom extinde sistemul lucrătorii din această ramură trebuie să căminul cultural din Inuri. Bogdan ganizatoricâ a G.A.C., pentru dezvolta însemnări de pe şantierul uzinei de alumină
dc irigare la 28 hectare prin aplicarea aibă un nivel ridicat de cunoştinţe pe Gheorghc, Bogdan 11io, Drâgan Ileana, rea conştiinţei socialiste a colectivişti
proiectului dc irigare pc încă 17 ha. care să le poată aplica cu succes în prac Opruţa Maria şî Lupcncca Traîan au lor.
Avem un număr însemna: de răsadniţe tică. Acest lucru s-a realizat în cadrul fost deosebit dc apreciaţi pentru inter
pcnrru 1.300 m p. şi vom mai procura gospodăriei noastre prin participarea ac pretarea rolurilor. Publicul care a asistat lo concurs a Pc malul drept al Crişului-Rcpcdc, gîneanu, Ioan Boroşi şi alţii, deprinşi redus cu o zi, cu doua, cu 30...*.
altele din prefabricate Sistemul culturi tivă a colectiviştilor la cursurile cercu aplaudat cu viu interes evoluţia artişti Ia răscrucea drumurilor cc duc spre dc mult cu meseria pc cele aproape 20 Lc-am văzut înălţate pretutindeni,
lor succesive l-am aplicat şi în răsad lui legumicol. Rezultatele în legumicul Căminul cultural dîn Vinţul dc Jos a lor amatori. Oradea, sc află unul dintre cele mai de şancierc industriale din diferite col căci n-a trecut nici un an de la exe
niţe obţinînd bune rezultate. In acest tura sînt influenţate în mare măsură şi prezentat în concurs piesa Ultima ră MARIA BACILA tinere şantiere industriale din ţară. ţuri ale ţării unde au mai lucrat, sînc cutarea primelor fundaţii şi aici, unde
sens am folosit scheme ca: răsaduri dc dc felul cum se desfăşoară lucrările, acît dăcină" Menţionăm interpretarea reuşi
vinete — salată sau spanac, răsad dc ar la răsadniţe cît şi în cîmp. Pentru ca tă a rolurilor Jc către tov. Bogăţan Ma bibliotecară la biblioteca Aici sc construieşte uzina dc alumină un exemplu. Pe şantierul orădean sînt înainte era o cîmpic încinsă, apar, una
dei iute — fasole sau conopidă şi al munca să sc desfăşoare în bune condi- ria, Apolzau Avram, Vesa Maria, Ioan comunală din Vinţul de Jos — unul din obiectivele importante ale adevăraţi profesori, buni sfătuitori dvipă alta, noile unităţi industriale ale
tele. In acest fel noi am utilizat răsad ţîuni în cadrul brigăzii legumicole ani şcsenalului. pentru cei tineri în profesiune. viitoarei uzine. O marc parte din uti
niţele aproape tot timpul anului. întocmit din timp un plan tchnîco-or- Două expoziţii Şantierul oferă tabloul familiar al Şantierul este un larg cîmp de bă laje s-au montat paralel cu ridicarea
O altă preocupare de scamă pe cart* ganizatorlc, a cărui îndeplinire este ur tuturor marilor şantiere. Macarale, tălie pentru cîştigarca timpului, pen halelor dc producţie.
am avut-o pentru sporirea producţiei mărită îndeaproape. Dc asemenea, pen In comuna Luncoiul dc Jos, raionul sala bibliotecii comunale, cuprinde obi basculante, autocamioane, excavatoare, tru scurtarea termenelor dc intrare a O dacă cu uzina cresc şi oamenii
dc legume şi deci a veniturilor a fost sî tru valorificarea la timp a legumelor Brad, au fost deschise recent două ex ecte dc artă populară: ulcioare, căni, buldozere, sumedenie de utilaje mînu- uzinei în probele tehnologice. Urmă care vor deservi agregatele, utilajele
aceea în ce priveşte extinderea în cul prin unităţile contractante, vom întocmi poziţii. Prima, organizată în sala cămi farfurii, cămăşi cu flori, catrinţc, panta ite cu atenţie de oameni alcătuiesc un rind să-şi îndeplinească primii angaja dc înalt nivel tehnic şi noile obiecti
tură pentru acest an numai a legume grafice de livrare a produselor pc peri nului cultural pc tema : „Republica loni, veste, feţe .dc masă, covoare, ba organism dc oţel, din a cărui răsuflare mentele luate în acest scop în cinstea
lor dm soiurile productive şi solicitate oade. Populară Romînă pe drumul socialis ticuri etc., realizate de creatorii popu puternică, cadenţată în ricmul motoa celei dc-a 20-a aniversări a eliberării ve. Prima promoţie dc maiştri sc pre
mai mult de către consumatori. mului", cuprinde fotografii şi fotomon lari din comună. găteşte la şcoala tehnică din Tîrnăvcni.
Aplicînd în practică măsurile aminti taje rcprczcntînd succesele oamenilor Expoziţiile sc bucură de multă popu relor, sc nasc hale, uzina însăşi. patriei, sudorii şi moncorii s-au evi
O deosebită atenţie acordăm cultivă te, colectiviştii din Vinerea vor obţine denţiat, cîştigînd minute, orc, zile dc Alţi peste 300 tineri învaţă în diferi
rii legumelor în ghivece nutritive meto producţii sporite dc legume, care vor muncii bc drumul dcsăvîrşirii construc laritate din partea vizitatorilor. Primele cunoştinţe făcute pc şantier lucru. te şcoli profesionale, dcprinzînd mese
dă prin care reuşim să sporim producţia contribui la realizarea unor venituri tot ţiei socialismului. FLORIN BENEA au fost sudorii. Pe cei mai mulţi din ria dc hidromctalurgist, lăcătuş meca
cu 15 pînă la 20 la sută şi să o valori Cea Jc-a doua expoziţie, deschisă Îq corespondent tre ei i-am privit cum stăteau acolo Inginerul Ioan Niculescu, şeful şan nic, lăcătuş montor, laborant. Cci care
ficăm cu 2 pînă la 3 săptămîni nni de mai sporite dc pc hectarul cultivat. sus, trimiţîndu-şi unul altuia salutul tierului, nc-a arătat cîtcva dintre pro cunosc meseria sc specializează Ia Bor-
vreme. In anul acesta cultivăm în ghi Pe scenele Orâştiei jerbelor de seîntei Ia înălţimea celor cedeele şi soluţiile ingenioase aplicate zeşti şi în alte cenere ale industriei
vece peste 160.000 fire răsaduri dc to ing. MIRCEA GLODEANU citorva etaje ale uriaşelor agregate pc dc ei pentru grăbirea ritmului dc lu noastre chimice.
mate, ardei, castraveţi şi altele. G.A.C. Vinerea Pe iceneîe Casei raionale de cultură gir, sceneta „Foc dc tabără", interpreta caic Ic sudau. Dc jos, prezenţa Jc-o cru. Una din acestea, iniţiată dc că
şi a Şcolii medii din Orăştie s-a desfă tă de elevii claselor V-VII dc la Şcoala ghiceşti după flăcările aparatelor de tre un colectiv dc tehnicieni de la în Sporul muncii celor circ ridică hale
şurat recent faza raionala a concursului medic din Orăştie, grupul vocal dc la sudură. Abia intr-o pauză a lucrului treprinderea dc montaj din Bucureşti, şi montează agregate, sîrguinţa celor
Cărţi pentru cei mici pionierilor şi şcolarilor. La concurs au Şcoala tehnică pomicolă din Gcoagiu ctc. i-am putut cunoaşte mai îndeaproape «Tare execută lucrările pc acest şan care învaţă să le folosească constituie
chezăşia că uzina cea tînără de la Ora
participat formaţiile, soliştii şi recitato
Spectacolele prezentate dc pionieri şi
rii dm şcolile dc 4 şi 8 ani din raion, şcolari la Orăştie au constituit un larg pc oamenii aceştia, despre care sc spu tier, permite automatizarea operaţiilor dea, care va valorifica resursele dc
Şcolile medii din Orăştie şi Cugir
Pretutindeni de priveşti CC Şcoala tehnică pomicolă din Gcoagiu. şi schimb dc experienţă între şcolile din ne că „sînt dc două ori la înălţime" dc sudura în proporţie de peste 80 la asigurînd
sută, cconomisindu-se totodată impor bauxită ale Ţării Crişului,
mtîi pentru că lucrează la cote
Tinerii interpreţi au adus în scenă raion, dovedind o buni pregătire a tu înalte, apoi, nui ales, pentru calitatea' tante sume dc bani. f exemple ase materia primă — alumiua — pentru
dc EUGEN J1ANU turor celor antrenaţi în concurs.
prospeţimea şi voioşia tinerească specifi IOAN POPA ridicata a muncii lor. Gheorghc Bra- mănătoare de soluţii şi procedee, măr uzina dc aluminiu de la Slatina, va
Cartea familiarizează pe cei mici cu Astfel, el va reţine date iuteresante că vîrsrci lor, scîrnind admiraţia publi metodist şoveanu, Ioan Istrati, Gheorghc Mar- turii ale maturităţii şi ingeniozităţii deveni o nouă şi puternica cetate a
fauna şi flora patriei noastre. In acest despre felul cum îşi durează coţofcncle cului spectator. Piesele corale şi solisti Casa raională dc cultură Orăştie cadrelor, nu lipsesc aproape din nici metalurgici romîncşti.
scop autorul a creat scurte povestiri cuibul ccl adevărat, făcînd mare zarva ce, pline dc conţinut, sprinteneala dan un loc dc munca. Am văzut şi rezul
despre gîzc, flori şi păsări mai rîspîn- la cuibul fals unde mi-şi depun nici sului dc pc Valea Orăştioarci sau a Gcoa- MINERVA VELNICIUC
dite şi mai cunoscute, însoţindu-lc de un ou urmărind doar să deruteze pe giului, alături dc coloritul costumelor tatele însemnate pretutindeni pc pa corespondent Agcrprcs pentru
planşe bogat colorate duşmanii lor (Cuibul coţofc'nclor), află naţionale au dat întrecerii dinamism şi nouri : „termen dc darc în folosinţă regiunea Crişana
Cu acest volum autorul îşi încheie că dropia nu sc sfieşte dc fel şi nu-şi vigoare.
seria lucrărilor pentru copii privind împrăştie puii la vederea turmei dc oi In repertoriul diferitelor formaţii dc
flora şi fauna patriei noastre. şi a ciobanului (Dropia), sau află cu cor au figurat cîntecc despre partid şi
Cartea arc acelaşi format — album, riozităţile pe caic le prezintă melcul patria noastră socialistă, iar în textele
J X
ca şi volumele anterioare „Locuitorii ccl leneş, putînd trece nevătămat peste brigăzilor artistice dc agitaţie au fost (C p IE fcl a \
pădurii*' şi „Locuitorii Deltei", dînd po orice ascuţiş, şi mîncînd orice fel dc oglindite succesele elevilor la învăţătu
sibilitate micului cititor ca după efec ciupercă otrăvitoare fără să i sc întîm- ră, strădaniile pc care le depun pentru
tuarea lecturii şi a intuirii materialului ple nimic Exemplele sînt multiple şi RADIO ŢEG: Paşi spre lună — 'cincmato-
ilustrativ, să deseneze şi să coloreze a- put fi reţinute uşor de cititori însuşirea comorilor ştiinţei. Dc un suc Sparfadiiada republicană gralul „ Popular" ; BRAD ; Trei plus
lăturat ceea cc a învăţat din albumul- Povestirile sînt concentrate, avind la ces deosebit s-au bucurat formaţiile co 9 MAI 1964 două — cinemalogralul „ Steaua
cartc. bază o acţiune antrenantă. rale ale şcolilor medii din Orăştie şi Cu PROGRAMUL I: 5,06 Muzică in roşie.
întreceri la boz Fruntaşi şl... codaşi terpretată dc fanfară; 5,40 Melodii
populare; 6,10 Dansuri de estradă ; BULETIN
Potcoava stadionului Constructo întrecerile pe asociaţii ole Spar- 7,08 Muzici populară din Moldova ;
Acţiuni gospodăreşti şi de înfrumuseţare rul din Hunedoara a fremotat de tachiadei republicane au atras şi 8,16 Mici piese Jc estradă; 8,50 Pro METEOROLOGIC
animaţie. Mii de iubitori ai boxului în raionul Haţeg peste 5500 de par gram interpretat dc orchestre de man PENTRU 24 ORE
In întreaga rcgiuncjflioamcmi mun 160.000 ore de muncă patriotică. (GH. participat la efectuarea unor lucrări de au venit zilele trecute sâ urmăreas ticipanţi. Această cifră a fost atin doline; 9,10 Muzică uşoară; 9,40 Jo
cii, sub îndrumarea sfaturilor popu- I’LTRILEANU corcsp.). înfrumuseţare. S-au amenajat spaţii că galele de box organizate de să ca rezultat al preocupării aso curi populare; 10,30 „Valsul nemuri Vremea sc menţine nestabilă cu ce
' larc, organizează în timpul liber nu ° Cu cîtva timp în urmă in satul verzi şi s-au plantat peste 50 arbori or asociaţia sportivă Constructorul în ciaţiilor sportive pentru atragerea a tor" — muzică dc estradă; 11,30 Mu rul mai mult noros după-amiav.ă, cînd
meroase acţiuni dc muncă patriotică Porturca, raionul Orăştie, au început namentali în incinta exploatării. (GRI- cadrul Spartachîadeî republicane. cît maî mulţi tineri şi tinere la în zică uşoară; 12,20 In săli şi pc stadi vor cădea ploi sub formă dc averse.
Vîntul va sufla moderjt cu intensifi
în cadrul cărora se execută lucrări lucrările de lărgire a drumului ce lea GORE RUS coresp.). Cei 49 pugilişti, care au participat treceri. S-au remarcat îndeosebi oane; 14,10 Cîntcce şi jocuri popu cări din nord-vest. Temperatura va fî
gospodăreşti şi do înfrumuseţare a ora gă satul dc centrul dc comună, Alma- • Pentru asigurarea unor condiţii la întreceri au dovedit reale cali asociaţiile Bucura Haţeg (cu 1005 lare; 16,20 Muzică populară; 18,05
Muzică uşoară dc Ion Vasilescu; 18,40 cuprinsă ziua între 13 şi 18 grade iar
şelor şi satelor. Despre aceste acţiuni şui Mic. Pînă acum la această lucrare tăţi şi perspectivă. In urma rezulta concurenţi), Sănătatea Păclişa (cu Melodii populare interpretate dc Ra- noaptea între 2 şi 6 grade. Local, pc
sosesc zilnic la redacţie noi veşti. Iată s-au prestac peste 2.160 orc dc muncă cît nni corespunzătoare trecerii la în- telor obţinute au fost declaraţi 506 concurenţi), Şoimii Demsuş (cu vcca Săndulcscu şi fluicraşul Florca văi, mai K/v i*î r 1
^ fluieratul
1 ___
v/ 41 i * * i* coborîtă
văţămîntul dc 8 ani, în comuna Brănlş-
pc scurt cîtcva din relatările corespon patriotică. S-au evidenţiat în cadrul campioni pe asociaţie în ordinea ca 301 concurenţi) şî altele. Burnca; 19,00 Almanah ştiinţific;
denţilor voluntari. lucrărilor, tov. Petru Jelcr, Viorcl Va- ea, nu început dc curînd lucrările dc ex tegoriilor următorii: Mircea Udrişte Sub nivelul posibilităţilor s-o 19,25 Muzică dc dans; 20,10 Melodii PENTRU URMĂTOARELE
tindere a şcolii existente. Astfel, în acest
• La Vulcan, luna aprilie a fost de Iran, Roman Popa, Domnica Lai şi an sc vor mai construi 4 săli dc clasă (muscă), Gh. Stanca (coco^), Vale- muncit însă în vederea pregătirii şi populare cerute dc ascultători; 22,15 :i ZILE \
Vremea rămînc
favorabilă ploi.
clarată „Luna curăţeniei". Mobilizaţi dc echipa conJusă Jc Petru V. Popa. (I. şi un laborator. Fundaţia noii anexe riu Foca (pană), Nic. Maier (semi- desfăşurării Spartachiadei in unele Muzică de dans. sub formă dc averse şi temperatul
deputaţi, cetăţenii oraşului au partici BRANLA, 1. ISPAS coresp.). a şcolii a şi fost terminată, iar o parte uşoară), llie Popa (uşoară), St. Ta- asociaţii cum sînt Progresul Haţeg, PROGRAMUL II; 8,40 Pagini or staţionară.
pat zilnic la amenajări de zone verzi, • Numai într-o singură zi, la acţiu din materiale s-au procurat. Lucrările tarasanu (semimijlocie), N. Fîlip Haţegana Haţeg, Băroşteana din chestrale din operete; 9,03 Cîntecc şi
plantări de arbori şi arbuşti, de flori, nile dc muncă patriotică dc înfrumu se execută prin contribuţie voluntara (mijlocie), Const. Frunză (semigrea). Borăsti, Victoria din Rochitova. jocuri populare; 10,00 Melodii de es
tradă; 10,30 Muzică din opere; 12,00
la reparări dc garduri ctc. Deputata seţare a satului Demsuş, raionul Haţeg şi muncă patriotică. (GH. GROAPA, VOICU ALBU N. SBUCHEA Muzică uşoară; . 13,33 Muzică popu
Florica Hanus, dc piltlă a mobilizat lo au participat 114 cetăţeni. împărţiţi pc corespondent corespondent lară; 14,00 Melodia şi interpretul pre t r u s t u l m n m
catarii din blocurile 1, 5, 6, 7, 8 la echipe ei au executat lucrări de des corcsp.). ferat — muzică uşoară romîncască ;
amenajarea unui solar. Acţiuni asemă chidere a unui nou drum prin sat pc * Zilele trecute, cetăţenii comunei Concursuri atletice 15,05 Din folclorul muzical al popoa BAIA MARE
nătoare au organizat şi deputaţii Laura o suprafaţă dc 720 m.p. şi au săpat şan Criş, raionul Brad au participat la re relor; 16,00 Muzică uşoară; 16,40 Chi
ţurile pc 251 m. Cei mai harnici s-au tă Ansamblul Armatei dirijat dc Dinu a n g a j e a z ă
Gavriliu, Valcria Jura, Ioan Ciornei, pararea drumului comunal pc o lungime LA PETROŞANI. Dc curînd la Pe tineri. Fiecare probă a constituit o în
dovedit a fi tinerii Petru Iorgoni şi Ele Scclian; 17,10 Din cele mai îndrăgite
Francisc Kelemen şi alţii. Pînă acum în na Pipau. (EMIL BALANESCU coresp.). de 2,5 km. Cu acest prilej s-au făcut troşani, pc stadionul Jiul au avut loc trecere vie, animată, mulţi tineri dove melodii populare; 19,05 Program dc pentru exploatările
oraşul Vulcan s-au prestat la acţiunile balastări pe întreaga suprafaţă a dru primele întreceri atletice ale anului. în dind perspective. Cele mai bune rezulta romanţe; 20,40 Melodii populare; 21,10
• Timp de trei zile tinerii de Ia ex trecerile, la care au participai tineri pînă te Ic-au obţinui concurenţii Lcontin BAIA BORŞ A
gospodăreşti şi de înfrumuseţare peste ploatarea minieră Muncelul Mic au mului. (GHEORGHE LUŢA, coresp.). Ia 14 ani, au contat pentru etapa oră Berci a (Orăştie) 100 m. plat, Cornel Muzică dc dans. BÂIUT
şenească a „Cupei speranţelor". La start Cromuc (Cugir) 400 m. plat, Maria NISTRU
s-au prezentat peste 200 copii din ca Moga (Orăştie) 80 m. plat, Minodora CINEMA CAVNIC
drul şcolilor dc 8 ani din Petroşani, Pc- Rîurcanu (Orăştie) 400 m. plat şi alţii. 9 MAI 19G4 1LCA
trila, Aninoasa, Vulcan, Iscroni, Baniţa prof. IOAN CIOLNA — Ingineri mineri pentru func
şi altele. Nejustificat au lipsit şcolile din corespondent DEVA: Anaconda — cinema
Lupeni, Paroşeni şi Uricani. ţiile de şef sector, cu o vechime
LA DOBRA. Terenul sportiv din co tograful P atria'; Bute loba — minimă de 3 ani ca ingineri în
In ciuda timpului nefavorabil, între muna Dobra, raionul llia a cunoscut o cinematograful „A ria" ; PETRO
cerile au fost deosebit dc atractive. Prin vie animaţie. Peste 170 tineri sportivi, specialitate.
tre cci mai buni tineri atleţi s-au do elevi din 6 şcoli dc 8 ani şi doua medii ŞANI : Foto Haber — cinema/o- — Ingineri preparare, ingineri
vedit Maria Aştclcanu (Iscroni), Ioan au luptat pentru obţinerea unor rezul gralul „ Republica° ; Germanic, ste topegrafi, tehnicieni topografi cu
Sălăjan, (Petroşani) la 60 m. plat, Doi tate cît mai bune şi deci ocuparea pri luţele tale — cinemalogralul „7 No- şcoală de specialitate, maiştri
na Paşa (Iscroni) la înălţime, Ioan Mânu melor locuri. Dispute strînsc au caracte fembtie"i ALBA IULIA : Era noapte mineri şi mecanici.
la Roma — seria l şi U — cine
(Petroşani) Ja greutate, Constantin Bo- rizat fiecare probă sportivă. Cci mai matograful „Victoria'") S E B E Ş : — Şef serviciu organizarea mun
urcanu (Petroşani) Ja lungime şi alţii. buni atleţi s-au dovcdic concurenţii Do cii pentru exploatarea minieră
S. BALOI rina Srănilă, Maria Bogdan, Gh. Vlad, Cavalerul Pardaillan — cinematogra' Băiuţ.
corespondent Lazăr Moise, Dorica Suciu, Sa vina Pc- Iul „ Progresul" ; Atenţiune, părinţi Informaţii suplimentare se pot
— cinemalogralul „ Sebeşul“ ; ORAŞ-
tric, Viorcl Frcnţ, Virgil Iorgu şi mulţi
LA CUGIR. Faza raională a „Cupei TIE: Tragedia optimistă — cinema obţine prin telefon 6600 137 Baia
alţii.
speranţelor" la atletism a atras şi pc AUGUSTIN B1RIŞ logralul „ Patria" ; Ej cuceresc cerut Mare sau prin scris la sediul tru
stadionul din Cugir un marc număr dc corespondent — cinemalogralul „Flacăra"; HA- stului.
B a s c h e t
Timp dc trei zile sala sporturilor 1 FETE : Oradca-Dcva 63-37 ; Alba-
Mai din Alba Iulia a găzduit întrece 7g. Mureş 31-28 ; Alba-Dcva 30-36 ; OFICIUL RE610ML OE PROIECTARE
rile campionatului republican dc bas Alba-Oradca 29-56 ; Oradca-Tg. Mureş
chet feminin şi masculin, fază dc zonă. 58-19; Dcva-Tg. Mureş 39-40. ŞI OROAUIZARE A TERITORIULUI DEVA
Au participat şcolile sportive de ele
vi din regiunile Cluj, Crişana, Mureş Pe primele locuri s-au clasat în or sfr, A urel Vlaicu nr. 17 telefon 1627
Autonomă Maghiară şi Hunedoara. dine la băieţi : Şcoala sportivă dc elevi
Iată rezultatele tehnice. BĂIEŢI : Oradea, Ş.S.E. Cluj, ŞSE. Deva, Ş.S.E. a i t i g a j ^ a z ă d * * u r g e n j â
a i - I Oradea-Cluj 35-33 ; Alba-Tg. Mureş Alba Iulia şi Ş.S.E. Tg. Mureş.
32-26 ; Cluj-Dcva 49-37 ; Oradca-Alba • In g in e r c h im is t
38-33 ; Deva-Alba 58-39 ; Dcva-Ora- La fete : Ş.S.E. Oradea, Ş.S.E. Deva,
dca 50-67 ; Tg. Murcş-Deva 39-48 ; Al- Ş.S.E. Alba, Ş.S.E. Tg. Mureş. pentru laboratorul da- analize sol.
IN l'O ] O : Aspect dc la gala dc box organizata dc asociaţia sportivă Constructorul Hunedoara în cadru] ba-Cluj* 46-64, C!uj-Tg. Mureş 49-10 şi V. SIRBU Salarizarea conform H.C.M. !053\J960.
Spartachiadei republicane. Qradca-Tg. Murcj 49-26. corespondent