Page 20 - 1964-05
P. 20
Pag.' 4 Drumul socialismului Nr. 2910
<; i*; o v * La Moscova a apărut
volumul 45 al operelor
Conferinţa pentru comerţ şi dezvoltare complete ale Iul V.l. Lenin
MOSCOVA 7 (Agerpres). — TASS
O O sene de probleme şi proiecte au intrat în rezolvare definitivă Q Interesul transmite :
La Moscova a apărut volumul 45
nifestat de m ajoritatea pa rticipa nţilor pentru propunerile R.P. Romîne
mani a/ operelor complete ale lui V. I. Le
nin. Volumul cuprinde lucrări scrise
GENEVA 7. — Trimisul special cbipament pentru dezvoltare industria ment va cuprinde aprecierea conform Jn perioada martie 1922 — mattie
Agerpres, A. loncscu, transmite : lă, sau la fondul special O N U., vizea căreia proiectul prezentat dc Romînn ,'923. Printre acestea se allă 37 de
In activitatea comisiilor Conferinţei ză măsuri în legătură cu finanţarea, sau împreună cu Guineea, Indonezia, R.A.U. documente care n-au lost incluse in
Naţiunilor Unite pentru comerţ şi dez prevăd alte propuneri menite sa duca şi Zanzibar s-a bucurat în cursul discu ediţiile anterioare ale operelor lui
voltare se remarcă în prezent preocu la dezvoltarea comerţului mondial. ţiilor, de o susţinere largă, cuprinză Lenin, iur 18 documente sint publi
parea majorităţii delegaţilor pentru în Unul din documentele dm comisia toare. Refer•indu-şe la propunerea ţării cate pentru prima oară.
cheierea dezbaterilor asupra unor punc a lil a este cel al Rominiei şi Indone noastre delegatul Algeriei a arătat tă Printre materialele din volum se
te do pe ordinea de zi şi asupra pro ziei, rezultat al unificării celor două în prezent în ţara sa se construiesc 15 allă ultimele scrisori şi articole ale
iectelor de recomandări care se referă proiecte, supuse anterior discuţiei, şi al unităţi industriale al căror preţ va fi lui V. I. Lenin privind prortramul
la problemele respective. I ii acest sens, completării cu unele amendamente a- rambursat în acest fel. El a caracteri Iranslotmâni socialiste in U.RSS., In
mai multe probleme şi proiecte, supuse dusc de delegaţi. După cum s-a nui a- zat documentul ca promovînd o formă lumina sarcinilor generale ale mişcă
discuţiei în comisiile I-a şi a lla au nunţat, acest proiect. în forma sa nonă dc cooperare necesară ţărilor în curs rii mondiale de eliberare a oamenilor
fose trecute spre rezolvare definitivă, în curs de elaborare, urmează să fie de dezvoltare. muncii. Sini, de asemenea, incluse
împreună cu concluziile respective, ce supus aprobării comisiei şi apoi înaintac Utilitatea acestei forme a fost rele materiale privitoare la politica exter
lei dc-a fl/-a comisii, caro se ocupă cu plenarei Conferinţei. vată şi în intervenţiile delegaţilor Ca nă a Republicii Sovietice şi la co
probleme privind finanţarea dezvoltării Reţine atenţia observatorilor de aici nei. Cubei, Iugoslaviei, Nigeriei, Nepa existenta paşnică a statelor cu orin-
comerţului internaţional. interesul manifestat de marca majori lului, Afganistanului şi ale altor ţări. duiri sociale diierite
Proiectele se referă Ia fondul de c- tate a participanţilor pentru propune Delegaţii Japoniei şi Venezuelei au fe Volumul 45 este ultimul volum al
licitat delegaţia romînă pentru spiritul
rea romînească te stă la baza acestui sau de cooperare edi(ici operelor complete ale lui V. /. R. D VIETNAM : Folosirea Un vot semnificativ în senatul american
proiect privind livrări de echipament Merită menţionat că nici reprezentan Lenin. Volumele care vor apurc ulte pe scara largă a 'îngrăşăminte
pe credit rambursabil prin cote-părţi ţii unor ţări industriale occidentale, rior vor cuprinde corespondenţa lui lor, ‘asigură recolte bogate
P R E Z E N T E — din producţia obţinută cu ajutorul a- cum ar fi cei ai Angliei şi S U.A., nu Lenin. WASHINGTON 7 (Agerpres). — Amendamentul a fost prezentat da
cestuia sau prin alte produse de export au avut obiecţii importante şi nu şi-au După 49 dc Zile dc dezbateri, Sena senatorul republican Thruston Morton
şi a fost sprijinit dc senatorii segrega-
------- ro ine ţii ale statelor în curs de dezvoltare. Acest exprimat opoziţia faţă dc aceasta pro tul american a procedat pentru prima ţiomşti din sud.
oară la un vot în chestiunea proiectu
interes a sporit şi nui mult datorită punere a ţarii noastre. Evoluţia evenimentelor din Laos
PARIS 7. — Corespondentul faptului că după două zile de discuţii După părerea observatorilor de la lui dc lege privitor la drepturile civile Votul senatului este considerat drept
Agerpres, Gcottjcs Duscal trans Geneva, discuţiile şi concluziile poziti VIENTIANE 7 (Agerpres). - Prinţul Suvanna Fumma a plecat joi ale negrilor, rcspmgînd cu 46 dc voturi o victorie pentru preşedintele Johnson,
contra 45 un amendament care preve
mite : comisia a If-a a sprijinit aproape în Prinţul Silvanii* Fumma, primul mi- pe calea acrului )a Luang Prabang pen care s-a opus acestui amendament.
tn matca sală dc expozifii a Uzi unanimitate această iniţiativă romîncas- ve ale comisiei a II - a vor constitui, fără nisrru al Laosului, a adresat la 6 mai tru a conferi cu icgclc Laosului asupra dea că orice violare a drepturilor ci Agenţia Associated Press anunţa că
nelor S)’inca de pe Champs IIIy- că, recomaiulînd în acelaşi timp, supu îndoială, un argument în plus în favoa prinţului Sufanuvong, preşedintele parti situaţiei actuale. El urmează să sc reîn vile să fie judecată dc un juriu Şi nu preşedintele a notificat senatului dorin
secs, In care sini prezentate In nerea ci spre aprobare comisiei a IlI-a, rea propunerii romîncşti, atunci cînd dului Nco Lao Haltsat şi viccprcmicr în toarcă vineri, împreună cu regele, la de un singur judecător, aşa cum preve ţa sa ca proiectul dc lege să fie adop
mod obişnuit publicului ixuisiun ea va fi supusă aprobării — sub forma guvernul laoţian, o telegramă în care îi Vientianc. de proiectul dc lege. tat încă la sfirşitul lunii curente sau
dileritele modele de automobile împreună cu alte proiecte dc recoman face cunoscut ca nu sc poate duce la începutul lumi viitoare. El a declarat
ale uzinelor, s-a deschis o expo dări In concluziile sale, preşedintele de proiect iniţiat de Romînia şi Indo Kliang Khai înainte dc săpcămîna vii câ este dispus să convoace, la nevoie,
ziţie turistica romincască. Expuzi- comisiei a arătat că scrisoarea care în nezia — în cea de-a IlI-a comisie a toare şi îi cerc să răspundă totuşi la Conferinţa de presă a preşedintelui Johnson o sesiune specială a Congresului pen
fia este organizată de birou/ O.N.T. soţeşte in comisia a 111-a acest docu Conferinţei. propunerile pe care i )c-a făcut cu pri tru adoptarea acestui proiect dc lege.
Catpafi la Paris şi minele de au lejul vizitei din 4 mai. Se ştie că prin WASHINGTON 7 (Agerpres) — litica de izolare economică a Cubei si
tomobile Symcu, şi cuprinde lo- tre propunerile dc atunci figura invita ti insiste pe lingă aliaţii lor pentru ca
tortralii din diierite regiuni ale llo- Plenara C.C. al P. C. din Cehoslovacia ţia adresară miniştrilor din partea par In cursul unei conferinţe de presă, aceştia să adopte o linie identică. „Re In Brazilia continuă
mîniei. alişc şi date pe muţind o tidului Nco Lao Haksat să sc reîntoarcă preşedintele Lyndon Johnson s-a refe gretăm, a spus el, că unii din aliaţii no
mai bună cunoaştere a frumuseţi şi a Prezidiului C.C. al Frontului Naţional la Vientianc pentru a-şi relua ac rit la mai multe probleme externe şi ştri nu doresc să colaboreze cu noi pînă arestările
lor turistice ale Rominiei. interne şi a făcut o seric dc comunicări. la capăt". Vom continua, a declarat
Expoziţia a tost inaugurală de tivitatea la ministerele lor, primul mini Preşedintele S.U A. a anunţat că mi Johnson, să stăruim ca aliaţii noştri RIO DE JANEIRO 7 (Agerpres). -
ambasadorul R.P. Romîne la Paris, PRAGA 7 (Agerpres). — hoslovaci* cu privire la desfăşurarea stru angajîndu-sc să Ic garanteze securi nistrul apărării, McNamara, va pleca Intr-un editorial consacrat situaţiei
dr. Victor Dimitriu Au participat La 7 mai a avut loc la Prnga, Ple conferinţelor dc partid, la campania de tatea. vineri la Bonn unde va avea întreve <ă ni sc alăture, dar noi nu avem răs din Brazilia, ziarul „Diario Carrioca*
numeroase personalităţi, plinire nara Comitetului Central al Partidu prcalcgcri şi la candidaţii Adunării Na deri cu Kai Uwc von Hassel, ministrul punderea vreunei politici externe. cu subliniază ca în ţară continuă arestă
cate Georrfcs Hcreil. preşedinte şi lui Comunist dm Cehoslovacia şi a ţionale. Raportul a fost prezentat de Toi la 6 mai, partidul Nco Lao Hak apărării al R.F. Cormane, pentru a excepţia politicii noastre externe. In ul rile, anularea mandatelor dc deputaţi,
director ricnetul al uzinelor Sym- Prezidiului Comitetului Central al Fron către Jiri Hcndrych, membru al Pre sat a răspuns că „poziţia sa este fermă şi discuta probleme militare dc interes co timă instanţă, ei vor lua hotărîrca fi frustarca unor persoane dc drepturi po
ca. lierlrand, inspector rfcnerul, ic- tului Naţional. zidiului şi secretar al C C. al P C. din clară: nu admite nici un fel dc rema mun. Dc# la Bonn, McNamara va pleca nală în această chestiune. litice.
prezentind Comisariatul general La plenară — a fost dezbătut ra niere ministerială şi cere organizarea în la Saigon pentru a doua oară dc la sfîr- Ocupîndu-sc dc problemele interne, Referindu-se la întocmirea unor noi
pentru turism din Franţa. portul Prezidiului C.C. al P.C. din Ce Cehoslovacia. şicul lunii ianuarie. El va examina situa preşedintele a spus că, dacă votarea pro liste dc deputaţi, cărora urmează să li
Au lost dc l:i(ă Paul Georqescu, cel mai scurt timp a unei întîlniri a şe ţia politică şi militară din Vietnamul dc iectului dc lege privitoare la drepturile te retragă mandatele, cotidianul scrie »
directorul Oticiului dc turism filor celor trei grupări politice, semna (ud populaţiei dc culoare va continua să fie „Este dc ajuns ca oameni politici şi m‘-
ON'T. Carpaţi in Franla, piecum Prssa turcă despre dezbaterea tari ai acordurilor dc la Geneva şi din Tergiversată, el intenţionează să con litari sâ nu fi aplaudat cvcnimcntcl»
şi membrii ansamblului „Rapsodia Valea Ulcioarclor". Johnson a comunicat că ambasadorii voace din nou Congresul după conven carc au avut loc îi» Brazilia, pentru ca
Romină ţărilor latine la Washington sc voi în ţiile politice din cursul acestei veri. numele lor sa fie înscrise pe liste spe
Expoziţia va tămine deschisă parlamentul turc a problemei Ciprului truni luni la Casa Albă pentru a pre In cc priveşte situaţia economică, ciale".
două luni. zenta rapoartele lor cu privire la rezul [ohnson a spus că este satisfăcut dc Sînt operate arestări şi sînt persecu
* ANKARA 7 (Agerpres). — nea, că o propunere pentru reglemen R o m a : tatele programului „Alianţa pentru pro- conjunctura actuală, dar a refuzat să tate persoane care an colaborat într-o
TOKIO 7 (Agerprcs). — Două dintre principalele ziare ale tarea chestiunii Ciprului, defavorabilă gres". De asemenea, Johnson a comuni spună dacă orice primejdie dc recesiune formă sau alta cu fostul guvern, anunţă
In sala de exnnziţii a marelui ciprioţilor turci şi Turciei, este inaccep cat că a fost informat de Robcrt An- este înlăturată. El a subliniat că procen ziarul. La Sao Paulo, dc pilda, au fost
mutju/.in universal „Al itsuhoslu" Turciei, „Milliyei" şt „Cumhuriyet". Zi de luptă împotriva derson, reprezentantul special al preşe tul şomajului continuă să fie ridicat, r.ă arestate 14 persoane. La Ministerul A fa.
din Tohio, s-a deschis in prezenta comentează dezbaterile generale asupra tabilă dintelui la convorbirile americano-pana- este îngrijorat dc situaţia din regiunile cerilor Externe a fose creată o comisia
prinţului Alt/,axa şi a membrilor situaţiei dm Cipru, desfăşurate marţi şi Pe dc altă parte, ziarul conchide că concedierilor meze. despre întrevederea avută cu dc depresiune, că întreprinderile nu lu specială dc anchetă, care arc drept sar
corpului diplomatic, Expoziţia in miercuri în Adunarea Naţională a Tur dezbaterile parlamentare au fose utile, preşedintele panamez, Roberto Chiari. crează folosind deplina lor capacitate cină să facă epurări în nudul funcţ'.o-
ternaţională de timbre, cărţi pen ciei. După cum relatează agenţia Fran întnicît ele au permis scoaterea în evi ROMA 7 (Agerpres). — Preşedintele Johnson a declarat că Sta dc producţie şi că poziţia dolarului nu oarilor acestui minister.
tru tinerel, alişc ele. ia această ex ce Prcssc, ziarul „Milliycc" consideră că denţă a tendinţelor existente în cadrul .Oamenii muncii din Roma au orga tele Unite sînt hotărîtc să continue po este deajutis dc fermă.
poziţie participa şi R. P. Romină. punctele de vedere exprimate în cursul Adunării Naţionale. In acelaşi timp, nizat o zi dc luptă împotriva concedie
După cc va răminc deschisă la dezbaterilor de căire purtătorii de cu* continuă ziarul, Turcia a atras atenţia rilor şi pentru îmbunătăţirea condiţii Cartea scriitorului american Thomas Buchanan, Situaţie încordată
To/ho timp de o săplămină. expo- ţărilor interesate asupra faptului ci lor lor dc viaţă. Muncitorii construc
2i(iu va li prezentată in alic oraşe vînt ai diferitelor partide politice ar tori, dm rîndurile cărora au fose con în capifaJa Republicii
din Japonia. duce la o serie dc concluzii printre care: această situaţie ar putea provoca o slă cediate 15.000 de persoane, au dcclarac „CINE L-A UCIS PE KENNEDY ?“
i? ,,Prietenia grcco-iurcă a luat sfîrşit", bire la N.A.T.O, grevă şi au organizat demonstraţii, ce Dominicane
BRUXELLES 7 (Ar/eipres). — „Turcia trebuie să adopte dc acum îna ■Ar tind reprimirea la lucru a tovarăşilor pusă în vînzare în Europa occidentală
In cadrul zilelor romineşii din inte o politici dura ţaţă de Grecia- . ATENA 7 (Agerpres). — lor şi îmbunătăţirea condiţiilor dc trai. SANTO DOMINCO 7 (Agerpres) -
Belgia In sala Radiolelcviziunii din „Politica externă a Turciei necesită o Ministrul de interne al Ciprului, P Constructorilor dm Roma s-au ală LONDRA 7 (Agerpres). — dc săptămînalul parizian „L‘Exprcss“ şi Continuă greva lucrătorilor dc la
Bruxelles a avui loc un recital de revizuire avîml în vedere atitudinea alia Gcorgadjis, care sc află la Atena, a turat sute dc muncitori dc la uzinele Agenţia Rcuîcr anunţă că vineri ur reluate dc numeroase organe dc presă transportul orăşenesc şi a şoferilor de
arii $i lieduri olcnl dc banionul ţilor săi occidentali şi în special a Su avut joi o seric dc întrevederi cu re chimice „Lco-lcar" care se pronunţă mează să fie pusă în vînzare în opt ţări din întreaga lume. In cartea sa, Bu taxi dm capitala Republicii Dominicane
Don lordăchcscu dc la Opera dm telor Unite şi Marii britanii care au prezentanţii guvernului grec asupra si împotriva concedierilor în masă şi cer din Europa occidentală cartea scriitoru chanan afirmă că crima din Dallas este precum şi a 4.000 dc muncitori portuari
Bucureşti tuaţiei din Cipru. naţionalizarea uzinelor. lui american Thomas Buchanan „Cine urmarea unui complot pus la calc de care protestează împotriva încălcării de
Au lost inlctprcljlc compoziţii zdruncinat încrederea poporului ture Potrivit relatărilor corespondentului Demonstraţii de protest împotriva 1 a ucis pe Kcnnedy?". Părerile autoru cercuri dc dreapta din Statele Unite, către autorităţi a drepturilor sindicale.
ale lui Haendel, Mozntf, Beci ho- faţă dc ei". „Milhyct" este de părere acţiunilor arbitrare ale patronilor au presupusul asasin Harvey Lee Oswald şi Agenţia Prcnsa Latina, relatează că
ven, Schubcrl, Schumnnn, Mus- că această revizuire a politicii externe din Atena al Agenţiei France Prcssc, organizat şî muncitorii din alte ramuri lui în această problemă au devenit cu Jack Ruby care l-a împuşcat pe acesta, muncitorii dm industria zahărului au
sorgshi, Ccaihovslii, Du parc. Encs- nu trebuie să ia un caracter care ar caic citează unele ziare greceşti, călă industriale din Roma. noscute prin amplele extrase publicate fiind numai complici minori ai unui anunţat că sc vor alătura greviştilor.
cu, Brcdiccanu, Paul Constanli- viza o separare a Turciei de blocul oc toria fulger a ministrului do interne al Străzile oraşului Santo Domingo con
ncscu. cidental. dar care să duca la o mai Ciprului la Atena, s-ar datora unor ne grup alcătuit dîn cel puţin şapte per tinuă să fie patrulate dc detaşamente
Recitalul s-a bucura/ dc un deo marc independenţă a Turciei în sinul înţelegeri care au iittcrvcnie în ultima T ra fa f i v e f e G. A .T.T. soane. Autorul cărţii sugerează ca ade dc poliţie şi armată care operează ares
sebit succes. vreme înnc premierul Papandrcu şi tări Guvernul dominican a hotărît să
acestui bloc. Ziarul consideră, de aseme- văraţii instigatori ai asasinatului sînt închidă postul dc radio „Radio Mii" pe
preşedintele Makarios, cu privire la pro Lupta pentru interese între participanţi marii capitalişti din statul Texas care au motivul că acesta „face agitaţie în fa
bleme politice ale Ciprului. Corespon voarea greviştilor". Totodată guvernul
dentul arată câ, în timp ce Makarios sc GENEVA 7 (Agerpres). — cuvinte dccît Ia fondul problemelor". considerat că interesele lor sint primej a ordonat dizolvarea asociaţiei şoferi
„A început o adevărată luptă, în Pot rivit agenţiei France Prcssc, adop duite dc politica liberală a lui Kcnnedy. lor independenţi.
DE PRETU TINDENI unei „politici mai active", Papandrcu joc sînt interese colosale, fiecare cău- tarea planului de lucru a demonstrat
pronunţă pentru adoptarea în Cipru a
tînd să şi Ic apere", scria ziarul pari creşterea influenţei Pieţei comune în
doreşte menţinerea metodelor paşnice
\ CEA MAI MARE LIVADA AJur/i Japoniei a lost prevenită a- pentru reglementarea crizei cipriote. zian „ l’Aurorc" în legătură cu actuala cadru! „rundei Kcnnedy". „Piaţa co SCURTE ŞTIRI
mună, reprezentată dc domnii Rcy şi
DE CAIŞI DIN LUME supta posibilităţii unor scufundări ★ conferinţă Gatt de la Geneva. Enun Marjolin, a obţinut ceea cc a dorit,
ţarea poziţiilor participanţilor la aceas
dc terenuri. scrie agenţia citată, pentru că ca a avut
MOSCOVA 7. — Corespondentul NICOSIA 7 (Agerpres). — tă conferinţă a confirmat întru totul SOFIA. — La invitaţia Prezidiului peste 1.000.000 dc membri, a cerut
ponderea necesară pentru a determina
Agerpres transmite: O VIOARA — Potrivit unui comunicat oficial al această apreciere, iar planul dc lucru acest lucru". Adunării Populare şi a Consiliului dc guvernului să adopte ncîntîrziat ma-
In apropierea oraşului Dobele 8.000 DE LIRE STERLINE cartierului general al forţei O.N U din aprobat, după primele trei zile dc dez Miniştri a) R.P Bulgaria, joi a sosit la şurile necesare pentru a satisface accs-
Totodată, Irance Prcssc apreciază câ
(R.S.S. Letonă), se allă cea mai Cipru, în perioada 27 martie — 27 bateri, nu a făcut dccît să confirme „negocierea va fi lungă, mai ales pen Sofia, într-o vizită oficială, Ahmcd tc revendicaţi.
marc livadă de caişi din lume, si LONDRA 7 (Arierprcs). — aprilie au fost ucişi în luptele dintre ca tratativele vor dura cel puţin un an tru că va trebui să sc desfăşoare pa Bcn Bclla, preşedintele Republicii Al- OTTANVA. — După cum • anunţa
tuată la această latitudine nordică La o licitaţie, care a avut loc cele două comunităţi 21 dc ciprioţi, Şeful delegaţiei americane, Christian ralel în mai multe domenii distincte". genene Democratice şi Populare, sc- p,c$a canadiană, în urma creşterii
Hcrtcr, a declarat în legătură cu adop
Alături de caişi, QÎci cresc şi se la Londra, s a obţinut un preţ re dintre care 14 ciprioţi turci şi 7 greci Observatorii prezenţi la Geneva apre cretar general al partidului Frontul de SCUmpctci din ţară, indexul preţurilor
coc şi alte Iructe sudice — piersici, cord pentru o vioară Stradivarius, şi răniţi alţi 28 ciprioţi, 15 turci şi 13 tarea planului dc lucru în care au fost ciază că abia la sfîrşirul anului 1965 Eliberare Naţională d.n Algeria. )A mărfurile dc consum a atins în
o varielQte dc nuci, corcoduşi, da/ind dm anul 1719, şi anume greci. înscrise amendamentele prezentate dc VARŞOVIA. — Cu ocazia apropia- luna aprilie o cifră record pentru pe
gutui. Toate acestea au lost posi- 8000 dc hre sterline. Acesta este primul comumcai-bilanţ Piaţa comună : „Concesiile pe care ya putea fi stabilită reducerea tarifară, tei aniversări a 600 dc ani dc la în- noada între 1949—1964. O creştere
m funcţie dc diferitele aspecte ale ne
bile datorită muncii mir/ăioase de al forţei O.N.U în Cipru. le-am făcut sc referă mai degrabă la gocierilor. fiinţarea Universităţii Jagcllonc din deosebit dc accentuată a preţurilor s-a
puse dc-a lungul a mulţi ani de SATE INDIENE Cracovia, în acest oraş a avut loc o înregistrat la făină, macaroane, fructe,
talentatul tianslormutor al nutuiii, BiNTUiTE DE SECETA sesiune ştiinţifică internaţională con- legume şi alte produse alimentare,
selecţionalorul Petcr lanovici Upd. sacrală istoriei universităţii ciacovic- S-au scumpit, dc asemenea, confccţii-
Mai bine de jumătate de veac, DELHI 7 (Agerpres). — ne. Tot la Cracovia a fost inaugurat le, ţesăturile, încălţămintea
selecţionalorul s a sttăduil să ab In numeroase sole din statele Hiianlesia de nord cere independenta zilele trecute muzeul Universităţii Ja- LONDRA. — Ziarul „Daily Mail“
ţină varietăţi şii iorme dc meri. Rajuslhan, Pun jab, Gu)arat din In gcllonc. 3 publicat rezultatele unui sondai «îl
peri, pruni, cireşi, vişini rezistenţi dia. binluie seceta. După cum a- l a Londra arc loc în prezent confe ţării sale în cursul acestui an, şi anume ţilor monopoliste ca „ Anglo-Amcrica NEW YORK. — Un avion militar 1 opiniei publice, întreprins recent, care
la ger şi cu o productivitate ridi nuiilă ztarul „Patriot", in statul Ra- rinţa care urmează să stabilească data la 24 octombrie. Corporation of South Africa", „Rhode- american dc transport dc tip C-123 a urmărit să scoată în evidenţă caic
cată. jasthan peste 2,5 milioane pcisou- piccisă a proclamării independenţei Rho- Jn viitorul stat independent, caic va sia Sclcction Trust" ji altele. s-a prăbuşit în cursul unui zbor dc 5,|,t şansele în viitoarele alegeri ale
ne sulctă de inaniţic, iar aproxima ilcsici dc nord şi să elaboreze constituţia lua denumirea dc Zambia şi va râmnic Nu o dată salariile scăzute şi teroa antrenament deasupra bazei aeriene celor două partide din Anglia — con
ACCIDENT tiv 7 milioane vite sini ameninţate. ţării. membru al Commonwcalthului, a spus rea poliţienească instituită dc proprieta fo rt Hurlburt, dm Florida, unde sînt servator ji laburist. La întrebarea care
IN TIMPUL UNEI FILMĂRI In statul Pun jab seceta aleclca/â Teritoriu component al fostei Federa Kaunda în cuvîntul său la conferinţă, rii companiilor miniere au provocat re instruiţi aviatorii care urmează să fie dîn partide va obţine victoria în ale
32 dc sule cu o populaţie de ţii a Rhodcsiei şi Nyasszlandului, Rho- „nu vor exista discriminări tribale, ra volta minerilor, cea mai organizară par trimişi în Vietnamul dc sud. Din cci gerile generale, 61,1 la sută din cci
MARSILIA 7 tAtfcrptes). — peste 100.000 locuitori. 25 la sută desia de nord şi-a dobîndii autonomia siale sau politice". Cererea formulată te a populaţiei. Sînt cunoscute luptele opt membri ai echipajului patru au chestionaţi au răspuns iii favoarea
Actorul Atolii Dclon a siilcnt un din recoltă a lost compromisă. In internă în urma alegerilor dm 20 şi 21 fost ucişi şi ceilalţi răniţi partidului laburist şi numai 20,8 la
accident in timpul turnării unei statul Giijurat seceta q cuprins ianuarie. Victoria a fost dobînditâ dc dc primul ministru a fost sprijinita şi ccndusc dc. sindicate în anii 1962, 1963 TUNIS. — După cum relatează săp sută a celui consci vator.
şi 1964. Luptele muncitoreşti nu aveau
secvcnie o Ulmului „NesupusoT jn 1.-/00 de sute Partidul Unit ai Independenţei condus dc conducătorii delegaţiilor celor două
regia lui Aluin Cavalict. Inir-o Guvernul indian ia măsuri pen partide dc opoziţie numai un caracter pur revendicativ Ele tămînalul tunisian „Jcunc Afriquc", BRUXELLES - După cum rc!a-
scenă a Ulmului, cscaladind un a- tru ajutorarea populaţiei din tegiu- dc Kcnncth Kaunda Ei au formulat unele condiţii dar, s-au îmbinat cu lupta întregului popor popuiaţia Africii este în prezent dc lc-1z3 corespondentul din Bruxelles al
bmpi qI masivului Mătsiha-V cyic, nile lovite de secetă. încă dc la început, primul ministru în esenţă, s-au pronunţat pentru acor pentru dobîndirea independenţei După 272.000.000 de locuitori. înrcgistrîn- agenţiei France Prcssc, la 6 mai a fost
du-sc un spor dc 72.000.000 dc oameni parafat acordul comercial pe trei am
el 2 alunecat pe o piatiă şi s-a Kcnncth Kaunda a anunţat că în cen darea cît mai urgentă a independenţei dcsmcmbi arca Federaţiei Rhodcsiei şi faţă dc anul 1950.
rostogolit dc mai multe oii, opnn- CU 2.700.000.000 DE ANI trul preocupării guvernului său sc află Lucrările se desfăşoară cu uşile închise Nyassalandului, după dobîndirea autono între Piaţa comună şi Iz.racl. Acordul
prevede o sene dc concesii vamale a-
du-sc, pină la urmă. de n stinea. ÎN URMA elaborarea unui plan dc dezvoltare eco şi vor dura circa două săptămîm. miei interne, proclamarea independentei CAPEIOWN. — Potrivit agenţii
Dclon a tos/ transportat de urgen nomică a ţării pentru a pune capăt „a- Rhodcsia dc nord este situată în sud- constituie încununarea succesului înde lor dc presă, cea mai mare companie supra unor produse importate de ţă
ţă la sp ilu l; xc parc că arc un pi PERTU (Austtalia) 7 {Arfcrprcs). uomalici unei ţâri bogate" în care, după cstul continentului african, între fluviul lungatei lupic de eliberare naţională a exportatoare dc fructe din Republica rile Pieţei comune din fzracl. Sus
cior Irachiral. Un r/rup de microbiolnqi de la cum sublima ziarul englez „Times", pa Zambczi şi Republica Congo. Arc o su poporului nord-rhodesian. Sud-Africana — „Langcbci g“ — este pendarea temporară şi parţială a ta
rifului vamal comun sc referă la 21
Facultatea de medicina din Austra tru cincimi din populaţie trăieşte sub prafaţă dc 746.256 km patraţi. Ca pro Referindu-se la programul guvernu ameninţară cu falimentul datorită boi de produse agricole şi industriale.
PUTERNIC CUTREMUR lia dc Vest au o /uns la concluzia nivelul minim de existenţă şi nu are tectorat englez, inclusă apoi în Federa lui său şi la dezvoltarea viitoare a Zam- cotăm ci dc către consumatorii en
IN INSULA HONSIU că. după toate probabilităţile, viala • proape nici un fel de venit". ţia Rhodczici şi Nvassalandului. Rho bici, primul ministru Kcnncth Kaunda glezi. In cursul exerciţiului financiar PARIS. ■—■ După cum relatează a-
a apărui />c Pămint cu 2.700 000.000 La actuala conferinţă dc la Londra, dcsici de nord îi revenea un rol econo arăta într o declaraţie câ sc va acorda trecut, compania a suferit pierderi dc genţia France Prcssc, cargobotul cu-
TOKIO 7 (Ar/crprcs). — am in ut mă. caic sc desfăşoară sub preşedinţia lui mic important, ca fiind cel mai bogat o marc atenţie dezvoltării economice a aproximativ 700 000 dc lire sterline, ban „Las Villas". a părăsit portul Mar
Un puternic cutremur de pamîid * lictohi'ilogii uushulicni au sta Duncjn Sandys, ministrul britanic al co teritoriu din federaţie. Locul prepondc ţării, îndeosebi agriculturii şi industriei iar de la începui ul boicotului pierderi silia avind la bord o încărcătură de
s-a înrcr/ixl rai joi in patiea dc nord bilit acest luciu, studiind atmele rene în economia ţârii îl ocupă indu prelucrătoare. El a anunţat, dc aseme de 3.000 000 I ire sterline. 2.000 tone de produse chimice şi 300
loniilor. iau parte reprezentanţi ai Parti
. . . ,
a insulei japoneze tlonsiu. In ata unor nufanisme v i\ găsite pe o dului Unit al independenţei, precum şi stria extractivă, în special cea dc cupru. nea. că se vor lua măsuri în vederea CUENOS AIRES. — Majorarea sa- dc camioane „BcrFci", pc caic Cuba
şele A hal a, Subtila şi in alte Ioca- siimă altuia intr-r> mină părăsită Aici sc află „centura dc cupru" — imul formării dc cadre proprii pentru econo (ariilor cu 50 la sută, adoptarea de lc--> importat din Franţa.
lilă li dm regiunea Tnhnhu inten — /<( -J00 de hdomeltt de oraşul reprezentanţi ai celor două pai (ide dc din cele mai renumite zăcăminte din lu mia naţională. măsuri în vederea stăvilirii creşterii ------ ~
BUENOS AIRES. — Tribunalul din
sitatea cutremurului a atins patru Pcilh. opoziţie, Congresul Naţional African şi mea capitalista, evaluate la circa 700 mi In ceea cc priveşte politica externă. preţurilor la produsele dc primă ne Buenos Aircs a respins cererea crimi
(/rade, după srara /anonc/a dc Cele mai vechi urme dc micio- Partidul Progresul Naţional (al popu lioane tone. Kaunda a declarat că. după proclama cesitate, anularea legilor represive — nalului dc război nazist Gcrhard
şapte </ratle. Locuitorii oraşelor ort/ztnixmc, năşite pină acum. da laţiei dc origină europeană). In pofida acestor mari bogăţii, popu rea independenţei, Zambia va stabili acestea sînt cererile formulate dc Miş Bohnc, care solicita azil politic în
Şi-au părăsii locuinţele, circulat ta tează dc 1.900.000 000 ani şi au lost Aiît în declaraţiile premergătoare laţia din acest teritoriu a avut ani dc-a relaţii cu marc ţările şi popoarele care carea peni i ii unitate şi coordonare Argentina. Ccrhard Bohnc sc află în
feroviară s-a întrerupt Populaţia studiate pe probe geologice prove conferinţei cît şi în cuvîntul rostit la rindul unele din cele mai grele condiţii vor avea o atitudine prietenească faţa sindicala din Argentina După cum re prezent în Argentina sub stare de
oraşului Nyigata de pe litoralul nind dm Canada. conferinţă, primul ministru Kaunda a dc viaţă. In acelaşi timp, profiluri de ea, contribuind la promovarea păcii latează agenţia Prensa Latina, aceas- nrcst Pm*' pronunţarea deciziei
. . .
.
-
cerut, în numele poporului din Rhodc- uriaşe, evaluate la 100 milioane lire ster Şi prieteniei între popoare. P 'R ^'^ţie care es.e mia dm cele Curţii Supreme în legătură cu extră-
(îa de nord, proclamarea independenţei line anual, se scurg în seifurile societă MARI A CATANESCU mai mari uniuni sindicale, reunind darea lui.
Redacţia şi administraţia ziarului dr. 6 Marile ar. 9 telefoo 158S 12 75 16 85 'iu zsi nimua mima*»» • . ~
. teieioo toua. 1 2 / 5. 1585, 2U /». la x a plâtlti) lo oumerxr confotro ap.obârU D lie.|i»| G e n e i"» P I 7 R m 'M J.o 0 o alembr ,e
1919. - Tiparul i Iotiepilodeiea Pollgiaflcâ Huaedoa/a Deve
I 4 0.DM I