Page 21 - 1964-05

■J >1
ITt*-
\ * •
’ V\o> "
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITl-VAl
T E L E G R A
Tovarăşului ANTONIN NOVOTNY
W
^
mul socialismului ale tehnicii mineritului (pap. 2-a) Tovarăşului IOZEF LENART Preşedintele guvernului Republicii
W
Prîm-secrelar al Comitetului Central ol Partidului Comunist
dîn Cehoslovacia
Preşedintele Republicii Socialiste Cehoslovace
• In pas cu cerinţele actuale
Socialiste Cehoslovace
? Măiestrie şi competenţa,
® Preocupare pentru sporirea Dragi tovarăşi, P R A C A
Cu prilejul .sărbătorit naţionale a Republicii Socialiste Cehoslovace vjt
indicelui de utilizare a agregate­ transmitem un cald salut tovărăşesc şi felicitări cordiale.
Poporul romîn se bucură sincer de realizările obţinure de poporul frate
lor.
cehoslovac sub conducerea Partidului Comunist dm Cehoslovacia în opera
(Pag- 3) de construire a societăţii socialiste dezvoltare.
Avem deplina convingere că relaţiile de colaborare frăţească dintre Re­
publica Populară Romînă şi Republica Socialistă Cehoslovacă se vor dezvolta
(pag. 4-a) şi în viitor, în interesul ambelor noastre ţări şi al comunităţii ţârilor socia­
liste în ansamblu.
Prietenia dintre popoarele şi partidele noastre reprezintă o contribuţie de
seamă ta întărirea unităţii şi coeziunii ţărilor socialiste şi a mişcării comuniste
mondiale — chezăşia victoriei socialismului şi păcii în lume.
In această zi de sărbătoare vă dorim dv. dragi tovarăşi şi prin dv. între­
MUNCA INTENSA PE OGOARE gului popor cehoslovac noi succese în munca pentru continua dezvoltare ţî
înflorire a Republicii Socialiste Cehoslovace prietene.

GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ION GHEORGHE MAURER
prim-sccrctar al Comitetului Central preşedintele Consiliului de Miniştri
La întreţinerea culturilor al Partidului Muncitoresc Romîn,
preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romînc
Colectiviştii din Boşorod. raionul Ha­ rod au făcut şi grâpatul pe 289 hectare al Republicii Populare Romînc
ţeg, au însâmîntat în această primăvară însâmînţate cu porumb.
20 hectare cu floarca-soarclui. Datorită Tot în aceste zile alţi colectivişti lu­
faptului că k>e"ărilc de însămînţarc au crează la plivitul griului de buruieni.
fost executare hi un nivel agrotehnic co­ Numai într-o singură zi s-au plivit 8) 9
respunzător. plantele au răsărit viguroa­ hectare, din cele 421 hectare ocupate cu
se şi se dezvoltă bine. Acest lucru a per­ această plantă. La lucrările amintite s-au
mis colectiviştilor de aici sâ treacă cu evidenţiat în mod deosebit colectiviştii Oamenii muncii din patria noastră pcntiu dobîndirca independenţei au as­
forţe sporite la executarea lucrărilor de
Ilie Dănescu, Victoria Nandu, Tetru sărbătoresc la 9 Mai două evenimente tăzi marca fericire de a trăi într-o ţară
îngrijire. Pînă ieri, de pildă, aicî s-a fă­ rcştercami, Ilie Buciumau, Grigorc Dă­ de marc însemnătate istorică: procla­ cu adevărat independentă şi suverană în
cut praşila pe 3 hectare de floarca-soarc- nescu, Ion Mazăre şi alţii. marea indcnpcndcnţci de stat a Romî- care toate eforturile sînt îndreptate spre
lui. De asemenea pentru afînarea tere­ mci şi Ziua victoriei asupra fascismului înfăptuirea celor mai luminoase ţeluri.
Această cuccriric de preţ a dcvcnic po­
hi 11 cri st.
nului şi pentru a asigura o bună răsă­ IERONIM CRECU Această dublă sărbătoare este un pri­ sibilă ca urmare a eliberării Romînici de
rire a plantelor, colectiviştii din Boşo- corespondent lej pentru evocarea trecutului eroic şt sub jugul fascist — eveniment măreţ din
de cinstire a minunatelor tradiţii de istoria patriei, pe care întregul nostru
în grădina de legume luptă glorioasă ale poporului nostru popor se pregăteşte cu multă însufleţi­
re să-l sărbătoreasca în acest an pen­
pentru înfăptuirea idealurilor sale de
libertate, independenţi şi progres so­ tru a XX-a oară. La 23 August 1944,
Colectiviştii din Ciugud, raionul Alba, mănaţi în cîmp castraveţii pe o suprafa­ cial. insurecţia armată victorioasă organiza­
cultivă în acest an cu legume 33 de hec­ ţă de 3 hectare. Piuă la 7 mai s-au plan­ Cu aproape nouă decenii în urmă, tă şî condusă de Partidul Comunist Ro­
tare. Pentru obţinerea unor recolte spo­ tat şi însămînţac 25 de hectare cu le­ Romînia a intrat în războiul drept îm­ mîn a doborîc guvernul de dictatura
rite, ci au trecut din vreme la semăna­ gume, din cele 33 cîtc sint planilicatc potriva Turciei pentru dobîndirca in­ fascistă, mareînd începutul revoluţiei
tul culturilor râoăcinoasc. Zilele acestea de a se cultiva în acest an. dependenţei naţionale. Cauza dreaptă a populare din ţara noastră. Armata ro­
cînd timpul a devenit favorabil pentru Paralel cu efectuarea lucrărilor de eliberării de sub jugul cruntei asupriri mînă s-a alăturat războiului antihitle­
executarea lucrărilor în cîmp, colectiviş­ plantare a răsadurilor în cîmp s-a trecut otomane a însufleţit poporul romîn la rist şi a lupta- eroic, alături de armata
cu forţe sporite la amenajarea canale­
tii au efectuat plantarea răsadurilor de minunatele fapte de vitejie. Pe timpu­ sovietică eliberatoare pentru izgonirea
lor principale şi secundare de irigaţie. rile de luptă de la Plcvna, Rahova şi trupelor hîtlcristc de pe teritoriul ţării
varză pe 3 hectare, a roşiilor timpurii DEVA: CLĂDIREA POŞTEI Foto : A. VOTS
Smîrdan ostaşii romîni şi-au vărsat sîn- si apoi pînă la victoria finală. Oamenii
şi de vară pe 5 hectare, a vincteior pe S. DĂNILĂ gclc cu dărnicie, însufleţiţi de dorinţa muncii, întregul nostru popor, vor cinsti
un hectar etc. De asemenea, au fost se­ corespondent fierbinte de a vedea patria liberă, inde­ vcşnîc amintirea bravilor ostaţi romîni
pendentă, stăpînă pe soarta sa şi de spe­ şî sovietici care şi-au vărsat sîngclc în
ranţă că o dată cu lichidarea asupririi lupte comune împotriva cotropitorilor
Prăşesc floarea-soarelui şi cartofii străine vor fi satisfăcute cerinţele legi­ lascişti.
time ale maselor populare de a dobîndi La 9 Mai se împlinesc 19 ani de cînd
Printre măsurile agrotehnice menite şit 5 hectare de floarca-soarelui. din cele pămînt şi drepturi democratice, de a se a răsunat ultima bubuitură de tun îo
să ducă la sporirea producţiilor la hec­ 10 cîtc sînt semănate în total cu aceas­ crea condiţii pentru un trai mai bun. In cc! dc-al doilea război mondial. Victo­
tar, efectuarea la timp şi de calitate a tă cultură. această luptă, Romînia a avut sprijinul ria coaliţiei antihitleriste, în obţinerea
lucrărilor de întreţinere prezintă o im­ Paralel s-a trecut şi la efectuarea pri­ Filme romineşti la sate Excursii prin O.N.T. Rusiei, caic era interesată în slăbirea căreia primul stat socialist din lume a
portanţă deosebită. Convinşi de acest mei prajilc la cartofi. Tot pînă la dara Turciei. Ca rezultat al luptei victorioase avut rolul hotărîtor, a salvat civiliza­
lucru, colectiviştii din Oarda, au trecut Filmul „ Lupeni 29" a lost prezen­ împotriva asupritorilor turci, la 9 mai ţia umană de la primejdia robiei fas­
amintita au fost prăşite 3 ha. din cele Din iniţiativa comisiei de femei de la obiective: vizitarea oraşului regional ciste.
cu lorţc sporite la efectuarea lucrărilor tul (le curînd in premiera pe ecranele 1877 a fost proclamată independenţa de
15 plantate în cadrul gospodăriei cu tribunalul regional Deva. un grup de 34 Hunedoara, rezervaţia naturală de la stat a Romînici. Prin luptele eroice duse de Armata
de întreţinere la culturile prăşitoarc. (i mai bine de 15 cinemulaqralc să­ tovarăşe au plecat cu autocarul O.N.T. Haţeg etc.
carto!i teşti dm raionul Hule<i, iiind vizionat Speranţele maselor populare de la rontută pînă la sfîrşîtul războiului, po­
Folosind timpul prielnic de lucru şi hur-o excursie Ia Cluj. In drum ele vor oraşe şi sate care au purtat pe umeri porul nostru a contribuit Ia zdrobirea
de circa 3.000 spcclulott. In multe Se îmbunătăţeşte asistenţa
crganizînd munca în bune condiţiani, IX SABIN ihntre sulele In care o rulai, cu Baiu vizita monumentele istorice dm Alba greul războiului pentru independenţă fascismului, la obţinerea victoriei.
pînă în scara zilei de 7 mai s-au pră­ corespondent Mure, Surmiscqcluzu, Eilvaş şi altele lulia, iar la Cluj grădina botanică şi voi medicală au fost însă călcate în picioare. Mon­ Sărbătorirea Zilei Victoriei are o
Ulmul a lost insolit de ac/iuni cu/tu- nshta la un spectacol ele operă. Pentru continua îmbunătăţire a con­ struoasa coaliţie a burgheziei şi moşic- adîncă semnificaţie. Popoarele lumii, în
Tot în cursul zilei de azi un grup de
rat-educati\ e. 34 mineri din Valea Jiului au plecat in­ diţiilor de asistenţă medicală, dispensa­ rimii aflată la putere a trădat această amintirea cărora mai stăruie încă gro­
Pentru producţii sporite Pe ecranele cincnvjtoqralc/or săteş­ tr-o excursie de 3 zile pe itincrariul : rul din comuna Bucurcşci a fost dotat, măreaţă cucerire a poporului folosind zăviile celui dc-al doilea război mondial,
ti din raionul Oruşiic rulează in pre­ Sibiu. Braşov, Valea Prahovei, Bucu­ prin grija secţiei de sănătate a Sfatului independenţa pentru consolidarea pozi­ luptă cu ardoare pcntiu a bara calea
unui nou conflict mondial la care aspi­
Folosind timpul prielnic de lucru co­ La realizarea acestor lucrări s-au evi­ zent Ulmul „Tudnr" Cu pritciul pre­ reşti. popular raional Brad, cu un aparat ţiilor sale de clasă. Bogăţiile ţării au fo<r ră cercurile imperialiste ulcrarcacţio-
scoase la mezat, iar politica a fost sub­
lectiviştii din Cristur, oraşul regional denţiat numeroşi colectivişti printre caic zentării lui in s'jlul Dineul Mo/c, s-a In cadrul regiunii noastre se vor or­ kontgen. In felul acesta personalul me­ ordonată puterilor din apus. Jugul oto­ IUIC.
Deva, au efectuat în grădina de legume amintim pe Irma Sobo, Ana Cosma, Mă­ orriani/ot ai sper lutru ii un concurs ganiza numeroase alte excursii avînd ca dical al dispensarului va putea executa In zilele noastre, imperialismului î se
o seric de lucrări. Astfel, s-au prăşit „ Cine ştie cişiigă~ pe teme din Ulm 0 serie de radiografii pacienţilor. man a fost înlocuit cu jugul monopolu­ opun forţe uriaşe în continuă creştere:
rilor Imperialiste din occident. Năzuin­
prima oară cartofii de vară pe o supra­ ria Corodi şi alţii. AUREL ANCA E xpunere p e te m e Aparatul va fi pus in funcţiune zilele comunitatea ţărilor socialiste cu gigan­
faţă de K3 ha., .s-au plantar un hectar .•rostea ţele maselor muncitoare de libertate şi tica sa putere materială, clasa muncitoa­
progres social au fost reprimate în mod
cu roşii. 1,5 ha. cu varză şi au fost se­ f. PETER YIOREL POPA ecfiucsflive în fa ta comisiei sălbatic. re din ţările capitaliste, mişcarea de eli­
mănaţi castraveţii pe 1,3 Ita. corespondent corespondenţi In munca de educaţie ce o desfăşoară Clasa muncitoare, continuatoarea ce­ berare naţională, statele cate şi-au do-
organizaţia U.TM. în rîndul elevilor de de examinare lor mai bune tradiţii de luptă patriotică bîndit recent independenţa, larga miş­
l.t Şcoala de S ani dm Dobra un toc im­ In parchetele cele mai mari ale I. F. şi revoluţionară a poporului, s-a ridicat care pcntiu apărarea păcii. Mobilizarea
portam îl ocupă expunerile pe anumite 1 )obra s-au iniţiat la începutul anului cu hotărîrc împotriva politicii guverne­ tuturor acestor forţe, unirea lor în cel
D a c& im s p r e i u m m ă teme educative. De curînd. în faţa ele­ 1964 cursuri fie calificare, la locul de lor burghczo-moşicrcşfi care au trans­ mai larg front, lupta lor hotărîiă fac
vilor a avut toc expunerea pe tema .* muncă, de scurtă durată. Cei înscrişi la format ţara într-o semicolonie a puteri­ ca imperialismul să nu mai poată acţio­
,.Cum trebuie să se comporte utemiştu cursuri au manifestat un deosebit inte­ lor occidentale şi au aruncat-o în gltia- na după bunul său plac pe arena inter­
Nouă oameni s-au intilnit la se­ cpup rlc colectivişti, bărbaţi şt le- Inrlallc palm şro/i din comunele res pentru însuşirea materialelor preda­ naţională, pot zădărnici încercările cer­
diul gospodăriei agricole colcchvp mei, pregătesc mut turul Dau aju- vcr mc E o inhcccic pcnltu inimos în şcoală şi în societate'*. te. Ca urmare. în zilele de 18-20 apri­ relc fascismului Imlerisc. Sub conduce­ curilor imperialiste de a arunca omeni-
rea gloriosului partid comunist, clasa
Expunerea fiind ilustrată cu exemple
din Cistei Discută aprins Dezbat o lot zidarilor. Badeu Nemeş hcc glu­ şi trăinicie. lie a.c. dînd răspunsuri bine documen­ muncitoare, unind în jurul său mase din i ca intr-un marc război mondial, poc
problemă carc-i hâmintă de multă me şi munca c tare spornica. .*>/ c» concrete dm activitatea elevilor a fost tate în faţa comisiei de examinare toţi ‘ntpune şi consolida pacea.
creme. Qu ai lat despre „zidar ii" de la Şcrrd. audiată cu mult interes. cei 47 muncitori au absolvit cursurile ce în. cc mai lai gî, a dus o luptă eroică Unindu-şi eforturile cu celelalte ţări
— Xu avem voie să tărăgănăm care s-au prins să se intrcacu cu In cinei sale din utionul Albu — AUREL JOSAN de calificare. şi îndelungată pentru eliberarea naţio­ socialiste, cu toate forţele păcii şi pro­
lucrurile Trebuie să începem ime­ ei. Se mini de cura/ui copiilor, da listei, Mihalţ. Cricău, $ard Sin- corespondent nală şi socială a poporului. gresului, ţara noastră militează ncabă-
diat lucrul. Dour împreună am ho­ nu vor să se lase intreculi. ■’imbru — se lucrează in aceste zile Urmaşii celor caic în 1877 s-au jertfit tu. pentru destinderea internaţională,
tar il ca ia iftamnă cursurile să lunc- intens. La Cistei se ttunsporiă că- z.t dani ici rea acţiunilor cercurilor agre­
Doneze In şcoala nouă. Ce zici. to­ Primul examen uimida pcntiu ca in scurt timp să sive. înfăptuirea dezarmării, pentru î n ­
varăşe Dnbir/ă, ciml tnmiD după inccopă lucrările de zidărie a şco­
ciment ? Satd La început oamenii din sat lii cu 0 clase La Mihalţ lucrările tărirea păcii şi prieteniei între popoa-
— La prim ov cm cumionul aici t-au privit cu îndoială, chiar cu ou avansat mull ; s-a uiuns la şar­ ic. Ia baza politicii externe a statelor
Peri. peste o oră. Mime putem în­ neîncredere întrebarea Untura pe pantă. La Cricău şi Suni se t(>u:nu socialiste se aHă principiul coexistenţei
cepe şi transportul pietrişului şi al buzele tuturor ■ „Cum. nişte coph ntanşcul. la Sîntimbru vor începe paşnice intre ţări cu sisteme sociale di-
nisipului. In ce priveşte mina de să înalte şcoala noastră ?*' Acum acum lucrările de zidărie. In frci, I cri cc — principiu care îşi corieştc toc
lucru... nu-şi mai pui dezlipi p liu rile de pe din cele cinci sate— Cricău, $jrd, mai mult drum în relaţiile dintre state.
In ziua r ind la Cistei se hotăra chipurile si mişcările lor. Zidul roşu Sin/imbru — se inatlă şcoli cu eta/
soarta unei noi şcoli in alte patru al şcolii s-a Inăllal alit in exterior Chiar ducă ciQjcle nu vor li la m i­
comune din raionul Alba lucrările cil şi in inferior oină in dreptul nate. parterele vor li pregătic oen-
de (onstrucfii erau in toi, Oamenii geamurilor. tru ca la toamnă. Iiii colectivişhloi Tn ultimii ani, în Constructorii
se întreceau în hărnicie pentru ca Pe 'Chele o sulă de uccn'ci Cr« sâ înceapă cursurile In noile şcoli comuna Zlatna au
tn toamnă lin lor sa poală învăţa mandu e ihlu de profesorul lîumi- Oamenii dm cele cinci sa/e au pro­ fose ridicate nume­ îşi respectă cuvîntul
în coniliUi cil mai bune. Iru Florea .direc torul scolii de uce­ mis să predea construcţiile in cins­
nic i din Alba lulia tea celei rle-a XX-? aniversări a roase construcţii so- I-a Vulcan, constructorii din cadrul
,,Să ne în fre i-ă ucenicii"? — începem băieţi. Spor Ui muncăl eliberării patriei. E o holarire pe cial-culturalc. Prin­ grupului de şantiere nr. 3 al T.R.CH.
— Mulţumim I care laplcic lor dovedesc cd nu o tre aecstca se nu­ ridică o şcoală cu 16 clase. Cînd au în­
Cricău Zidul exterior al viitoarei O sută de mistrii lucesc în băta­ vor dezminţi. mără şi noua şcoa­ ceput construcţia, ci s-au angajat să
scoli c Inăllal. Pe schele, zidarii — ia soarelui Toi alilca cărămizi inat- hi toamna acestui an în raionul lă medie, din foto­
o mină de oameni cu o bogată ex­ lă zidul cu un ritul Din nou o sută Alba vor ii puse la dispoziţia elevi­ grafia alăturată. termine lucrările cu 15 zile înainte de
termen.
perienţă — minuiese cu pricepere di- mistrii lucesc în soare, din nou lor 32 de clase noi. Şi in alte ra­ Dornici să obţină rezultate cîc mai
mistria Zidurile intcrioaic pnnd să 100 de cărămizi... E un rilm de lu­ ioane din regiune vor fi dale în lo-
contureze viitoarele clase Moşie un cru puţin obişnuit. cum pul in obiş­ losmlă noi clase. Ele se vor adău­ bune, să-şi respecte angajamentul luat,
Gooc/fi Işi zoreşte inlr-ona tovarăşii nuită pate şi această lucrare ce se ga la cele 224 clase noi construite, constructorii au început cu entuziasm
de mumă Vestea sosită ile la Surd înaltă sub ni Uni de eonii Si ci. ele­ numai In ultim ii doi ani. în regiu­ munca. Brigăzi ca acelea conduse de
nu-i e pe plac. vii şcolii de uccn/c/. sini neinlrc- nea Hunedoara — edificii care des­ Sandu Tudoi, Nîcolac Nîstor, Nicolac
— Auzi .sa ne întreacă ucenicii ?! cuii în entuziasm. In hărnicie şi pri­ C.tplcscu, muncind bine sub îndruma­
chid copiilor drum larg spre lumină. rea maistrului Otto Corciam, au reuşit
Păi cum le-au trecut prin ni inie să cepere Ei ştiu că această lucrare
se nună cu noi? Du' nu ne lăsăm 1 nrachcă este totodată şi primul lor LUCIA LICIU să depăşească cu mult prevederile grafi­
Mai mure ruşinea să ne-o în îna­ exumen. Vor să Iacă şcoala din Sara cului de execuţie. Pînă acum s-au exe­
inte ... trainică şi frumoasă. De aceea s-au cutat deja circa 80 la sută din finisajele
Jos, în cutlea '\ iiioarci şcoli, un luat la întrecere cu constniclnrii ce- interioare. 1 cncuîclile încăperilor, mo­
zaicurile, pardoselile de parchet execu­
tate de ci sînt de bună calitate. Curînd,
1»K BMUmiUL IN F Ă P TU Iim A1MGAJAH1EI\1T E L 0 R fiii minerilor din Vulcan vor avea o
nouă şcoală.
ELENA BRINZAN
------------- Uricani — Calau — Hunedoara corespondentă

întrecerea socialistă cc se desfă­ da comuniştilor, au dcslăşurai anul şi cei de la caupcrc, şi lucălu.şii de turnare. Prin sticlele de cobalt
şoară in cinstea celei de-a XX-a acesta o susţinută întrecere pentru electricienii. Entuziasmul domină ochi experimentali cercetează bara La concret
aniversari u eliberării patriei de realizarea planului la top indicii. insă peste toi. Angajamentul luai de olc.l din cuptorul 1 ; pe Ielele a-
sub jugul lascisi continuă cu mul­ In acest scop au lost aplicate mă In vinstcu zilei de 23 August se sudate se citeşte satisluclic, semn
Muierii din sec­ tă insulic(irc in toate unitălile eco­ suri privind creşterea vitezelor de realizează cu succes. De Iu începu­ ca „şar/u merge bine"... Mai sine unii soţi care înc< i
torul nr. 2 de la nomice din regiunea noastră In re­ avansare in abata/e şi galerii, in­ tul anului s-au produs peste plai Merr/e bine. uşa cum au mers anul că sa motiveze întîrricrile .
E.M. Lonca au dat portajul de Iută vg prezentăm ci- tensificarea lucrărilor de pregătiri 1.465 tone lontă. de bună calitate ucestQ toate şarjele la o/e/âria Mar* acasă cu diferite şedinţe, în \
în acest an mai bine leva aspecte culese de pe Irontui pentru asigurarea unei linii supli­ Meritul este al întregului colectiv Un nt. 2. Echipe ca cele conduse ntc ce ci chefuiesc Ia rcstaur;
de 4.000 tone căr­ producţiei, intr-o singură zi. de la mentare de abataj, îmbunătăţirea Evidenţieri se cuvin totuşi lumaliş de Pavel llungan, toncscu Emil.
bune peste prevede­ Uricani, Călon si Hunciloara. asistentei tehnice. creşterea indici­ nlor loan Blaj şi loan lîusu. caupe Constantin Corlaciu şi mutle altele
rile planului de ţ a „zi" a sosit o nouă garnitu- lor de folosire a ulila/etor. Ca ut tistului Gheotghe Ancu/a, care cons au conlribuil din plin la bunul mers c y
producţie. O con­ ră de vagonetc pline cu căr­ mare, multe brigăzi de mineri au tituie in permanentă exemple d< al ar/rcgatclor. Ş'i dtept răsplată,
tribuţie deosebită bune strălucitor pe unul din vago- realizat randamente superioare in hărnicie şi pricepere nlanul seci ici a lost ilepuşit cu mai
la obţinerea acestui nete este scrisă cUra: J 4.000. Un abataje. Cea a lui Constantin Rudic, Plină de însufleţire este şi între nuli de 30.000 tone otel. ib'Jy
succes şi-a adus-o muncitor, caie a văzut vatjonclul. de exemplu, lucrează cu un landa •:crca turnătorilor. Mu//c echipe dv La nlelăria Martin nr I se urmă- s\I
minerii din brigada fuge şi rupe o ramură verde pe care ment de 8—0 tone pe post. ud n-:iu Inrcgist/ai nici un rebut e.ş/c tu (iicnfic lunc(ionarcu cup
condusă de tov. Ni- o inliqc in cărbune. Caracteristic pentru colectivul dm te la începutul anului si vor so 'oarelor supraîncărcate $i aici pla­ V* /
colac Ncdclcu. — Aşa-; stă mai bine — parca Uricani este laplul că planul de pro onsolideze succesul Paralel cu n nul de producţie se reali'zeu/.ă rit­ r
se justiiică el in la la celor care duche a lost îndeplinii nimic, in cusiu. iu mul o ni se străduiesc să mic. In nrima suptă mi nu dm luna m
ÎOAN CARPEN i-au privit gestul Doar nu-i unul ticearc decada din acest un depă adauge la plusul ile producţie obţi­ mai. s-an produs peste plan uproa-
corespondent oarecare” ,.. şirea de plan a oscilai intre 7 şi (> nui de ta începutul anului noi caii •>c 400 tone otel. de huna calitate.
la sulă In prima suplumînâ din Iun-a 'ilăfi de piese produse In al'.Uu piu
Intr-adevăr, nu-i un vagonct oa­ Cu elan sporit se dcslasoată in- (ra f b
recare. Acesta joacă un rol simbo­ mu, depăşirea de plan este de 7 nu tu i; iu primele patru luni du ’rrccrca socialistă şi in celelalte
h ^suta...
anul in curs cei de h turnătoria ni
lic în întrecerea ce se deslaşoară f n drum spre Hunedoara, să po- ,cc/ii ale combinatului hunedurcan m.r-ry-'t
în abala/cle minei Uricani; orală I qu produs peste plan 228.2 tone Cu urmare, Io sporul de 39.000000 m
* pnsim la Călan... La furnale se
că de la începutul anului şi piuă munceşte cu o gri/ă deosebită -L per- iar cei de la „lingoliere" 315.6 tone lei obţinui in patru luni la \aloarct
acum s-au extras peste planul de Uunedoata Plallormu olelârlei producţiei globale se adaugă alte
forarea din luna aprilie îi face pe Martin nr. 2. Iureş ile muncă şi alte succese închinate celei de a
producţie 14.000 tone cărbune... lurnullşti sâ fie Ioane prudenţi. Sint avîntată. Şuvoiul de ofcl incandes­ XX-a aniversări a eliberării patriei. EL: — Cred că o să dureze mull
...Minerii din Uricani, urmînd pil­ toarte atentl şl cei de la încărcare, cent şerpuieşte pe rină, spre oala N ANfTRONACHE şedinţa. Mai avem de discutat fnc<3
a _______
două probleme.