Page 22 - 1964-05

Drumul socialismului Nf. 29Vf
fa # }

Preocupai»! gospodăreşti! „Cine ştie teatru, /^ <& IE N D A
- ti
ciştigă RADIO romîncască; 20,30 Muzică dc dans;
Din scrisorile sosite ia redacţie Radiojurnale şi buletine de ştiri: 7,00; 1
Echipa dc teatru a gospodăriei agri­ 10 MAI 1964
11,00; 13,00; 20,00; 22,00; 23,52 (pro­
cole colective din Simeria şi cercul dra­ gramul I); 7,50; 10,30; 14,00; 19,00;
Miinile harnice ale cetăţenilor ora­ aşa cum s-au angajat cetăţenii, va fi matic al clubului din localitate au or­ PROGRAMUL I : 6,00 Concert de
şelor şi solelor regiunii noastre au pusa sub acoperiş. ganizat recent un interesant concurs, dimineaţă ; 7,45 Piese simfonice dc 23,00; 0,52 (programul II).
[)omit să Iacă străzile, cartierele lot Cu un deosebit Interes participa şi pc tenia „Cine şrie teatru, cîştigă". La compozitori romîni; 8,06 „Zi dc odih­
mui Inimoase. Se întreprind astlcl In cetăţenii satului Socet din oraşul re­ acesta au participat tovarăşi din G.A.C. nă cu voie bună" — muzică popu­ CINEMA
îndemnul deputaţilor acţiuni gospodă­ gional Hunedoara la construcţia şcolii Simeria, Atelierele R M R., I.R.T.A. şi lară; 8,30 Teatru la microfon pentru
reşti şi de înfrumuseţare, la care par• dc 4 ani. Folosind resursele locale, 5* alte întreprinderi şi instituţii sîmc- copii; 9,30 Valsuri; 10,50 Prelucrări 10 MAI 1964
ncipă prin muncă patriotică mase avînd sprijinul Sfatului popular comu­ ricnc. corale; 11,03 Ai'ii şi duete din opere­ DEVA : Anaconda —■ cinema­
largi de oameni al muncii. Despre n* nal Ccrbăl, cetăţenii au reuşit ca încă te romîncşti; 12,00 Interpreţi dc mu­ tograful Palria“ ,- Hale toba —
ceste acţiuni ne informează zilnic la 27 aprilie să termine dc roşu noua Materialul dc concurs a cuprins în­ zică uşoară; 13,10 De coate pentru cincmatogralul „Arta“ PETRO­
mul(i corespondenţi. Redăm moi jos şcoală. Numărul orelor dc muncă pa­ trebări referitoare la repertoriu, regie toţi; 14,00 Melodii populare îndră­
clteva din relatările lor. triotică prestate aici, nc arată în scri­ tehnică şi artistică, scenografic, metode gite dc ascultători; 15.00 Din viaţa ŞANI : foto Hoher — cinemato­
soarea sa tov. NICOLAE BISTRIAN, se de lucru regizorale, machia), interpre­ graful „Republica* ; Fraţii cor-
Cetăţenii de pc strada Orizontului ridică la 2.265. tare şi la istoria teatrului romîncsc. satelor patriei; 15,20 Program muzi­ sicarii — cinemulogratul „7 No-
din oralul Orăştic, nc scrie tov. T. LA- Cu mult entuziasm au participat la Prin răspunsurile date, concurenţii au cal dedicat fruntaşilor dc pc ogoa­ l e m h r i e A L B A IU LI A : Era noopie
2ARESCU, au fost mobilizaţi de către lucrările dc înfrumuseţare a oraşului dovedit o temeinică pregătire. întrece­ re; 16,00 Melodii dc dragoste; 17,C0 la Roma — seria t şi H — cinc-
deputata Elisabcta Ciszcr la executarea Brad şi salariaţii întreprinderii dc gos­ Cîntă corul uzinelor metalurgice matogtulul „Victoriu" ; Oraşul proş­
unor lucrări dc lărgire a străzii Prin podărie orăşenească In timpul liber, ne rea lor vie a fost urmărită cu interes „Victoria" Căian; 17,30 Muzică popu­ tilor — cinemuloqrulul „23 /V11-
munca patriotică, ci au scos cca. 30 ră* informează tov. GH. FAUR, ci au par­ dc un public numeros lară; 17,45 Transmisiune sportivă; qust'1 ; SEBEŞ: Cuvalerul Putduil-
dăcini de salcîm, au săpat şi transpor­ ticipat la acţiuni dc munca patriotică T. ANGHEL 19,00 „Am îndrăgic o melodie" — lan — cincmatogralul „ Progresul" ;
tat cca. 75 m.c. pămînt. Iu circumscrip­ pentru amenajarea dc zone verzi, între­ pensionar Atenţiune, părinţi — cinematograful
ţia nr. 15, deputatul Horea Trif, a mo­ ţinerea dc străzi, plantarea dc pomi or­ emisiune dc muzică uşoară romîncas- „Sebeşul"; ORĂŞTIC: Truqeclta op­
bilizat alegătorii la amenajarea prin namentali ctc., cfcccuînd lucrări a că­ câ; 19,30 Program de romanţe; 20,05 timistă — cinemulogtalul „ Patria"
mijloace proprii a unei punţi din be­ ror valoare se ridică la peste 15.000 întâlnire Teatru la microfon „Însurătoarea"; b'i cuceresc cerul — cinemalogratul
ton armat peste canalul „La mori", Ici. Cu mult entuziasm au participat la 21,20 Muzică dc dans; 22,20 Muzică „Flacăra"; HAŢEG: Paşi spre lună —
Lucrări gospodăreai şi dc înfrumu­ aceste lucrări tov. N Bartln, Anton cu scriitorul uşoară engleză. cinemuloqralul ,Popular" ; BRAD :
seţare au executat şi cetăţenii dc pe Angliei, Lazăr Şchioapa, Petru Avram PROGRAMUL II : 7,00 Cîntă fan­ Trei plus două — cincmatogralul
străzile Viilor, 1 Mai, Piaţa Republicii şi alţi lucrători ai I.G.O. Brad. De eurînd, elevii Şcolii tic 3 ani din fara reprezentativă a Armatei; 7,35 „Steaua roşie'1 ; H.IA: Tutunul sc­
ctc. din oraşul Orăştic. $1 la Sarmisegctuv.a, nc serie tov. Gurasada, raionul Ilia, s-au întîlnic cu Formaţii artistice participante la cel ria I şi U — cincmalogralul ..Lu­
Atenţia cetăţenilor din satul Lăpu- ALEXANDRU MAGUREANU, lucră­ scriitorul Ion Mciţoiu. In cadrul întîl-
piu dc Jos, raionul Ilia, ne relatează tov rile gospodăreşti şi dc înfrumuseţare nirii, acesta a vorbit copiilor despre dc-al VII-lca concurs dc amatori; 8.36 mina".
DIONIS1E URSU, este îndreptată în au atras un marc număr dc cetăţeni. activitatea sa, le-a citit din propria Miniaturi dc estradă; 10,00 Muzică
prezent spre construcţia şcolii dc 8 ani Aceştia au curăţat 500 m. de şanţ, au creaţie. populară; 10,33 Melodii distractive; BULETIN
din localitate. îndrumaţi dc comitetul transportat şi împrăştiat jc străzi 200 Elevii au rămas adine impresionaţi 11.50 Emisiunea „Cinema" 12,56 Mu­
comunal dc partid, sfatul popular şi de­ m.c, piatră şi 120 m.c. balast, iar în nscultînd cele povestite dc scriitor în zică dc estradă; 13,15 Răsuna eînte- METEOROLOGIC
putaţii au mobilizat cetăţenii la efec­ faţa sfatului popular au început con­ legătură cu satul Lidicc, pc care l-a vi­ cul şi jocul pc întinsul patriei; 13,44 PENTliU 24 OUE
tuarea lucrărilor. Astfel, din resurse lo­ struirea unui gard. Valoarea lucrărilor Muzică uşoara interpretată dc George
cale s-au procurat 60.000 buc. cărămi­ efectuate prin munca patriotică, la care zitat. Bunca; 14,15 La microfon : Satira şi Vreme schimbătoare cu cerul mai
dă, 200 m.c. piatra, cantităţi însemnata s-au evidenţiat deputaţii Corne! Suciu, Jmîlmrca dintre elevi şi scriitor a umorul; 15,30 Muzică uşoară; 16.30 noros ziua. Vor cădea ploi sub formă
dc var, lemn şi altele. Lucrările sînt în Ncuiţa Armion şî Vizante Merian, se fost deosebit dc instructivă, trezind la Din cele mai frumoase melodii ale de averse însoţite dc descărcări elec­
plină desfăşurare, iar pînă Ja 20 mai, ridică la suma dc 30,000 lei. aceştia interes şi dragoste faţă dc trice. Vînt potrivit din sud-est. Tem­
munca celor ce mînuiesc condeiul, de popoarelor; 17,00 Piese de estrada; peratura variabilă, ziua va fi cuprinsă
literatura noastră nouă. 17,40 Muzică populară interpretaD» între 18 şi 23 grade iar noaptea între
VERG/NICA DOBROTA dc Ion Luican; 13,30 „Melodia şi in- 3 şi 8 grade.
N o i f i l m e d ocumentare directoarea Şcolii dc 8 ani rcrprctul preferat" — muzică uşoară PKiMTIOJ (JUMATO/WIELE
Gurasada 8 Zli.E
Recent studioul „Alexandru Sa­ ţiplele Jor utilizări. O altă produc­
Vreme nestabilă cu cerul variabil şi
bla” a terminat un film didactic alb- ţie realizată în colaborare cu Cen­ temperatura staţionară.
negru care prezinlă procesele teh­ trul de documentare tehnică pen­ L a G .A .C . N u c ş o a r a
tru economia forestieră, are ca
nologice de fabricare a plăcilor din
tema stăvilirea torenţilor.
A ÎNFLORIT ‘ARBORELE MAGNOLIA Foto ; V, O N O IU fibre de lemn apreciate pentru mul- Construcţii zootehnice trainice şi ieftine TRUSTUL MINIER
Despre oamenii şi tehnica mo­
dernă pe care o mînuiesc, despre Aşezata la poalele munţilor Re­ coste numai 70.000 lei. faţă de a-
drumul tractorului romînesc în de­ tezat, gospodăria colectiva din proape 150.000 lei cît prevedea de­ BAIA MARE
cursul scurtei dar semnificativei sale Nucşoara, raionul Haţeg, dispune - vizul iniţial. In această acţiune s-au
istorii, se ocupă un alt film intitu­ de posibilităţi însemnate pentru evidenţiat mulţi colectivişti printre a n g a j e a z ă
NuftrefuriSe verzi cît mai raţional folosite lat „Reportai la uzinele Tractorul". creşterea animalelor. Ne referim în care Roman Jurj, Moş fon Partenie,
Alături de aceste producţii ale primul rind la faptul că această Daj Gheorghe Nuţ. Albu loan Za- pentru exploatările
în hrana animalelor studioului bucureştean, filmele din gospodărie are în proprietatea ob­ harie, Avrămescu Nicolae Gros şî BAIA BORŞA
domeniul agriculturii, cele de ştiin­
BAIUT
ţă popularizată şi didactice, filmele ştească aproape 700 hectare de pă­ alţii. NISTRU
şune şi fineţe naturale. Pornind de
realizate pentru diferite categorii Paralel cu aceasta, in luna mar­
Efectivele de animale ale colectivişti­ Fentru creşterea producţiei dc iarbă tar, în funcţie dc producţia pajiştei şi Io aceste posibilităţi, colectiviştii tie aici au început şi lucrările pen­ CAVNIC
lor din Cristur, oraşul regional Deva, şi menţinerea covorului vegetal, un rol de perioada stabilită pentru păşunat. de oameni ai muncii, pe profesii şi de aici şi-au sporit de la un an la tru construcţia celui de-al doilea ILBA
sporesc dc la un an la altul. In prezent important îl are folosirea chibzuica a In vederea realizării unor producţii specialităţi stîrnesc un interes din altul efectivul de bovine. In pre­ grajd cu o capacitate de 120 ca­ — Ingineri mineri pentru func­
numărul bovinelor se ridică la 244, din pajiştilor. In acest sens colectiviştii de sporite dc lapte, conducerea gospodări­ ce în ce mai mare şi se bucură de o zent gospodăria dispune de 190 pete vite mari. Deşi de atunci a ţiile de şef sector, cu o vechime
care 65 vaci, al ovinelor la 610, al por­ aici au stabilit o serie dc măsuri. S-a ei colective din Cristur a luat măsuri bună apreciere din partea spectato­ bovine, majoritatea provenite din trecut numai o lună şi jumătate, to­ minimă de 3 ani ca ingineri in
rilor.
cinelor la 140 cec. stabilit bunăoară ca păşunatul vitelor pentru a furaja întregul efectiv de prăsilă proprie. tuşi lucrările sini mult avansate specialitate.
Obţinerea unor producţii tot mai ri­ să înceapă după data dc 10 mai. atunci vaci f65 capete) în cursul verii cu nu­ Anual, filmele documentare rea­ Acest lucru a impus şi luarea de ajungindu-se cu zidăria la prima — Ingineri preparare, ingineri
lizate de Studioul „Alexandru Sahia"
dicate dc la aceste efective este condi­ cind solul este uscat şi iarba a ajuns treţuri verzi la iesle. Pentru aceasta 25 sînt vizionate de circa 100 milioa­ măsuri în vederea construirii unor centură. Colectiviştii din Nucşoara, topografi, tehnicieni topografi cu
ţionată în cca mai marc măsură de asi­ pînă la 12—15 cm. înălţime. Această de hectare dc păşune slab productivă ne de speclalori. odâposturi corespunzătoare. Aşa paralel cu alte munci de sezon, şcoolâ de specialitate, maiştri
gurarea unor cantităţi îndestulătoare de concluzie s-a tras din experienţa anului s-au desţelenit şi s-au însămînţat cu se face că în vara anului trecut s-a dau zor pentru ca şi acest grajd să mineri şi mecanici.
furaje. In acest scop, păşunile naturale trecut eînd s-a constatat că prin păşu- plante furajere cum sînt: iarba grasă, (Agerpres) început procurarea materialelor şi fie terminat cit mai curînd întrucit — Şef serviciu organizarea mun­
ale gospodăriei colective constituie n naica la începutul înierbării stratul su­ sparcctn şi borccagul. anume a lemnului, pietrei, cărămi­ pînă la sfirşitul anului şi-au pre­ cii pentru exploatarea minieră
sursă importantă pentru producerea zii, ţiglei etc. Majoritatea acestor Bâiuţ.
perior al solului s-a îndesat, făeîiulu-se Trecerea animalelor la furajarea cu văzut să sporească efectivul de bo­
unor cantităţi tot mai nuri dc nutre­ nutreţuri verzi se va face treptat. In moteriale s-au procurat pe plan lo­ Informaţii suplimentare se pot
ţuri. De pe cele 155 ha dc păşune na­ impermeabil pentru aer şi apă, în felul prima perioadă se vor folosi furaje Concert de muzică cal. Astfel, prin munca patriotică a vine cu încă 100 capete, atît prin obţine prin telefon 6600/137 Boia
turala se obţine cca mai marc parte din acesta producţia pajiştei a scăzut simţi­ caic au fost cosite cu cîtcva zile îna­ populară colectiviştilor s-au confecţionat pes­ cumpărări cit şi prin reţineri din Mare sau prin scris la sediul tru­
furajele verzi necesare în hrana anima­ tor. S-a hoiărît dc asemenea ca păşuna­ inte pentru ca ele să-şi piardă din umi­ te 60.000 de cărămizi. De aseme­ prăsită proprie, stului.
lelor pc t j na pul verii. Folosirea raţio­ tul pc tarlale să se facă pe specii şi ca­ ditate. Dc la 10 mai pînă la 10 iunie fie­ In cadrul turneului pe care-l în­ nea, tot prin muncă patriotică s-au
nală a acestui nutreţ prezintă avantaje tegorii de animale, în care scop cele 155 care vacă va primi cîtc 30—50 kg. fu­ treprinde în Valea Jiului, orcheslra scos din albia rîului Nucşoara sute
numeroase. Astfel, peste 70 la sută din raje verzi (secară şi lucerna) în funcţie de metri cubi de piatră pentru fun­
hectare dc păşune s-au împărţit în patru de muzică populară a Ansamblului
producţia dc lapte se obţine dc la vaci de greutatea şi producţia lor. Din 10 de cîntece şi dansuri „Ciprîan Po- daţie, iar o parte din materialul a s i ci u r a r e a f a c u l t a t i v ă . p a l t ş a l â
în perioada dc păşunat. In acelaşi timp, parcele. Prin păşunatul pc specii se rea­ iunie, în hrana vacilor se va folosi bor- rumbescu" din Suceava a prezentat lemnos s-a procurat prin defrişări
animalele caic folosesc iarba verde di­ lizează o repartizai c raţională a păşu­ ceagul şi lucerna. In decursul întregii pe scena Teatrului de Slat din Pe- din pădurea comunală. P E N T R U C O L E C T I V I S T !
rect dc pc păşune sînt mai sănătoase, nii ceea ce va permite hrănirca anima­ veri se vor produce peste 1.000 tone Iroşani un reuşit concert intitulat Avînd totul pregătit, colectiviştii
datorita mai ales mişcării lor în aer lelor in bune coiuliţiuni. Folosind în de asemenea furaje verzi care se admi­ „Cîntă inima Sucevei". de aici au putut ca în toamnă să c u p r i n d e :
nistrează şi celorlalte categorii dc ani­
Concertul, Ia care au asistat nu­
liber şi a acţiunii favorabile a razelor mod raţional păşunea, producţia de iar­ male în perioadele eînd pe păşune pro­ meroşi oameni ai muncii din loca­ înceapă lucrările de construcţii, iai
solare. Tineretul animal crescut în ast­ bă se măreşte, iar animalele realizează ducţia dc iarbă scade din cauza secetei, litate, s-a bucurat de succes. Artiş­ zilele trecute a fost terminat pri­
fel dc condiţii se dezvoltă mai bine şî sporuri zilnice în greutate şi producţii tii au fost răsplătiţi, pentru inter­ mul grajd cu o capacitate de 120
Prin aplicarea măsurilor amintite colec­
este mai viguros. dc lapte mai ridicate. pretarea plină de sensibilitale a capete vite mori.
tiviştii de aici vor obţine producţii ani­ cînleciilui popular de pe meleagu­
Nutreţul verde obţinut pe păşune Se va ţine scama în mod deoscbic ca maliere sporite renlizînd astfel venituri rile sucevene, cu aplauze căldu­ Prin folosirea materialelor din
este un furaj complet. El conţine în­ păşunatul animalelor să se facă prin ro­ băneşti tot mai importante. roase la scenă deschisă. resurse locale şi prin executarea _? j* U r ^ i O ) /
semnate cantităţi de proteină, săruri taţia parcelelor, stabilindu-sc totodată o I. CHIRAŞ unei părţi din lucrări prin muncă . A S I G U R A R E A A N I M A L E L O R .
minerale, vitamine ctc, încărcătură normală de animale la hec­ A. POTOPEA __ . corespondent patriotică, acest grajd a ajuns să

In pas cu cerinţele actuale unei srrînsc legături a teoriei cu prac­ care cu o avansare dc 1,5 m l. pc ciclu.
tica şi permite desfăşurarea unei bogate
Se ştie că în întreprinderile miniere
activităţi dc cercetare ştiinţifică. Diver­
sele probleme cc se ivesc la întreprin­ instalaţiile dc acraj (ce depind dc o se­
rie de parametri) consumă o marc can­
derile miniere din Valea Jiului fac pc
ale tehnicii miner ifului studenţii acestui institut să-şi pună în­ titate dc energie, datorită învingerii re­ A S r C V R A R E A . C U I T U R Î r , O R A O R I C O L E
zistenţelor opuse scurgerii acrului de că­
trebarea cum vor putea fi rezolvate. Aşa
de exemplu, mărirea producţiei în anii tre pereţii lucrărilor miniere care alcă­
tuiesc reţeaua dc acraj curentă. In acest
Nu de mult, în cadrul institutului aparat bazat pe această metoda cc per­ cuplul dc rotire ş.a ) se pot aduce con­ viitori, precum şi creşterea adîncimii sens, alegerea justă a coeficientului (pa­
nostru a .ivut loc o sesiune a cercurilor mite determinarea modulului de elasti­ tribuţii substanţiale la îmbunătăţirea ca­ 6 dată cu trecerea la exploatarea orizon­ rametrul dc rezistenţă aerodinamică a 1 fa)
ştiinţifice studenţeşti. Lucrările prezen­ citate longitudinal şi transversal al ma­ racteristicilor perforatoarelor fabricate turilor inferioare a constituit punctul în funcţie de caracteristicile pereţilor şi
tare cu acest prilej au constituit un rod­ terialelor folosite în industria minieră în ţară, la perfecţionarea uneltelor pneu­ dc plecare pentru studenţii Zlăgncanu felul susţinerii lucrărilor miniere dc care
nic bilanţ dc activitate, marc parte din cum sînt lemnul şi fierul. Durata unei matice care au o largă utilizare în in­ Irancisc, Parpalâ Mihai, Motentan Ser- sînt legate instalaţiile de acraj contri­
ele avînd aplicabilitate în practică, în încercări este de ordinul secundelor, dustria minieră. giu şi Stclca Gheorghe eînd au luat în buie în marc măsură la obţinerea unui
industria minieră. spre deosebire de metodele clasice unde Unul din factorii dc primă importan­ studiu tema: „Amenajarea puţului auxi­ preţ redus al tonei dc substanţă mine­
încercările pot dura mai multe ore. Apa­ ţă pentru buna desfăşurare a activităţii A S I G U R A R E A B U 1 N U R J L O R DTNT G O S P O D Ă R IE }
In scopul creşterii duratei de exploa­ unei întreprinderi miniere este şi utili­ liar Petrila pentru trecerea dc la extrac­ rală utilă extrasă. Proiectanţii folosesc
tare a cablurilor electrice miniere, co­ ratul’ realizat eîntăreşte doar cîtcva ki­ zarea cît mai raţională a aerului com­ ţia cu colivii la extracţia cu schîp". Au­ pentru coeficientul alfa valori puse la
lectivul de autori format din Alexan­ lograme, în timp cc maşinile clasice dc primat. Cum energia pneumatică inter­ torii prevăd în lucrare trei variante dc dispoziţie dc literatura dc specialitate.
dru Florca, loan DiCu şi Vasilc Titică încercare au greutăţi de ordinul tonelor. vine cu o pondere dc 50 la suta din Dar întrucît practica minieră a arătat
a prezentat lucrarea: „Instalaţii pentru Marele avantaj al noului aparat constă costul energiei utilizate în întreprinde­ transport, axîndu-sc pc varianta în care că alegerea acestei valori poate da naş­
încercarea cablurilor electrice miniere". în aceea că permite efectuarea încercă­ rile miniere, cu atît mai mult se impu­ propun utilizarea în circuitul puţului tere uneori la subdimcnsionarca sau su­
Printre instalaţiile concepute dc autori, rilor fără distrugerea materialelor şi ne economisirea acestei energii. Tocmai auxiliar a unor benzi dc transport cc se pradimensionai ca instalaţiilor dc acraj
se evidenţiază standul în curs dc reali­ poate fi folosie în orice loc pentru stu­ acest lucru i-a determinat pc studenţii pretează foarte bine automatizării. U ti­ se punea problema stabilirii, în funcţie
zare la U.R.U.M.P. pentru încercarea diul caracteristicilor elastice ale materia­ dc caracteristicile reţelei dc acraj, a aces­
la solicitare combinata, întindere- şî ră­ lelor. Grcllman Gottfricd, Murărcci Nicolae, lizarea schipurilor face ca consumul dc tui parametru. Prin „Scurte considcra- a s i g u r a r e a , f t . c a z u r i l e d e ACCIDEN TE .
sucire, care reproduce fidel condiţiile Pentru continua îmbunătăţire a unel­ Răşir.aru Moise, sub coordonarea ştiin­ energie să fie redus, simplifică utilajul ţiuni asupra determinării coeficientului
de lucru ale cablurilor flexibile în aba­ telor pneumatice folosite în industria ţifică a tovarăşului asistent Darabonţ dc )a suprafaţă, reduce parcul dc vago- alfa şi importanţi acestuia pentru pro­
taje cu tăiere mecanizată. iectarea şi dezvoltarea industriei minie­
minieră este necesară cunoaşterea feno­ Alexandru sâ propună un nou tip de ncte, iar capacitatea dc transport a schi-
Un rezultat cu consecinţe economi­ menelor care au loc în timpul luncţio- ciocan pneumatic de abataj bazac pe pului c mult mai marc ca a coliviilor. re'' studenţii Mîrza Iosif, Ontioiu Nico- C O L E C T T V I Q T r !
ce imediate îl constituie determinarea Jac şi Tudoran loan, sub îndrumarea şi
prin măsurători a curenţilor maximi ad­ coordonarea ştiinţifică a asistentului ing. IN C H E M n ASIGURĂRI E iC U L TA lTV E EAUSALE!
misibili din punct de vedere termic pen­ loan Matei, nu au făcut altceva dccît
tru cablurile indigene tip M.C.G. ad- Din activitatea cercurilor ştiinţifice studenţeşti au stabilit pentru anumite lucrări mi­
miţînd o încălzire dc 65 grade C., cu 10 niere valoarea justă a acestui parame­
grade C mai marc dccît cca obişnuită tru.
în prezent. Pentru ca uzura electrică a nării lor. Redarea exactă a acestor fe­ principiul distribuţiei prin piston care Pentru încărcarea schipurilor se preconi­ Pe viitor se urmăreşte stabilirea coe­
cerinţe.
acestor
nomene este greoaie. Ca urmare, mă­
zează construirea unor silozuri subterane
întocmai
răspunde
cablurilor să se producă în durata rea­ ficientului dc rezistenţă aerodinamică
Avantajele pe care le prezintă noul cio­
lă dc funcţionare a acestora, s-.ui obţi­ surarea pe cale experimentală a devenit can propus consiau într-o execuţie ex­ prevăzute cu închizătoare acţionate cu alfa şi pentru alee tipuri dc lucrări (ga­
ajutorul unor arcuri şi cricuri hidrauli­
o nccesiuic. Scopul lucrării „Măsura­
nut curenţi admisibili cu 20 40 la sută trem de simplă, ceea cc influenţează lerii în palplanşc parţial sau total, sui­
rea pe cale electrică a caracteristicilor de
mai nuri dccît cei actuali. Astfel, de­ funcţionare a uneltelor pneumatice", asupra preţului de cose al ciocanului şi ce mărind prin aceasta randamentul de tori din xtracclc groase ale Văii Jiului şi
extracţie a puţului şi rcducînd timpul
vine posibilă utilizarea unor secţiuni dc prezentată dc studenţii Dulce Zalman şi asupra capacităţii de producţie a uzinei, Banat) pentru care literatura de specia­
cablu corespunzător mai mici, ceea ce Szalassy A., din anul ]V electromecani­ numărul dc repere (oicsc) mult redus de manevrare. Pentru prima dată se litate nu cuprinde valori ale acestui coe­
propune a se întrebuinţa un vas dc ex­
conduce la economii de material nefe- faţă de tipurile precedente, o construc­ ficient.
ros 51 de investiţii. Pentru buna gos­ că, este de a cerceta pe cale electrică ţie mai compactă, gabarit şi greutate tracţie mixt numic schipo-colivic. Pen­ Cele peste 40 dc lucrări susţinute în
tru utilizarea schipului autorii prevăd
procesele interioare care au loc în mo­
podărire a cablurilor s-a propus orga­ redusă, (aproximativ 10 kg.), nu pre­ cadrul sesiunii au constituie o vie expre­
nizarea unui atelier centralizat pc Valea toarele perforatoarelor C P.-19 şi C.P.-23 amenajarea rampei puţului în mod co­ sie a intensificării muncii dc cercetare
Jiului în vederea recondiţionăm cablu­ fabrica 10 în ţară. Trebuie remarcat că zintă puncte vulnerabile la distribuţie, respunzător. Prin aceasta problema tran- Ştiinţifică a studenţilor şi, ceea cc este
urc randament simţitor mai marc, con­
lucrarea prezintă prima încercare în ţară
rilor electrice. Din datele prezentate în sporcului la E. M. Petrila va fi rezol­ deosebit dc important, a întăririi legă­
lucrare rezultă o cicştcic a duratei dc de a măsura parametru perforatoarelor sumul specific dc aer comprimat redus, vată. turii activităţii teoretice cu problemele
prin metode electrice. Ca primă etapa
funcţionare sigură şi reculul amortizat
exploatare a cablurilor electrice minie­ F.îcînd o comparaţie între rezultatele practice ale progresului tehnic în in­
re dc la 2 ani, cît este în prezent, la a cercetării, colectivul şi-a propus mă­ cu mult faţă de cele actuale. obţinute pînă în prezent la săparea pu­ dustria minieră. Originalitatea, pricepe­
surarea variaţiei presiunii în ambele
orca 4-5 ani cu o economie anuală netă Urmărirea înlocuim reactivilor dc flo- ţurilor şi ţinînd cont de aceste rezul­ rea dc a folosi metodele matematice în
de 324.000 lei. Autorii lucrării au pre­ părţi ale cilindrului celor două tipuri raţic spumanţi actuali, care au devenit tate, un alt grup dc studenţi ai anu­ rezolvarea unor probleme complexe,
zentat şî proiectul acestui atelier de re- de perforatoare, adică ridicarea diagra­ deficitari, şi înlocuirea lor cu noi reac­ lui V mine, sub îndrumarea asistentului abordarea cu curaj a unor teme luate
condiţîonarc a cablurilor. melor presiune în funcţie dc timp. Per­ tivi (ulei M.V. şi rezidiu tic la fabrica­ universitar ing. Cornel Hircan, a venit
foratoarele au fost studiate atît în tim­ rea terebentinei) care să nu prezinte cu propuneri concrete pentru atingerea pentru prima oară în studiu în ţara
„Determinarea caracteristicilor elasti­ pul mersului lor cît şl la funcţionarea efecte nocive asupra faunei, a fost tema unei viteze de avansare a acestor lu­ noascră, sublinierea concluziilor dc apli­
ce ale unor materiale prin metoda os­ în sarcină (în timpul perforării). Insta­ lucrării „Studiul posibilităţilor dc gă­ crări verticale dc 3 ml. pc zi în condi­
cilaţiilor cuplate" este lucrarea ce con­ laţia pentru determinarea experimentală sire a unor noi reactivi spumanţi", pro­ ţiile de zăcămînt dm Valea Jiului. Lu­ cabilitate practică în vederea obţinerii
stituie o aplicaţie practică a metodei os­ a caracteristicilor uneltelor pneumatice pusă de Floria Sîrbu, Otiha Dală liui şi crarea „Studiu privind săparea puţurilor ele performanţe valoroase în minerit, im­
cilaţiilor cuplate, iniţiată de către tova­ se compune duur-un amplificator cu primă multora dijurc lucrările prezen­
răşul conferenţiar ing. Nicolae D. Po- punte teiisomeu'ic.ă, un oscilograf, un Gh. Tarnovski, studenţi în anul IV — pentru obţinerea unei viteze medii de 3 tate o cercă valoare.
secţia prepararea minereurilor şi cărbu­
pescu, candidat în ştiinţe tehnice. Colec­ aparat ele filmat, un magnetofon, tra- nilor. m l. pe ztu tratează despre organizarea
şantierului, dotarea tehnică, procesul de
tivul format din studenţii loan Her-
ductori montaţi pe ciocane şi un mano­ Faptul ca Institutul de mine este am­ săpare şi susţinere. In finalul ci reiese I. n ic o a r a
nun, Dorm Purică, Damîan Dinu şi Du­ metru. Prin extinderea studiului şi asu­ plasat în cel mai marc bazin carbonifer că pentru avansarea dc 3 nvl. pe zi sînt student la Institutul dc mine din
mitru liuhan n proiectat şi construit un pra altor parametri (viteza pistonului, al ţării, favorizează şi mai mult ţinerea necesare două cicluri a cîtc 12 orc fie­ Petroşani