Page 23 - 1964-05

Drumul soctalismului Pog. 4
Nr. 2911
— g

Preocupare pentru sporirea Toate brigăzile
cu planul realizat
indicelui de utilizare a agregatelor între brigăzile şi sectoarele E. M. Lo-
întrecerea socialistă cc se desfăşoară
nca, cunoaşte un avînt tot mai sporir.
încă dc In începutul acestui an pro­ Pentru ca aceste cursuri să fie cît mai cut în luna februarie cu 20,68 tonc/oră, Minerii se întrec cu bărbăţie pentru a-şi
blema principală caic a stat in faţa or­ eficiente, se execută un control perma­ iar în luna martie cu 14,56 tonc/oră realiza şi depăşi angajamentele luate în
ganizaţiilor dc baza din cadrul secţiei nent dc către birourile organizaţiilor dc In felul acesta secţia noastră a reuşit cinstea celei dc a XX-a aniversări a eli­
laminorul de 630 mm. a fose aceea dc partid dc pe schimb asupra desfăşurării să dea în trimestrul I, peste plan, berării patriei.
a se realiza în mod ritmic toţi indica­ lor. i S.SS1,7 tone laminate de buna calitate Graficul întrecerilor arata că pînă
torii planului de producţie. Datorită faptului ca au fost semnala­ ceea cc înseamnă o realizare a planului acum cele mai bune rezultate au fost
Dac fiind fiptul că pentru anul în te unele deficienţe în problema pregă­ de producţie în proporţie dc 10^,98 la obţinute dc sectorul V, în care toate
curs, planul de producţie — din punct tirii reparaţiilor, s-a trecut la analiza sută. brigăzile sînt cu planul la zi realizat.
dc vedere sortimental — este mai mo­ din timp — cu 7 zile înainte — a gra­ Dc menţionat faptul că la profite fa­ Acest sector a dat peste plan. dc la în­
bilizator decît în anul trecut, o aten­ ficelor tuturor subsccţiilor S-au defini­ sonate în cursul trimestrului 1 s-a obţi­ ceputul anului 6.094 tone cărbune.
ţie deosebita a fost acordată realizării tivat cu acest prilej punctele cc vor fi nut un indice dc utilizare de 2,07 to­ S-au evidenţiat, mai ales brigada con­
dusă de Moisc Danciu şi brigăzile de la
ji depăşirii indicelui de utilizare a agre­ atacate şi s-a stabilit succesiunea opera­ nc/oră faţa dc cel înrcgistrac în trimes­ pregătiri care şi-au realizat ritmic pla­
trul IV al anului trecut.
gatelor. In luna ianuarie indicele dc uti­ ţiilor în timp, cvitîndu-$c suprapunerile. nul.
lizare a fost realizat şi depăşit cu 7,99 Tnt în scopul utilizării cît mai raţio­ Acesta este sortimentul cel mai defi­ NAGY ŞTEFAN
conc/ora faţă dc planificat. nale a timpului de lucru au fost luate citar la noi şi înspre el ne este îndrep­ mecanic
şi alte măsuri organizatorice. tată nui mute atenţia in viitor.
Cu toate acestea concluzia la care s-a
Pentru organizaţiile noastre dc bază
ajuns a fose că există încă rezerve care problema indicelui de utilizare, alături
pot duce (a o sporire în continuare a dc calitate şi preţul dc cose, va consti­ Realizările
indicelui dc utilizare. Din experienfa tui o preocupare principală; baza ac­
Astfel, birourile organizaţiilor de ba­ tivităţii constituind-o măsurile luate în preparatorilor
ză de pe schimburile a căror secretari organizaţiilor de partid adunările generale dc analiză şi maxi­
JÎnc tov. Bugnaru Zevedei, Herişan loan mum de operativitate în acţiuni. Muncitorii dc la Prepnraţia cărbune­
şî Moraru Simion, an stabilit ca în luna in conducerea economiei lui dm Petrila au înscris pe graficul în­
In problemele care ne depăşesc ce­
februarie să analizeze în adunările ge­ rem concursul organelor superioare. trecerii socialiste succese de scamă. Pînă
nerale dc partid activitatea economică în prezent preparatorii pctrilcni şi-au
privind realizarea principalilor indica­ Principalul în acest domeniu a fost Astfel trebuie definitivată problema că­ depăşit sarcinile dc plan cu peste 35.700
dc înaltă
lini superficiale cu curenţi
tori de plan ca: indicele dc utilizare, respectarea integrală a timpului afectat frecvenţă a cilindrilor dc laminor, tone cărbune energetic şi cu 7.500 tone
calitatea şi preţul de cose. reparaţiilor, realizarea şi depăşirea tutu­ montarcj macaralei dc 15/5 tone la ţun- brichete.
Tot în Juna februarie a avut loc pe ror sarcinilor dc plan pe scama creşte­ der, urgentarea construirii depozitului Succese asemănătoare au fost obţinu­
întreaga secţie o adunare generală cu rii indicelui de utilizare. dc cilindri şi a atelierului dc suban- te şj în cc priveşte calitatea produselor.
toţi membrii şi candidaţii de partid, O altă măsură luata a constat în in­ samblc. In cele 4 luni care au trecut din acest
care au făcut o analiză temeinică a re­ struirea agitatorilor cu problemele eco­ Sîntem convinşi cH ntcrgînJ pe linia an umiditatea cărbunilor spălaţi a fost
zultatelor economice obţinute în trimes­ nomice cele mai importanic. Instruirea lichidării totale a deficienţelor vom reu­ redusă cu 0,3 la sută faţă dc procentul
trul IV şi în luna ianuarie. Raportul în s-a făcut pe schimburi în probleme pri­ şi să obţinem rezultate din cc în cc admis, iar cantitatea dc cenuşa cu 0,7 In ultimii ani Combinatul si­
această privinţă a fost prezentat dc tov. vind activitatea tehnologică dc către şe­ mai bune. la sută. derurgie Hunedoara s-a dezvol­ PE SCU RT
ing. Voina loan, şeful secţiei. ful dc schimb, iar în probleme dc în­ La dobîndirca acestor realizări o con­ tat mult. Secţiile au fost înzes­
Atît în analizele făcute pe schimburi treţinere dc către maistrul sau inginerul DELAPETA M1RCEA tribuţie însemnată au adus-o tovarăşii: trate cu maşini şi utilaje de maro
cîc şi în cea pe întreaga secţie, s au mecanic. secretar al Ştefan Doboş, Irimic Aron, lanc losif, productivitate, în producţie se
preconizat măsuri care traduse în fapt Gazeta de perete şi postul U.T.M. dc comitetului de partid, secţia losif Maior, Gheorghe Rad, Francisc aplică procedee tehnologice mo­ DE LA CORESPONDENŢI
au dus la rezultate mai bune. control, au tratac cu mai multă opera­ laminorul 650 mm. Latkulic, Aurel lanc, Iuliu Toth, loan derne. Au fost create secţii noi.
Filipini, Nicoiac Hedeşan şi alţii.
S-a stabilit ca la fiecare sfîrşit de tivitate aspecte din activitatea noastră IN FOTOGRAFIE : Aspect o întrecerea socialistă cc se desfăşoa­ facere cu 7 Ia sută. In felul acesta, uni­
schimb, in cazul cînd nu se realizează care se impuneau a fi popularizate sau Combinatul siderurgic GH. ECOBESCU din secţia dc granulate a zgu- ră în cadrul sectoarelor întreprinderii tăţile industriei locale şi ale gospodăriei
planul calculat în funcţie de sortimen­ combătute. Hunedoara corespondent rci. dc gospodărie orăşenească din Orăştic comunale au fost mai bine aprovizio­
tul ce se laminează, sau se constată o a mobilizat întregul colectiv. Drept re­ nate cu materii prime şi materiale.
deficienţă de altă natură, să se facă o Drept urmare s-a observat un impuls zultat, planul este depăşit lună dc lună. I. ALBU
analiză operativă cu participarea facto­ în activitatea tuturor schimburilor din înfăptuirea planului M.T.O. Analizînd rezultatele obţinute în pri­ © După un trimestru dc activitate,
rilor dc conducere din schimb şi a ce­ cadrul laminorului. Astfel, daca în pe­ VEŞTI mul trimestru, sectorul A TS a fost de­ oficiul P.TT.R. Călan şi-a îndeplinit si
lor direct în cauză, luîndu-sc măsuri rioada anului trecut lupta se dădea mai O dată cu prelucrarea cifrelor dc plan zontului 0. O altă măsură, realizată de clarat evidenţiat în întrecerea socia­ depăşit sarcinile dc plan la toate activi­
pentru înlăturarea deficienţelor. Pe vizibil doar între schimburile „A ” şi pentru acest an a fose discutat şi pla­ către serviciul geologie, a fost aceea a listă, primind totodată şi „Steagul roşu tăţile : poştă, radio, telegraf, telefon,
secţie, sâptămînal — tot în mod opera­ DE LA nul dc măsuri tchnico-organizatorîce, efectuării controlului conţinutului dc dc sector evidenţiat” . Aceasta reflectă preocuparea colectivu­
tiv — se analizează activitatea econo­ „C ”, în trimestrul I locul de frunte a a cărui înfăptuire contribuie la reali­ metal în fronturile dc lucru din 3 în T. LĂZARESCU lui pentru deservirea cît mai bună a
mică. fost ocupat dc schimbul „A " în luna zarea sarcinilor dc producţie. 3 zile, pentru evitarea diluţici mari a • Colectivul secţiei de panificaţie populaţiei. O contribuţie importantă la
Pentru ridicarea nivelului profesional ianuarie, schimbul ,,C“ în luna februa­ EXPLOATAREA Dintre măsurile prevăzute a se apli­ minereului extras. din oraşul Haţeg s-a preocupat în pci - aceste succese şi-au adus-o tov. Elena
a fost definitivată tematica pentru rie şi schimbul „B” în luna martie. A- ca pînă la această dată, putem arăta că In vederea creşterii productivităţii manenţă pentru îmbunătăţirea calităţii Bărbulcscu, oficiantă, Ana Lazăr, tclc-
cursurile de îmbogăţire a cunoştinţelor, pi’ccicm ca un nicric al schimbului ,,0“ MINIERĂ majoritatea au fost înfăptuite la terme­ muncii şi a reducerii preţului dc cost produselor şi lărgirea numărului de sor­ lcfonisiă şi alţii. VASILE TATARUŞ
nele stabilite. Astfel, pentru asigtirarca
au fose extinse abatajele cu front scurt
cursuri caic se desfăşoară pe meserii. că după o „absenţă” destul dc lungă a timente. La aceste realizări şi-au adus
transportului dc lemn dc mină la locu­ la nivelul feliilor VII, au fost pregătite contribuţia echipele conduse dc tov. o Secţiile boiangene nr. 1 şi 2, re­
Ziua de marţi, în fiecare săptămînă, este revenit pe locul dc frunte. D E V A rile de muncă şi descongestionarea pu.- alte 2 abataje.cu front scurt, unul pe Iulian Pintea, Ladislau Pop şi Ştefan paraţii auto-moto şi coafură din cadrul
destinată acestei activităţi, pînă la epui­ Ca urmare a măsurilor luacc şi tra­ ţului actual a fost săpat suitorul de la partea sudică şi altul pe partea nordică. Merinţoiu. cooperativei meşteşugăreşti „Retezatul”
orizontul —60 n»., pînă la nivelul ori­ Ing. TAMARA CÎRPAN AUREL ANCA din Haţeg şi-au realizat sarcinile de
zarea planului tematic. duse în fapt, indicele de utilizare a cres­
• Deservirea cît mai promptă a oa­ plan pe luna aprilie cu 10 zile mai de­
Ridicarea nivelului profesional menilor muncii este una din preocu­ vreme. Succesul este rezultatul muncii
pările dc scamă ale colectivului oficiu­ întregului colectiv care a folosit mai
Calificarea şi ridicarea calificării mun­ producţie, cursurile sînt frecventate cu lui P.T.T.R. Petroşani. In această mun­ bine timpul dc lucru cîc şi aprovizio­
nării secţiilor respective cu materialele
citorilor este o condiţie hotărîtoarc în mult interes dc muncitori. ca se evidenţiază mai ales tov. Con­ necesare.
obţinerea succeselor. De aceea, noi îi Pînă în prezent, tcpiclc care au sus­ stantin Stclcscu, Vasilc Cerbu, Ange­ N. SBUCHCA
acordăm o deosebită atenţie. Pe lîngă citat cel mai marc interes au fost cele lică Plavjţiu, Viorica Ciocîrlan şi alţii.
cele trei cursuri dc calificare pentru privind utilarea tehnică la lucrări dc I. CH1RAŞ ® Locatarii de pe strada Unirii diii
meseriile dc mineri, ajutori mineri şi ar­ înaintare rapidă, expusă dc maistrul o Multă vreme la secţia cismăric- oraşul Orăştic au participat la amena­
tificieri, muncitorii calificaţi participă losif Popa, „Cum trebuie organizată o comandă din Câlan a cooperativei meş­ jarea unui părculcţ prin muncă patrio­
la cursurile dc ridicare a calificării or­ brigada la locul dc muncă pentru asi­ teşugăreşti „Drum nou” Hunedoara, tică. Aici s-au prcstac peste 200 orc
In o/osul Sime- ganizate diferenţiat, pe locurile dc mun­ gurarea realizării planului şi a calităţii clienţii erau nemulţumiţi dc felul cum dc muncă patriotică. Şi-au adus o con­
ria s-au cojudruif că. Cele 60 expuneri planificate a se minereului” , ţinută dc maistrul princi­ se desfăşura munca. Fostul responsabil tribuţie deosebită tov. M ilui Zdren-
ou/ne/oasc blocuri ţine în acest an au fose încredinţate ce­ pal Eduard M ilui şi altele. amîna nejustificat clienţii. Conducerea ghea, Laurcan Socol, Gh. Tufiş şi alţii*
noi, aspectuoase, lor mai buni maiştri, cu experienţa în MIHAI NICUL1ŢA cooperativei a luat însă o serie dc mă­ IO AN SUCIU
muncă şi cu mu ridicat nivel profesio­ preşedintele comitetului suri printre care şi aceea de schimbare
cu apartamente ° Şi cooperatorii din cadrul coope­
nal sindicatului a responsabilului unităţii Drept urmare rativei meşteşugăreşti „Jiul” din oraşul
conlortabile. Avînd stabilita o tematică variată si CORNEL GROS activitatea s-a îmbunătăţit.
IN FOTOGRA­ interesantă, care răspunde sarcinilor do secretarul comitetului U.T.M. TRAIAN HORVAT Petroşani se preocupă cu tot mai mul­
tă grijă de îmbunătăţirea activităţii
FIE: Unul din blo­ • Cu cîtva timp în urmă secţia co­ secţiilor. Aceasta a făcut ca lună dc
curile construite in Din activitatea inovatorilor merciala a Sfatului popular raional lună planul de producţie şi deservire
noul centru al o- Sebeş, împreună cu conducerea coope­ să fie depăşit, iar numărul reclamaţi­
încă din primele zile ale anului, ca­ troduse în producţie un număr dc 7 rativei dc consun» din oraş a organizat lor să scadă Cei mai harnici coopera­
roşului.
binetul tehnic şi-a întocmit un plan te­ propuneri dc inovaţii, iar un număr dc o consfătuire cu consumatorii. Cu acest tori s-nu dovedit a fi Beniamin Cristea,
matic de inovaţii care a fost adus la 11 sînt în curs dc experimentare. prilej s-au SCOS în evidenţă realizările Adam Nicşa şi Toma Albu
Polo: V. OiMOIU
cunoştinţa colectivului dc inovatori şi Dintre inovaţiile aplicate putem obţinute în aprovizionarea şi deservirea C. IOAN
afişat la locuri vizibile. In cadrul con­ aminti „Dispozitiv Jc producţie şi eli­ populaţiei. Mai mulţi participanţi la ° Cantina dc ajutor popular din o-
sfătuirilor organizate cu inovatorii şi a minare a piliturilor la polizor” , reali­ consfătuire au făcut valoroase propu­ raşul Simeria a luat fiinţă cu un an
informărilor în cadrul corpului dc in­ zară dc lăcătuşii loan Homorodcan şi neri de îmbunătăţire a deservirii dc zile în urmă. Datoiită strădaniei co­
gineri şi tehnicieni, tematica este dez­ Mihai Marian, „Modificarea profilclor ROMAN ILIŞOIU lectivului dc aici, cantina şi-a cîştigat
bătută pe larg, fiind mobilizaţi tot mai în circuitul puţului nou”, autor ing. • Lucrătorii oficiului regional dc a- o binemeritată apreciere. Tov. Gh. Iri-
mulţi oameni la înfăptuirea planului te­ Atanase Popcscu şi altele. provizionarc şi desfacere au depus in­ mic, administratorul. Florie.-» Păcurar,
matic. Suma economiilor anrecalculatc prin teres în realizarea sarcinilor dc plan. Vera Vlad, bucătari, se străduiesc să
In urma unei munci susţinute s-a inovaţii este dc 200.000 Ici. Ca urmare, planul- dc aprovizionare a asigure un meniu cit mai consistent*
reuşit ca pînă la această dată să fie in­ Ing. AUREL POPA fost depăşit cu 6 la sută, iar la des­ P. URDEA

ţa economica şî politică, îî sporeşte com­ propunerile; el îşi poate socoti încheia­ să înveţe creator, să înţeleagă ceea ce suma cunoştinţelor sale, să şi le expună
bativitatea şi eficienţa. tă misiunea atunci cînd se găsesc şi mij­ citesc, să pătrundă în miezul lucrurilor. astfel îneît să se facă înţeles.
Forţa propagandei dc partij consta loace practice dc aplicare a propuneri­ Concluzia? Propagandistul, se arata Alţi participanţi la consfătuire caic
în legăturile ci trainice cu realitatea în­ lor”. apoi în articol, trebuie să folosească s-nu referit la modul de conducere a
conjurătoare, în receptivitatea faţă de • Adesea, propagandiştii pot fi auziţi coate metodele pentru a asigura ca în convorbirii au subliniat rolul pe care îl
ceea cc este nou. Aceasta impune ca bi­ discutînd între ci: a fost o convorbire perioada care precede seminarul proble­ arc propagandistul în imprimarea unui
ncral-valabile ale mar.vism-lcninismului, Aşa cum, pe drept cuvînt, s-a remarcat, bliografiile întocmite la începutul anu­ interesantă, sau: convorbirea n-a fost mele să fie temeinic însuşite şi înţelese, caracter combativ discuţiilor, în educa­
Comitetul regional de partid să explice esenţa proceselor şi fenome­ îndrumarea dată prin expunere repre­ lui să nu fie considerate imuabile, ci în interesantă. Dc obicei se găsesc şi diver­ iar în seminar cunoştinţele să fie conso­ rea cursanţilor în spiritul vigilenţei po­
Hunedoara, împreună cu re­ nelor care au loc în ţara noastră şi în zintă doar unul dintre mijloace. Un alt ele să fie ncîntîrziat incluse acele ma­ se explicaţii. Dar experienţa a dovedit lidate prin realizarea unor dezbateri vii, litice şi fermităţii ideologice.
dacţia revistei „In ajutorul viaţa internaţională, sa arate caic sînt element îl constituie modul în care este teriale care aduc precizări, aprecieri, că adevăratele cauze ale „succesului” active, puternic ancorate în actualitate. ® Este adevărat ca pe prim plan în aten­
propagandiştilor", q organi­ sarcinile cele n\ai importante trasate dc orientat studiul individual al cursanţilor. care trasează sarcini privind activitatea sau „insuccesului” trebuie căutate nu ® întreaga munca depusă dc propagan­ ţia propagandistului stă conţinutul dc
partid şi ce au de făcut cursanţii pen­ In această privinţa, deosebit dc impor­ dm diferite domenii. numai în desfăşurarea propriu-zisă a idei al lecţiilor şi scminariilor. Dar, cu
zat cu un număr de propa­ dist şi de cursanţi se reflectă în nive­
tru îndeplinirea lor. tant este ceea cc se recomandă pentru ® Nu mai puţin important este ca pro­ convorbirii, ci şi în felul în care a fost lul şi profunzimea dezbaterilor din se­ toate că hotărîtor este ceea cc spune,
gandişti o consfătuire In cure lectură. pregătită.
Fără îndoială, expunerea trebuie sa
s-a discutat despre metodica prezinte, înainte dc toate, problemele dc S-au ridicat propagandişti care, cu pagandistul să fie în măsură s.1 aducă în Fiecare convorbire presupune din par­ minar. Aici se vădeşte măiestria propa­ propagandistul nu are voie sa scape dm
vedere cerinţa dc a folosi un limbaj cîc
In invă/ămintut de partid. baza ale temei. Dar expunerea nu-şi va exemple dc teme şi lecţii din progra­ dezbatere aspectele concrete pe care le tea propagandistului o activitate preala­ gandistului de a face din discuţia în cerc mai accesibil, mai frumos, mai atractiv.
ridică aplicarea hor.irîrilor şi directive­
un mijloc de sistematizare şi aprofun­
atinge pe deplin scopul dac.» se va rezu­ mele cercurilor, au arătat că bibliogra­ lor partidului în unitatea în care func­ bilă multilaterală iui numai pentru pro­ dare a cunoştinţelor. Nu odată s-a con- O expunere seaca, alcătuita dm fraze
ma la aceasta. Mai ales că multe lucruri fia indicată dc cabinetele dc partid, cu- ţionează cercul Sarcina nu este uşoară pria sa pregătire, ci şi pentru ajutorarea statac ca acele scminarii în care propa­ Sfcrcotipc sau luate de-a gata din cărţi
Schimbul de păreri se anunţa intere­ oamenii şi le pot explic.» citind materia­ cursanţilor. Expunerea lecţiei şi indica­ şi broşuri nu reuşeşte decît cu greu si
prinzînd lucrări ale clasicilor marxism-
sant. In primul rînd prin tematica bo­ lele indicare pentru studiu. Icninismului şi documente ale partidu­ şi ca presupune o perseverentă muncă rea bibliografici constituie doar pre­ gandiştii imprimă o atmosferă de şcoa­ reţină atenţia auditoriului, să-l convingă.
gată şi cuprinzătoare. Urmau să fie lui nostiu, asigură ca studiul să fie ori­ dc documentare. Unde, cum poate afla mise; oamenii trebuie sa înveţe şi să-şi lă, dc examen, pretind răspunsuri „ca la Despre limbajul propagandistului a vor­
puse în discuţie nu oarecare probleme Acest punct de vedere asupra a ceea entat spre problemele dc fond ale în­ propagandistul care este situaţia concre­ însuşească ideile dm lecţie şi din lucră­ carte”, slăbesc iniţiativa ou'mcnilor, in­ bit în consfătuire tov. Vasilc Coste, care
de metodica, ci tocmai acelea caro au o cc este necesar sa cuprindă expunerea văţăturii marxist-leniniste, ale politicii tă economica şt >dc producţie din între­ rile pe caic le citesc Unii reuşesc şi teresul lor pentru studiu Şi, dimpotri­ conduce uit cerc dc studiere a materia­
mai marc importanţă pentru realizarea l-a afirmat în consfătuire tov. Nicoiac partidului. prindere, cc anume sarcini mai impor­ singuri să facă aceasta, alţii au nevoie dc vă, .acei propagandişti caic reuşesc să-i lismului dialectic şi istoric din oraşul
unui învăţămînc profund şi în acelaşi Ştef, caic conduce la Deva un cerc de tante stau la un moment dat în faţa oarecare ajutor. Rezultate bune obţin facă pe participanţi să-şi expună pe larg, Hunedoara.
timp atractiv. studiere a economici politice a socia­ Cc are de făcut propagandistul dacă colectivului? Intrarea în posesia datelor cu propriile lor cuvinte, cele cc au în­
lismului. EI s-a referit la expunerea pe în cursul anului dc învăţămint apar noi acei propagandişti care se preocupă să văţat, să emită păreri asupra probleme­ Pentru a putea vorbi liber, cu miez
Propagandistului, ca oricărui dascăl, care a făcut-o la tema despre indus­ necesare este muie uşurata acolo unde găsească cele niai potrivite metode pen­ şi, în acelaşi timp, frumos, curgător, a
se arată în articol, i se cere nu numai trializarea socialistă. documente de partid, bocănii dc partid organizaţiile de partid manifestă grijă tru a sprijini cursanţii în momentul ho- lor politice şi de viaţă, să aducă în dis­ arătat tov. Vasilc Coste, propagandistul
şi de stat ? La aceasta au dat răspuns
competenţă, nu numai să cunoască bine „Despre tîtc nu se poate vorbi într o mai mulţi tovarăşi arătînd că, ori de pentru informarea propagandiştilor. Dar, tărîtor al asimilării cunoştinţelor — pe­ cuţie fapte interesante declanşează dez­ trebuie sa depună o muncă stăruitoare
bateri active, pline dc învăţăminte.
materia pe care o predă, ei şi o înaltă asemenea lecţie ! Dar, în mod conştient, cîte ori se publică noi documente dc pe acest tărîm, iniţiativa şi experienţa rioada în care studiază individual. de perfecţionare a limbajului, care pre­
măiestrie pentru a transmite cunoştin­ am trecut peste o serie întreaga de ches­ partid, ei le recomandă ncîntîrziat propagandistului găsesc un cîmp larg dc Tov. Aurel Mihăilcscu, dc la Combi­ Au stîrmi, dc aceea, interes cele spu­ supune lărgirea continuă a orizontului
ţele. Numai că metodele propagandistu­ tiuni. considcrînd ea bibliografia este cursanţilor spre studiere. In sprijinul ce­ desfăşurare. natul siderurgie Hunedoara, care condu­ se dc tovarăşul Cnstachc Boiangiu, din cultural şi de cunoştinţe ştiinţifice, lec­
lui de partid nu pot fi aceleaşi ca ale cuprinzătoare, iar despre o serie dc pro­ lor spuse, mat mulţi tovarăşi au venit cu Cei caic au luat cuvîntul in legătură ce în prezene un cerc dc studiere a eco­ oraşul Hunedoara, cu privire la unele tura cît mai multor lucrări beletristice
pedagogului, căci şi cei cărora el li se bleme cursanţii aii mai învăţat. Accen­ exemple dc lecţii I.» care au indicae cu- cu posibilităţile de documentare au men­ nomici politice a capitalismului, este aspecte ale conducerii discuţiilor în cerc. şi chiar acumularea de cunoştinţe în cc
adresează au depăşit virala elevilor de tul principal l-am pus pe necesitatea vîntarca tovarăşului Gheorghe Gheoi- ţionat o multitudine dc surse —- parti­ propagandisc vechi, cu multă experien­ El face parte dintre acei propagandişti priveşte arta dc a vorbi — modulaţia
şcoală, umi chiar dc mult de tot Greu obiectivă a industrializării ţării noastre glnu Dej la conferinţa orăşenească dc ciparea la cabinetul de partid atunci ţă Contactul său de-a lungul anilor cu preocupaţi sa stimuleze dezbateri vii, vocii, intonaţia etc. Fără îndoială nu
s-ar putea spune despre cineva c.'i este în vederea creării şi dezvoltării bazei partid Bucureşti, materialele sesiunii cînd se fac de către secretarii comite­ zeci şi zeci dc cursanţi, oameni cu cu­ dorinţa de a cunoaşte. „Pe cit îmi stă este pica simplu, dar efortul merită a
bun propagandist Jac.l el ar pierde din tehnico-matcrialc a socialismului, după Marii Adunări Naţionale dm decembrie telor raionalj^snu orăşeneşti dc partid noştinţe şi posibilităţi diferite, precum în putinţă îi îndemn pe oameni să-şi ex­ ii făcut. Căci experienţa multor propa­
vedere ca I.» cerc cursanţii săi vin după care m-am opnc mai pe larg asupra cî- 1963, Comunicatul Dnccţi'ci Centrale de informări despic activitatea economică şi diversitatea problemelor legate dc stu­ pună pe larg cunoştinţele, părerile. In gandişti arat.» că numai cuvîntul viu,
orele de muncă; că ci studiază biblio­ corva chestiuni care caracterizează po­ Statistică, hotărîrcn conferinţei regionale şi social-cultut ală din raion, dm oraş, diul în cercuri, cărora a fost obligat să cazul cînd ideea nu este dusă pînă la ca­ înaripat, plin de pasiune pătrunde în
grafia indicată în timpul pe carc-I au la litica partidului nostru de industrializa- de partid — materiale care iniţial nu din întreprinderi, consultarea diferite­ le găsească rezolvate au făcut ca el să păt, solicit pe ceilalţi participanţi să vină mintea şi în inima oamenilor, ii însufle­
dispoziţie după îndeplinirea multor al­ rc socialistă a ţării. Astfel, am explicat puteau fi prevăzute în bibliografic. Unii lor situaţii întocmite dc administraţiile adopte o serie de metode de lucru. De cu completări. Un mijloc dc realizare a ţeşte la acţiune.
tor îndatoriri profesionale, obşteşti, fa­ conţinutul politicii marxist-leniniste a propagandişti s-au referit şi la ceea cc întreprinderilor, urmărirea presei locale pildă, din cele relatate în consfătuire unor discuţii de profunzime este, după
miliale; că de-a lungul anilor oamenii an partidului nostru caic dc la început a se recomandă pentru lectură facultativă. etc. reiese c.i anunţă din timp problemele cit ah» putut constata, confruntarea dc In consfătuire s-a vorbit despic foarte
acumulat un anume bagaj dc cunoştinţe, pus la baza industrializării dezvoltarea Din cuvîntul unora dintre partici­ A reţinut atenţia modul în care pro­ care urmează să se discute în seminar, păreri în cadrul scminariilor. Fiecare ştie multe lucruri şi aşa cum arătam la în-
o anumită experienţă de viaţă; că unii eu precădere a producţiei mijloacelor panţi insă a rezultat că sînt cazuri în cedează tov. Nicoiac Lilly, care conduce Şi în I el ci I acesta oamenii cînd studiază c.î în dezbateri se îvesc controverse. In ccpuc — tocmai despre acelea care în
lucrează iii fabrică sau pe şantier, alţii dc producţie. Experienţa arată ca aten­ care ceea ce se indică pentru studiu nu un cerc dc studiere a economici concre­ îşi sistematizează materialul pentru a asemenea situaţii, eu nu mă grăbesc să materie de metodică au mai marc im­
pe ogoare, unii la catcJră, alţii în labo­ ţia deosebită acordata de paitld ramu­ ţme pasul cu viaţa A fost semnificativ te de la Uzina „Victoria“ -Călnn. Munca răspunde cerinţelor puse dc propagan­ dau lămuriri. Dc altfel am constatat că portanţă. In acest domeniu însă nu se
rator rilor hotărîtoarc ale industriei — stde- exemplul menţionat în consfătuire din- de documentare el n-o face doar înain­ dist. Foarte important este că în perioa­ inrcrvcnţiilc prea frecvente ale propa­ poate pretinde vreodată eă s-a spus to­
Asemenea elemente, dc caic nu se i urgia, ^construcţia dc maşini, enci geti­ tr-uu cerc dc economic politică dc la tea fiecărei lecţii pe caic o arc dc ţinut da dintre două scminarii, propagandistul gandistului Icinează discuţiile, nu au da­ tul Nici nu ar li posibil din cauza va­
poate face abstracţie, arată că metodica ca, chimia —, fără de care nu poaic fi Simena. Aici, pentru studiul l.t tema sau a fiecărui seminar, ci are un carac­ se întâlneşte cu participanţii la cerc şi i rul dc a-i obişnui pe oameni să analize­ rietăţii problemelor şi situaţiilor. Expe­
în învăţămîotul de partid departe de a concepută construirea bazei tclmico-ma- despre productivitatea muncii, chestiu­ ter permanent. Dc aceea, dispune în per­ ajută în studiul individual, le explică ze lucrurile, să tragă concluzii. Dc aceea, rienţa reieşită la Deva şi consemnată in
fi o problemă dc subestimai, este o ches­ tcriale a socialismului, a făcut posibil ca ne de mare însemnătate şi actualitate manenţă de fapte, date, concluzii, pe problemele care li se par mat complica­ îi invit pe participanţi să aducă ci pre­ pane în articolul de faţa constituie ui»
tiune dc marc şi neslăbită actualitate. care le poate folosi la oricare temă din cizările cuvenite, să-şi susţină spusele, să bun cîştigat, care, adaptat nevoilor con­
astăzi să avem o economie viguroasă, pentru progresul economiei ţării, s-a in­ te; dacă constată că mai mulţi tovarăşi crete din fiecare loc, va contribui la
• In evidenţierea problemelor majore complexă, armonios dezvoltat.» şi în dicat un materia! bibliografic caic nu program, potrivit nevoilor. întîmpină greutăţi în înţelegerea acele­ aJucă argumente în sprijinul lor". atingerea ţelului urmărit — ca metodica
ale construcţiei ccoiwmiîci şi culturii so­ Continuă înflorire. mergea mai departe dc anii 1960-1961, Efectele unei documentări temeinice iaşi chestiuni, atunci organizează consul­ Confruntarea dc pâi'cn în seminar îşi să servească înţelegerii profunde de că­
cialiste în ţara noastră, a principalelor Astfel, cursanţii au căpătat o înţele­ ca şt cun» de atunci încoace nu s ar fi sînt multiple. Cînd propagandistul cu­ taţii colective Cu unii tovarăşi arc dis­ arc însemnătatea ci pnn aceea că con­ tre cursanţi a ceea ce este fundamental,
preocupări ale partidului, un rol impor­ gere mai deplina asupra conţinutului obţinut o serie de realizări, n-ar fi m- noaşte bine situaţia şi ridică în cerc pro­ cuţii referitoare la problemele pe care tribuie la înviorarea discuţiilor, la apro­ a ceea cc este nui actual în învăţătura
tam arc expunerea pe caro propagandis­ politicii partidului dc construire a so­ rervenit sarcini noi pe linia progresu­ blemele concrete ale întreprinderii, dez­ vor să le ridice în cuvîntul lor în se­ fundarea cunoştinţelor. Cînd omul c pus marxist-lcninistă, în politica partidului.
tul o face în cerc. Ce se urmăreşte prin cialismului, ceea cc i-a ajutat să vadă lui tehnic, a creşterii productivităţii baterile sînt mai consistente şi, dc obi­ minar, îi orientează în alcătuirea inter­ în situaţia dc a demonstra ceva, dc a
expunere ? Să se prezinte problemele sensul şi importanţa sarcinilor pe care muncii. cei, oamenii se simt îndemnaţi să vină venţiei convinge despic justeţea afirmaţiilor sa­ • Text prescurtat al articolului pu­
abordate în lumina teoriei mnrxist-lcnî- le îndeplinesc la locul dc muncă” . Preocuparea pentru împrospătarea cu propuneri concrete „In asemenea ca­ Metodele mai sus pomenire nu valoa­ le. el nu mai poate face aceasta prin de­ blicat în revista „In ajutorul propa­
nistc, sa se .sublinieze modul creator în • Modahtatca dc a ancora în actuali- continuă a bibliografici face ca studiul zuri — a spus tov. N. Pilly, — sarcina re c.i atare. Principala lor însemnătate finiţii sau citirea propriilor notiţe, ei gandiştilor” — supliment al publica­
care partidul nostru aplică tezele ge- tc studiul a fost multilateral dezbătută. să fie axat pe ceea cc este actual în via­ propagandiştilor este nu numai de a nota insă constă in aceea cai face pe oameni este neroit să gîndcască, să facă apel #la
/ ţiei „Munca de p iruJ”,